Tradiţiile istorice, identitatea culturală a românilor de pe ambele „maluri” ale Prutului şi istoria statalităţii comune pe parcursul unei perioade foarte îndelungate impun în permanenţă relaţii privilegiate între România şi statul moldovean.

Cele două state româneşti consideră educaţia ca fiind cea mai puternică verigă de întregire a neamului tricolor. Doar prin forţa cunoaşterii se pot regăsi suflete pierdute, se pot deştepta minţi, adevărul poate triumfa, idealurile pot fi atinse, se poate construi unirea.

O colaborare constructivă şi fructuoasă în acest domeniu asigură dezvoltarea sistemului de învăţământ al Republicii Moldova. Remarc, în acest sens, că „drumul” ţării noastre spre UE este necesar să înceapă, în primul rând, de la educaţie.

Începând cu anul 1990, au fost stabilite relaţii de colaborare în domeniul educaţiei. Pentru fortificarea acestor conexiuni s-au pus bazele unui cadru legislativ, la edificarea căruia au contribuit, iniţial, Protocolul de colaborare directă, semnat la 7 august 1990 la Bucureşti, între Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei al României şi Ministerul Ştiinţei şi Învăţământului al R.S.S. Moldoveneşti, şi Protocolul de aplicare a Înţelegerii de colaborare, semnat la 27 iunie 1991 la Bucureşti. Ulterior, la 19 mai 1992, la Chişinău, între guvernele ambelor state a fost semnat Acordul de bază privind colaborarea în domeniile ştiinţei, învăţământului şi culturii (intrat în vigoare la 27 decembrie 1993). În baza acestui Acord, ministerele educaţiei au semnat protocoale de colaborare, pe parcursul anilor 1992-2001, care prevedeau activităţile ce urmau a fi desfăşurate în fiecare an de învăţământ. Părţile s-au angajat să acorde reciproc burse pentru studii complete liceale, de licenţă şi de doctorat.

Acordarea locurilor pentru studii în învăţământul preuniversitar, universitar şi postuniversitar în instituţiile din România pentru tinerii din Republica Moldova în perioada anilor 1999-2011 este prezentată în tabelul următor:

Astfel, România oferea tinerilor basarabeni, anual, în medie câte 1000 burse pentru învăţământul liceal, 1000 burse pentru învăţământul superior şi 100 burse pentru studii de masterat şi doctorat, apoi în funcţie de numărul solicitărilor pentru studii suplimenta locurile acordate iniţial.

Pe lângă finanțarea studiilor statul român acordă şi  alte înlesniri: burse de studiu,  servicii de cazare gratuită, asigurări medicale, reduceri pentru transportul intern etc. Impactul sprijinului oferit de  statul român este unul strigător: în fiecare an numărul doritorilor de a studia în România creşte semnificativ. Oferirea locurilor la  studii crează externalităţi pozitive  asupra mediului economic, social, politic din R. Moldova, ceea ce crează permise favorabile de dezvoltare pe termen lung.

În anul 1997 Republica Moldova a semnat Convenţia de la Lisabona, care a fost ratificată de Parlamentul Republicii Moldova la 1 noiembrie 1999. Semnarea şi ratificarea Convenţiei de la Lisabona este un suport real în ajustarea tacticilor şi modalităţii de recunoaştere şi echivalare a actelor de studii la rigorile europene. Astfel,  românii de pe ambele maluri  ale Prutului, au obţinut şansa de a face studii de calitate, schimb de experiență profesională, oferindu-se şi certificarea adecvată.

Începând cu anul universitar 2002-2003, România s-a aliniat sistemului european de acordare a burselor de studii pentru tinerii din Republica Moldova. În acest scop, a fost elaborată o procedură descentralizată ,  în concordanţă cu practicile internaţionale, potrivit căreia candidaţii din Republica Moldova se pot înscrie direct la universităţile sau şcolile din România pe care doresc să le urmeze.

