Acum 70 de ani, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, a avut loc primul val al deportǎrilor în masǎ din Basarabia. Zeci de mii de oamenii au avut de suferit, familii întregi au fost dezmembrate. Cu acest prilej, dumnică, 12 iunie, la Chișinău vor avea loc mai multe acțiuni comemorative, între care și marșul Tăcerii la care va participa președintele interimar Marian Lupu, prim-ministrul Vlad Filat, precum și martori ai acelor timpuri, scrie Arena.md, preluata de Romanian Global News.

 Astfel, ziua de comemorare a victimelor deportărilor va începe cu depuneri de flori la monumentul Ștefan cel Mare și Sfânt. Începând cu ora 10.00, participanții vor organiza un miting în Scuarul Teatrului de Operă și Balet, ulterior se vor deplasa în marș spre Gara Feroviară, la piatra comemorativă a monumentului victimelor deportărilor.

ARENA precizează că în primul val al deporărilor în masă, au fost luate cu forța aproape 30 de mii de persoane de către autoritățile ruse de ocupație. Dintre acestea, 5.479 au fost arestate pe motiv că ar fi fost „membri ai organizaţiilor contrarevoluţionare şi alte elemente antisovietice”, iar altele 24.360 au fost deportate în vagoane în Siberia şi Kazahstan.

Pentru deportarea din acea noapte istoricii spun că au fost alocate 1.315 vagoane pentru vite, situate în diferite gări de pe tot cuprinsul Basarabiei şi Bucovinei de Nord. Supravieţuitorii spun ca între 70 şi 100 de persoane trebuiau să împartă un vagon de marfă timp de aproape trei săptămâni cât dura drumul până la destinaţia finală, în condiţii absolut insuportabile. Norma zilnică de apă era de 200 ml, dar unor deportaţi li se dădea în loc de mâncare doar peşte sărat, afirmă supravieţuitorii.

Ulterior, ajunşi în lagăre, aceştia au fost supuşi unor represiuni dure, mulţi fiind condamnaţi la pedeapsa capitală pentru "activitate antisovietică".

În acest an, cei 8.000 de supravieţuitori ai deportărilor din perioada sovietică au primit câte o compensaţie unică de 500 de lei din partea Guvernului de la Chisinau.