Banca Centrală Europeană va cumpăra bonduri suverane și va deveni șefa tuturor băncilor comerciale din zona euro. În câțiva ani, va fi și instituția financiară centrală a „Statelor Unite ale Europei“

Germania a decis: Grecia rămâne în zona euro! Cel puțin pentru moment sau până când autoritățile germane vor decide altceva. Până atunci, Banca Centrală Europeană (BCE) are liber la cumpărat obligațiuni suverane ale statelor din interiorul zonei euro. Fără limită. Cu alte cuvinte, are liber la „tipărit“ bani virtuali, scrie capital.ro.

Ultimele săptămâni au arătat că liderii eurogrupului sunt deciși să rezolve cât mai repede problema datoriilor publice ale statelor în dificultate. Forțați, evident, de recesiunea care străbate continentul în acest an și de șomajul care depășește 10% în zona euro și este pe cale să atingă maxime istorice. Așa că vor merge pe mâna americanilor, adică vor implementa soluțiile gen „quantitative easing“. Cu o finalitate asemănătoare tot cu SUA, mai exact Statele Unite ale Europei.

Pe lângă controlul asupra economiilor în dificultate, realizat prin stabilirea unor ținte macroeconomice și limitări bugetare, UE, prin BCE, va fi autoritatea centrală a tuturor băncilor din zona euro (circa 6.000 de instituții financiare), dar și a celor din afara zonei euro care doresc să ade­re la viitorul sistem. Deși există deja Autoritatea Bancară Europeană.

Efecte pozitive doar pe termen scurt

În 2008, erau în circulație în întreaga lume 800 de miliarde de dolari. Suma a ajuns la 2.600 de miliarde de dolari în prezent. Federal Reserve a inundat SUA, dar și restul lumii, cu dolari, scopul urmărit fiind susținerea economiei. Rezultatele lasă de dorit; economia americană a ieșit din recesiune, dar creșterea este mică, iar șomajul rămâne la niveluri ridicate. Urmează să facă și zona euro același lucru?

Cel puțin la nivel declarativ, nu. Sumele necesare achiziționării de bonduri guvernamentale prin programul Outright Monetary Transactions (OMT) nu vor fi obținute prin tipărire de bani, conform președintelui BCE Mario Draghi. Însă nici nu a explicat în detaliu cum vor fi efectuate achizițiile.

BCE a cumpărat, la începutul anului, prin Securities Markets Programme (SMP), obligațiuni guvernamentale ale statelor cu probleme în valoare de 209 miliarde euro. Și atunci se intenționa calmarea piețelor și reducerea dobânzilor cerute pentru emisiunile de bonduri. Programul nu și-a atins scopul, iar Italia și Spania au ajuns să se împrumute cu dobânzi de până la 6%, în condițiile în care dobânda de referință a BCE este de 0,75%. Se speră ca OTM să reușească acolo unde SMP a eșuat, dar garanţii nu există. Pentru moment, dobânzile obligațiunilor italiene și spaniole au scăzut semnificativ.

Statele Unite ale Europei

Deocamdată, Curtea Supremă de Justiție a Germaniei a aprobat doar Mecanismul European pentru Stabilitate (ESM), în valoare de 500 miliarde euro, la care participația nemților să nu fie mai mare de 190 miliarde euro. OTM va fi aprobat sau nu în decembrie, dată la care vor fi disponibile și toate detaliile. Nu este însă obligatoriu ca programul să fie aprobat, opoziția Germaniei fiind bine cunoscută.

ESM poate deveni activ de luna viitoare, după aprobarea Germaniei, motiv pentru care piețele sunt entuziaste, iar randamentele cerute Italiei sau Spaniei scad. Efectul pe termen scurt al măsurilor anunțate de BCE este, astfel, pozitiv. Ba chiar va salva moneda europeană de la dispariție, păstrând inclusiv Grecia în zona euro. Pe termen mediu și lung însă, efectele vor fi și negative. Toți analiștii și economiștii europeni consideră că este o ipocrizie din partea lui Mario Draghi să spună că nu va tipări bani, iar sumele eliberate vor fi sterilizate prin retragerea de bani din depozite. Pericolul inflaționist nu dispare după sterilizarea banilor, care la un moment dat tot vor trebui să se întoarcă în piață pentru a nu diminua lichiditatea.

Efectele nu vor ocoli nici România, care depinde foarte mult de zona euro și de UE. Circa 80% din comerțul nostru internațional se face cu statele UE, iar de evoluția acestor economii depinde și evoluția noastră. Mai mult, după cum ne-au obișnuit până acum politicienii noștri, România va achiesa rapid la autoritatea BCE în cazul în care aceasta va deveni instituția centrală de reglementare și control.

Uniunea bancară a Europei, pentru care Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, își pune toată cariera în joc, va fi probabil realizată anul viitor. Și va fi încă un pas către „Statele Unite ale Europei“, care va fi mai ușor de controlat în ceea ce privește datoriile și deficitele bugetare. O „federație de state naționale“, după cum spune Barroso, în care deciziile economice și politice se vor lua la „centru“, nu în „provincii“.