Din 2002-2003 până în 2009, din cauza nedorinţei părţii moldoveneşti, protocoale de colaborare cu statul vecin în domeniul educaţiei nu au mai fost semnate. Dar şi în aceste condiţii România a continuat să acorde, în mod unilateral, burse cu finanţare de la buget tinerilor basarabeni din Republica Moldova. În acelaşi timp, instituţiile de învăţământ din Republica Moldova au participat activ la organizarea anuală a sesiunilor ştiinţifice internaţionale româno-române, la realizarea multiplelor acorduri de colaborare interuniversitare.

Demersurile respective au contribuit la modernizarea programelor de studii, metodologiilor de predare şi utilizare a tehnologiilor moderne în instruire, la realizarea cercetărilor ştiinţifice în diverse domenii şi la susţinerea mobilităţii academice.

La începutul anului 2010, relaţiile de colaborare între ambele state au început să se redreseze, s-a revinit treptat la semnarea protocoalelor.

În baza Acordului din 27 aprilie 2010, numărul de locuri de studii pe anul de învăţământ 2010/2011, pentru tinerii din Republica Moldova în instituţiile din România, a crescut de la 2150 la 5000. Acţiuni similare se prevăd şi pentru anul de studii 2011-2012, ca urmare a numărului mare de tineri care concurează pentru un loc de studii în România.

Protocolul din 26 august 2010 de amendare a Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Moldova privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice, acordate de instituţii de învăţământ acreditate în România şi în Republica Moldova, semnat la Chişinău la 20 iunie 1998 a servit la modernizarea şi actualizarea reglementărilor naţionale în conformitate cu standardele europene, precum şi facilitarea mobilităţii academice la nivelul învăţământului preuniversitar, universitar şi postuniversitar dintre cele 2 state româneşti.

Tot în anul 2010 s-a decis extensiunea Universităţii din Galaţi „Dunărea de Jos” la Cahul (în cadrul Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu”) şi a Universităţii din Iaşi „Alexandru Ioan Cuza” la Bălţi (în cadrul Universităţii de Stat „Alecu Russo”).

Relatiile româno-române în acest domeniu prioritar al dezvoltării naţiunii, au avut atât etape de evoluţie, cât şi de involuţie. Concluzia ce asteaptă a fi asimilată, peste vreme, este că investiţia în educaţie nu trebuie sa fie dependentă de culorile politice, ci trebuie să fie un răspuns favorabil la nevoia de apropiere a conaţionalilor şi de edificare a unui viitor prosper , comun sub “umbrela” Uniunii Europene. În acest sens, avem nevoie de mai multe conexiuni, acţiuni concrete, proiecte, care să intensifice reintegrarea basarabenilor în mediul academic şi social românesc.

Astăzi, cadrul juridic al relaţiilor bilaterale în domeniul educaţiei este complet şi crează premise dezvoltării şi diversificării relaţiilor de colaborare constructivă în domeniul ştiinţei, cercetării şi învăţământului. Toate actele normative semnate în acest sens reprezintă paşi notabili în vederea optimizării colaborării socio-economice între Republica Moldova şi România, inclusiv prin elaborarea unui mecanism eficient de transfer al experienţei de aderare a României la UE.

În contextul celor prezentate, consider că relaţiile între R.Moldova şi România sunt fireşti, deaceea trebuie dezvoltate şi fructificate. Îndemn tinerii studioşi de pe ambele maluri ale Prutului să ţină cont de ţelul investiţiilor în capitalul lor uman şi să fie animatori ai reformelor şi ai însuşirii valorilor româneşti şi europene. Consultaţi actele normative în vigoare pentru a cunoaşte ce oportunităţi vi se deshid, ce drepturi aveţi şi cum puteţi beneficia de toate  facilităţile.

Ţineţi minte: “Orice schimbare mare se face cu paşi mici“, important în acest moment este să construim o relaţie bilaterelă reciproc-benefică. Adevărata valoare a studiilor în România o veţi realiza odată cu trecerea anilor, atunci când acestea vă vor ajuta să vă realizaţi în viaţă.

Haideţi cu toţii să facem un salt calitativ, sau cel puţin un pas pentru fortificarea unei relaţii frumoase între cele două state româneşti. Cum? “ – Mâna pe carte!”

http://www.cristiucana.wordpress.com/