Într-un interviu acordat Agenţiei MOLDPRES, Vlad Filat vorbeşte despre vizita la Chişinău a Comisarului european, Karel de Gucht, despre alegerea Preşedintelui Republicii Moldova, dar şi despre posibila modificare a sistemului electoral.

Î: Dle Prim-ministru, mîine în Republica Moldova, la invitaţia Dvs., soseşte Comisarul European pentru Comerţ, Karel de Gucht. Care este scopul vizitei? 

V.F.: Este o vizită importantă, care se înscrie în dialogul moldo-comunitar aflat în continuă ascensiune în ultimii mai bine de doi ani. În cadrul acestei vizite urmează să fie lansate oficial negocierile pe marginea Acordului de Comerţ Liber, Aprofundat şi Comprehensiv dintre Moldova şi UE, dar şi abordate aspecte ce ţin de cooperarea în domeniul comercial-economic. Lansarea oficială a negocierilor semnifică, dacă doriţi, şi o nouă etapă în relaţiile noastre cu UE. În ultima perioadă s-a muncit mult pentru atingerea acestui obiectiv şi constat cu satisfacţie că efortul depus s-a încununat cu un rezultat pe măsură.

Semnarea Acordului va deschide noi oportunităţi pentru agenţii economici din ţara noastră, va conduce la crearea noilor locuri de muncă şi va spori atractivitatea Moldovei pentru eventualii investitori. Acest lucru este extrem de important în situaţia în care, se ştie, pentru a continua dezvoltarea începută, Moldova are nevoie de investiţii.

De asemenea, semnarea Acordului va însemna încă un pas important spre realizarea priorităţii de integrare europeană, inclusiv spre semnarea ulterioară a Acordului de Asociere.

Revenind la vizita dlui Comisar, aş vrea să remarc că ea se înscrie perfect în şirul vizitelor întreprinse în Republica Moldova de prietenii noştri din exterior, care sprijină Moldova în procesul de reforme, democratizare şi integrare europeană. Aş vrea să amintesc cu această ocazie că la Chişinău au fost anterior: Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, Vicepreşedinta Comisiei Europene, Catherine Ashton, comisarii europeni Stefan Fule, Gunther Oettinger, Algirdas Semeta, Cecilia Malmstrom, Premierul polonez, Donald Tusk, Premierul ungar, Victor Orban etc.

Î: De obicei, emisarii europeni vin la Chişinău cînd se ajunge în situaţii de impas politic. Are vreo legătură vizita lui Karel de Gucht cu procesele politice ce au loc acum la Chişinău? 

V.F.: Nu. Această vizită este una programată din timp şi, evident, la acea etapă noi nu puteam şti care va fi situaţia politică la zi în Moldova. Din alt punct de vedere, însă, nu pot să nu remarc că partenerii noştri externi urmăresc cu mare atenţie procesele politice din Republica Moldova şi acele evenimente care au loc aici. Pentru a continua cursul de dezvoltare ales, Moldova are nevoie de stabilitate, iar această stabilitate poate fi asigurată prin alegerea Preşedintelui ţării. Acest lucru îl înţeleg şi partenerii noştri externi, de aceea, desigur că urmăresc ce se întîmplă în ţara noastră. Dar, repet, vizita Comisarului Karel de Gucht nu are legătură cu aceste evenimente.

Î: Şi dacă tot vorbim de evenimentele politice din ţara noastră, nu pot să nu Vă întreb: ce şanse sînt că se va reuşi alegerea Preşedintelui în viitorul apropiat? 

V.F.: Sîntem mai aproape ca oricînd în ultimii mai bine de doi ani de alegerea Preşedintelui. Avem 62 de voturi necomuniste în Parlament, am identificat candidatul care corespunde calităţilor enunţate de partidele parlamentare, care şi-au spus anterior punctul de vedere referitor în acest sens. Doamna Veronica Bacalu este un profesionist desăvîrşit, are o reputaţie ireproşabilă şi nu are afilieri politice. Cred că poate fi un bun Preşedinte şi nu văd de ce nu ar fi votată în această funcţie. Tot de ce avem nevoie pentru moment este voinţă politică şi responsabilitate faţă de cetăţeni şi faţă de viitorul ţării. Şi eu sincer sper că partidele parlamentare, liderii politici, deputaţii înţeleg acest lucru, că ambiţiile personale vor fi lăsate la o parte şi va fi asigurată alegerea Preşedintelui Republicii Moldova. Dacă sînt anumite neclarităţi, dorinţe ascunse, cei care le au ar trebui să le enunţe. Să vedem care sînt acestea şi ce trebuie să facem pentru a ne mişca mai departe. Situaţia este mult prea responsabilă pentru ca cineva să-şi permită să facă jocuri sau să trateze iresponsabil momentul politic în care am ajuns.

