![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (0)
Tipăreşte
Sus
INTERVIU // Ion Ștefaniță, de șase ani director interimar: ”Dacă nu accepți mita, încep presiunile”
adăugat 03 iunie 2015, 14:41, la Interviu / Reportaj • Articol publicat de Dumitru Pelin
Deși conduce de mai bine de șase ani o instituție publică, în acte încă mai este director interimar al acesteia. Este vorba despre Ion Ștefăniță, așa-numitul ”Don Quijote” al monumentelor protejate de stat. Potrivit acestuia, în Republica Moldova este foarte greu să-ți faci onest meseria. Dacă nu accepți mita, încep presiunile, recunoaște chiar Ștefăniță.
Politik.md: Sunteți director interimar al Agenției pentru Inspectarea și Restaurarea Monumentelor de șase ani. Vă deranjează acest fapt?
Ion Ștefăniță: Din 9 noiembrie 2009 am acest titlu, dar nu mă deranjează, funcțiile astăzi sunt, mâine nu-s, de aceea pentru mine este important faptul că eu mă ocup cu ceea ce îmi place. Trebuie să îți faci munca bine indiferent în ce funcție ești.
La 9 noiembrie 2009, când s-a semnat ordinul ministrului, mi s-a dat termenul de încercare de trei luni de zile să pun pe picioare o instituție care, când am venit aici, am constatat că a existat doar pe hârtie. Deși Agenția a fost constituită prin Hotărâre de Guvern în 25 septembrie 2006 și la venire am mai găsit în arhivă cinci ordine, adică au mai fost cinci directori generali, la acel moment exista doar contabilitate, dar nicio activitate. Însăși foaia cu antet a fost elaborată de mine. Mai departe am încercat să fac tot ce pot cu resursele disponibile. Statul francez a investit în mine prin bursa pe care mi-a oferit-o și prin stagiile la care am avut posibilitatea să particip, de aceea și eu încerc să fiu corect față de mine, față de domeniu și față de colegi.
E adevărat că am rămas și până azi cu statutul de om care e doar temporar și întâmplător în această funcție, dar nu mă deranjează. Știu că am depășit cele trei luni de probă și mai știu că în acea perioadă am arătat situația clară pe nucleul istoric al orașului Chișinău. Am fost prima instituție a statului care a monitorizat situația reală și a spus clar: cât s-a demolat din acest centru istoric – aproximativ 80 de cazuri, câte ilegalități avem – peste 150 și mai ales că aproximativ 30 procente din fondul deținut istoric este practic ruină. De atunci, am completat aproximativ 85 de procente din registrul monumentelor istorice și am inspectat peste 2 000 de monumente din 608 localități. Sunt convins că dacă și-ar face fiecare datoria în domeniul său de activitate, s-ar face ordine și la nivel de țară.
Politik.md: Legea ocrotirii monumentelor spune că statul duce evidența acestora. În realitate, însă, cât de implicat este statul în a le proteja? S-a schimbat ceva după aprobarea Strategiei Culturii?
Ion Ștefăniță: La ședința din 4 decembrie 2014, Consiliul Municipal Chișinău a iradiat din registru 175 de imobile cu statut protejat. Este un număr foarte mare, fiind incluse doar șase, iar asta nu este normal. Atunci când am cerut un argument, care a fost necesitatea să fie scoase de sub protecție atât de multe edificii și mi s-a răspuns că acestea și-au pierdut valențele arhitecturale, au degradat și nu mai seamănă a monument. Atunci le-am spus că sigur, dacă nu se investește nimic. Vedem că nu se conservează, nu se restaurează și nu se reabilitează nimic, chit că în strategie este prevăzut. Există riscul să ne întâlnim iar peste trei ani de zile, cu o nouă listă de 175 de monumente spre iradiere. Și atunci noi o să ne ocupăm doar de scoaterea din registru. Iar peste zece ani, așa cum am spus, dacă va fi inacțiune și indiferență, tot nucleul istoric ce are acum statut de protejat, va rămâne doar pe hârtie, adică în registru. În realitate noi o să-l pierdem. Pentru că nu se investește în conservarea preventivă și restaurare.
Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor cu bugetul minim pe care îl are și cu resurse umane minime, în decursul celor șase ani de activitate, a reușit să ajungă să evalueze monumentele din toată țara. Ca rezultat, acum se știe că 80% dintre conacele boierești, din totalul de 140 în Republica Moldova, sunt într-o stare avansată de degradare. Putem face un tur al conacelor ruinate din Basarabia de altă dată, să vă convingeți de acest fapt. Dacă vorbim de bisericile de lemn - în Registru sunt 50 la număr, dar noi am constatat că 25 dintre ele nu mai există. În 1993 ele existau fizic, acum ele nu mai există. Constatăm că a fost distrusă câte o biserică pe an.
