„Eu învăţ limba română pentru că, atunci când voi creşte şi voi merge să mă angajez, dacă îmi vor cere, vreau să pot discuta în română. 

Cred că toţi din clasa noastră, dar şi toţi oamenii din ţară trebuie să ştie limba noastră, româna”. Astfel gândeşte Rostislav, un puşti de numai 12 ani, de etnie rusă, care învaţă în clasa a V-a la Liceul „I. Neciui-Leviţchi” din capitală şi pe care l-am cunoscut la un curs experimental de educaţie civică.

Lecţia de educaţie civică pentru elevii din clasa a V-a de la Liceul „I. Neciui-Leviţchi” din Chişinău este ceva mai specială. Unii o adoră, iar alţii o detestă - asta pentru că, deşi este un liceu cu predare în limba rusă, la lecţia de educaţie civică toţi vorbesc în română. Cursul face parte dintr-un proiect-pilot, implementat de Guvern în zece şcoli alolingve din republică, prin care se încearcă predarea mai multor obiecte în limba română. Astfel, la Liceul „I. Neciui-Leviţchi” sunt predate trei cursuri în limba română: în clasa a IV-a se studiază educaţia moral-spirituală, într-a V-a - educaţia civică, iar într-a VI-a - educaţia fizică.

Lecţia de educaţie civică, de regulă, decurge într-un mod interactiv. Joi, când le-am făcut o vizită, profesoara a pregătit o mulţime de aplicaţii la tema „Abuzul şi violenţa. Riscurile acestora”. Unii elevi au fost foarte activi, au răspuns la întrebări şi au primit note mari, chiar dacă pe alocuri nu s-au exprimat corect româneşte sau au avut nevoie de ajutorul profesorului pentru a traduce o frază. Alţii însă au fost reticenţi şi categoric n-au vrut să răspundă la lecţie decât în limba lor maternă.

Olesea Cucu, profesoară de limba şi literatura română, de educaţia civică şi educaţia spirituală la liceul rus, ne spune că lecţiile sunt interesante, în ciuda faptului că elevilor le este cam greu să se exprime în română. „A fost cam dificil la început. Este primul an de când le predau şi, iniţial, îmi era foarte greu să-i conving să citească. Spuneau că nu vor, nu pot. Dar, pe parcurs, ne-am împrietenit şi încercăm să ne înţelegem. La lecţii vorbim doar în română, dar, dacă nu înţelege cineva vreun cuvânt, îl traducem în rusă, îl repetăm. Cred că experimentul îl vom duce până la capăt cu rezultate bune”, spune (optimistă) profesoara. Ea consideră că acest proiect este unul binevenit şi că nu le dăunează copiilor, ba dimpotrivă. „Materialul este simplificat la maximum, astfel ca să nu le dea mare bătaie de cap, dar îşi îmbogăţesc vocabularul”, spune Olesea Cucu.

Ca şi în societate, părerile copiilor sunt împărţite: unii chiar au refuzat să-mi răspundă româneşte, în timp ce alţii mi-au cerut să vorbesc cu ei doar româneşte, deoarece le face mare plăcere să discute cu cineva în limba de stat. Spre exemplu, Rostislav mi-a spus că adoră limba română şi că a fost foarte bucuros atunci când a aflat că lecţiile de educaţie civică vor fi în limba română. „Aşa înveţi cuvintele mai bine şi poţi să vorbeşti normal. Părinţii credeau că o să-mi fie greu, dar mie îmi plac aceste lecţii. Eu şi înainte vorbeam un pic româna, dar acum îmi este mai uşor”, spune puştiul de 12 ani, care consideră că toată lumea din R. Moldova trebuie să cunoască limba de stat. Şi colegul său, Artiom, deşi se exprimă mai greu în română, consideră foarte bună ideea de a preda în liceul lor în română.„Iniţial, când am auzit de acest proiect, îmi imaginam că o să fim ca nişte şoareci de laborator asupra cărora se fac experimente. Limba română este cam complicată, dar această lecţie mă ajută să nu uit ceea ce am învăţat până cum”, consideră Artiom. Nu la fel de optimistă este Alina, o copilă de 11 ani, care nu prea înţelege româneşte şi nici nu-şi dă silinţa. „Probabil, dacă ai de gând să trăieşti în Moldova, trebuie să cunoşti această limbă. Eu, când voi creşte, o să plec din ţară”, mi-a zis scurt eleva în limba rusă.

Liudmila Rochiţcaia, directoarea Liceului „I. Neciui-Leviţchi”, este încântată de proiect şi spune că, în anii următori, şi-ar dori să-l extindă. Ea povesteşte că o parte dintre părinţi şi-au exprimat acordul faţă de proiect, în timp ce alţii se tem că le va fi prea greu copiilor, „dar, în final, toţi susţin că cunoaşterea limbii de stat este foarte importantă pentru viitorul copiilor lor. Cunoaşterea limbii le oferă posibilitatea să se integreze mai uşor în societate”, subliniază directoarea.

De la începutul acestui an şcolar, în zece licee-pilot, cu predare în limba rusă, este implementat proiectul „Integrarea socială şi lingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea numărului de discipline şcolare studiate în limba română”. Noua disciplină este predată în limba română de 29 de profesori în 57 de clase alolingve.

Ministrul Educaţiei, Mihail Şleahtiţchi: „Mă bucur că tot mai mulţi etnici ruşi conştientizează: dacă nu cunoşti limba română, nu poţi să te integrezi în mediul relaţional existent. Părinţii lor sesizează disconfortul pe care-l au copii atunci când nu pot comunica cu semenii. Ei au înţeles că, fără cunoaşterea limbii române, nu pot obţine studii de calitate, nu se pot afirma în mediul profesional”.