Î: Şi dacă, totuşi, nu se va reuşi să se ajungă la un consens în această problemă? 

V.F.: Sper că nu va fi aşa, dar eu pot să răspund doar de acţiunile mele şi ale colegilor mei din Partidul Liberal Democrat. Însă, evident, dacă vom rata şansa unică pe care o avem acum de a alege şeful statului, vom ajunge la alegeri parlamentare anticipate, efectele cărora Moldova le va resimţi din plin şi din punctul de vedere al promovării reformelor, şi din punctul de vedere al capacităţii de a reacţiona adecvat la un nou val de criză etc.

Î: Dle Prim-ministru, există ideea ca următoarele alegeri parlamentare, anticipate sau ordinare, să se desfăşoare în baza unui nou sistem, care ar presupune alegerea deputaţilor în circumscripţii uninominale. Este gata partidul pe care-l conduceţi să facă acest pas? 

V.F.: PLDM dintotdeauna a pledat pentru o mai bună legătură între alegători şi cei aleşi. În acest sens, ţin să amintesc că anume PLDM a venit cu iniţiativa trecerii la sistemul de alegere a şefului statului direct de către cetăţeni, dar şi cu iniţiativa trecerii la sistemul mixt în cadrul căruia jumătate din deputaţi ar fi aleşi pe liste de partid, iar jumătate - în circumscripţii uninominale. În acest sens, am colectat peste 240 de mii de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot. Şi chiar dacă, din motive obiective, aceste iniţiative nu au ajuns să fieimplementate în practică, ele continuă să rămînă obiective ale PLDM. Sperăm că vom putea reveni la iniţiativa privind alegerea şefului statului direct de către cetăţeni şi mizăm pe sprijinul colegilor de Alianţă în acest sens. La fel, vom acţiona şi în vederea realizării obiectivului privind trecerea la sistemul mixt de alegere a deputaţilor.

Deşi şi iniţiativa de care aţi pomenit Dvs. are drept scop apropierea deputaţilor de cetăţeni şi responsabilizarea acestora, noi trebuie să luăm în calcul şi alte aspecte. În primul rînd, nu trebuie să uităm de rolul pe care-l joacă partidele într-un stat democratic. Partidele sînt o platformă de realizare a unor idei, idealuri politice, de aceea rolul lor nu trebuie diminuat. Or, acest lucru se va întîmpla inevitabil în cazul alegerii tuturor deputaţilor în circumscripţii uninominale. Nu trebuie să uităm nici faptul că partidele sînt cele care asigură formarea majorităţii parlamentare, constituirea organelor de lucru ale Parlamentului, crearea puterii executive. Nu prea văd cum ar fi posibile toate acestea în condiţiile în care Parlamentul va fi constituit exclusiv din deputaţi aleşi în circumscripţii uninominale. În plus, partidele au un anumit rol şi la formarea organelor administraţiei publice locale şi în plan internaţional. Lucrurile trebuie privite mult mai larg, de aceea revin şi menţionez încă o dată că o responsabilizare a aleşilor poporului, o apropiere a acestora de cetăţeni e necesară, dar ea poate fi realizată perfect prin introducerea unui sistem mixt de alegere a deputaţilor.

Î: Anterior, cînd s-a discutat problema alegerii deputaţilor în circumscripţii uninominale, a fost expusă şi opinia că, în consecinţă, ar putea beneficia oamenii cu bani mulţi, care pur şi simplu ar putea cumpăra voturile alegătorilor într-o circumscripţie anume. 

V.F.: Dacă vom ajunge să discutăm în termeni concreţi despre alegerea deputaţilor în circumscripţii uninominale, va trebui să revenim şi la altă problemă - finanţarea campaniilor electorale. Va trebui să prevedem un mecanism clar în acest sens, pentru a ne asigura că acei care au furat bani, i-au dobîndit pe căi mai puţin legale, nu "cumpără" voturi şi, prin urmare, locuri în Parlament. De asemenea, va trebui să ne asigurăm că astfel de persoane nu vor afecta procesele politice normale, promovîndu-şi interesele personale.

Şi acum există riscul ca astfel de oameni să ajungă în Legislativ. Însă, dacă în prezent putem vorbi de una-două persoane care-şi pot cumpăra locurile pe lista unui partid, atunci, în cazul alegerilor în circumscripţii uninominale, numărul acestora ar putea fi şi mai mare. De aceea, repet, cînd vom ajunge să discutăm despre modificarea actualului sistem de alegere a deputaţilor, numaidecît va trebui să perfecţionăm şi mecanismul de control asupra finanţării campaniilor electorale.

Î: Vă mulţumim pentru interviu.