Pentru a fi evaluate monumentele de categorie națională, pentru 2014, trebuia să fie prevăzuți 1 milion de lei, la fel și în 2015. Dacă analizăm bugetul total al Agenției, bugetul total este de 480 de mii. Nu se referă la banii pentru inspectarea monumentelor, aici e doar plata pentru energie, apă, internet, telefon și salarii. Conform strategiei trebuia să fie alocate un milion de lei pentru monumentele de categorie națională. Pentru cele locale - încă un milion. Asta nu se întâmplă.
Politik.md: Ce riscăm?
Ion Ștefăniță: Riscăm să nu respectăm acea Lege a Ocrotirii Monumentelor, în care se spune că statul RM duce evidența patrimoniului cultural. Ori, această evidență și documentare nu are loc. Chiar și cu resurse puține de bani și cu oameni puțini, noi am reușit să facem pașapoarte pentru toate monumentele cu statut protejat, în toate raioanele RM, dar asta este doar un început. Pentru a avea un monument bine evaluat, acesta trebuie să dețină nu doar un pașaport ci și un contract de folosință care să fie semnat de ambele părți. Prin acest act proprietarul sau administratorul ia act că el este protejat, iar prin aceasta el semnează pentru ceea ce poate să facă și ce nu poate să facă cu acest monument. Lucrul ăsta trebuie făcut, dar el nu se face.
Politik.md: Introducerea la Cadastru a unei categorii aparte a monumentelor cu statut protejat ar schimba cumva situația?
Ion Ștefăniță: Cu părere de rău capitolul precum că un imobil sau altul are statut protejat nu există în acest moment în baza de date a cadastrului. În acest sens Ministerul Culturii trebuie să vină cu inițiativa de a fi schimbată legea, ca monumentele să figureze în baza de date ca fiind protejate. Este foarte important să se întâmple asta pentru ca persoanele care procură un imobil să știe din start că acesta are statut protejat. La moment ne ocupăm de verificarea statutului juridic al monumentelor să vedem dacă este în ordine documentația cadastrală. La acest capitol sunt probleme grave: fie unele obiective cu statut protejat figurează ca teren, când noi avem o construcție, fie deloc nu sunt delimitate, nici construcția, nici terenul, ceea ce ar însemna că ele pur și simplu nu există.
Este important să aducem în ordine acestă situație deoarece în cazul unei demolări, organele de ordine fac trimitere la documentația cadastrală. Este important să facem asta pentru ca să anticipăm riscul de privatizare a monumentelor protejate sau alte ilegalități.
Politik.md: Spuneați în repetate rânduri că mergeți la muncă în fiecare zi ca în ultima zi. La ce vă refereați? Vă simțiți în pericol?
Ion Ștefăniță: Eu respect legea. Iar asta pare bizar pentru unele instituții ale statului, care, de fapt, trebuie să fie partenerii noștri. Organele de drept, administrația publică centrală, locală, toți trebuie să avem acest scop de conservare, protejare și punere în valoare a patrimoniului cultural. Regretabil este că în RM unii actori din sistemul de protejare nu merg în conformitate cu legislația în vigoare. Aceștea merg cu interesele schemelor când vorbim de privatizări, eliberarea actelor sau intervenții asupra monumentelor și, clar lucru, în acești șase ani de activitate am primit diferite amenințări, iar o dată m-a sunat chiar Mihai Ghimpu, pe atunci președinte interimar, să-mi spună să nu îi fac probleme lui Dorin Chirtoacă la Primărie.
Dacă mergi la șantier, ți se propune mită. Dacă o refuzi, încep presiunile, inclusiv pe linia organului ierarhic superior. În cazul nostru - Ministerul Culturii. Lucrul ăsta s-a întâmplat cu ex-ministrul, Boris Focșa, care imediat după o lună de activitatea dădea indicații să retrag anumite dosare de la Procuratură. Mai multe dosare care atingeau interesele colegilor din partid sau din partide cu care formau alianța de guvernare. Organele de drept nu au luat măsuri. Am primit doar presiuni, verificări de la CNA. Pe 26 ianuarie 2012 au început presiunile. Au cerut toate petițiile și plângerile să le mai ofer o dată. Nu mi-au mai răspuns nici până astăzi. Apoi au venit de la Inspecția Financiară, la comanda Ministerului Culturii. Au stat aici trei persoane timp de trei luni de zile. Nici nu aveau ce verifica - le-ar fi ajuns maxim 2 zile. Apoi au revenit în lunele mai și noiembrie. Dar eu am spus, instituția asta trebuia să fie verificată în perioada când este contabilitate, dar nu era activitate.
La Șciusev 67, unde s-a demolat casa familiei Parhomovici, a fost și o amenințare directă la adresa familiei mele, chiar și în adresa copiilor. Mi s-a spus să mă mai uit în buletin ce vârstă am, că ar fi cam devreme să plec din viață. Situații sunt diferite, dar într-un final totul se rezumă la ce am mai spus: dacă refuzi mita, încep presiunile.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}