Anul acesta, Postul Pastilor, Paresimile sau Patruzecimea, adica postul dinaintea Invierii Domnului incepe luni, 7 martie, dupa Duminica Lasatului sec de branza sau a Izgonirii lui Adam din Rai, transmite Romanian Global News. Potrivit Basilica, el este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe; de aceea, in popor e numit, in general, Postul Mare sau Postul prin excelenta. El a fost oranduit de Biserica pentru cuviincioasa pregatire a catehumenilor de odinioara, care urmau sa primeasca Botezul la Pasti si ca un mijloc de pregatire sufleteasca a credinciosilor pentru intampinarea cu vrednicie a comemorarii Invierii Mantuitorului nostru Iisus Hristos; totodata ne aduce aminte de postul de patruzeci de zile tinut de Mantuitorul Iisus Hristos inainte de inceperea activitatii Sale Mesianice (Luca 4, 1-2), de unde i s-a dat si denumirea de Paresimi sau Patruzecime. ‚

In general, Sfintii Parinti si scriitori bisericesti privesc acest post ca o institutie de origine apostolica. Incepand de pe la sfarsitul secolului al III-lea inainte, Postul cel Mare a fost impartit in doua perioade distincte, cu numiri diferite: Postul Paresimilor (Patruzecimii) sau postul prepascal, care tinea pana la Duminica Floriilor, avand o durata variabila, si Postul Pastilor (postul pascal), care tine o saptamana, adica din Duminica Floriilor pana la cea a Invierii, fiind foarte aspru. Abia in secolul al IV-lea, mai precis dupa uniformizarea datei Pastilor, hotarata la Sinodul I Ecumenic (325), Biserica de Rasarit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practica, de origine antiohiana, a postului de sapte saptamani, durata pe care o are si astazi. In prima saptamana din Postul Pastilor, zilele de luni si marti sunt zile aliturgice, fiind zile de post cu ajunare deplina. Sfintii Parinti au randuit ca aceasta prima saptamana a postului sa fie pazita cu cea mai mare rigoare posibila. Multi monahi si multi crestini imbunatatiti raman fara sa manance nimic pana vineri. Crestinii randuiesc ca aceasta prima saptamana a postului lor sa fie pazita cu tarie si o socotesc drept cea mai curata printre toate celelalte zile ale Postului Mare. Din acest motiv, aceasta saptamana era numita „Saptamana curata“ pentru a arata ca felul in care trebuie sa fie pazita trebuie sa fie model pentru toate celelalte saptamani ale Postului Mare.

De asemenea, Vinerea Patimilor este zi aliturgica deoarece ea este o zi de intristare si de post, pentru ca in aceasta zi a fost rastignit si ingropat Domnul nostru Iisus Hristos. In aceasta zi nu se savarseste liturghie din doua motive: in primul rand pentru ca Sfanta Liturghie este o taina pascala, o zi de bucurie, o zi in care credinciosii sunt chemati la praznuire si din acest motiv savarsirea ei este nepotrivita cu zilele de post; in al doilea rand, amintirea patimirii Domnului nostru Iisus Hristos, petrecuta in aceasta zi s-a socotit atat de completa, incat nu s-a mai considerat folositor si logic sa se redubleze prin savarsirea Sfintei Liturghii, care de fapt este aceeasi tema.

Dupa cum aflam din „Liturgica generala” a parintelui Ene Braniste, pe parcursul Postului Sfintelor Pasti, intre slujbele randuite de Parintii Bisericii un loc aparte il ocupa si Canonul Sfantului Andrei Criteanul care se savarseste in prima si in a cincea saptamana din Postul Mare; in prima saptamana, in seara zilelor de luni, marti, miercuri si joi, in cadrul slujbei numite Pavecernita Mare (slujba de dupa Vecernie), cand strofele Canonului sunt impartite in patru parti, corespunzatoare celor patru zile; miercuri in saptamana a cincea din Post, in cadrul slujbei numite Denia cand se canta integral.