România nu va ratifica documentele dintre UE şi Republica Moldova în care va exista referire la limba moldovenească

15.10.2007

România nu va ratifica documentele dintre UE şi Republica Moldova în care va exista referire la limba moldovenească, "o sintagmă politică", folosită "dintr-un impuls pur politic" de autorităţile de la Chişinău, a declarat luni la Luxemburg ministrul român de externe Adrian Cioroianu. "Este puţin probabil ca autorităţile de acum ale Republicii Moldova să renunţe la sintagma limba moldovenească. E limpede că este o sintagmă politică, sper că nu aveţi niciun fel de îndoială că autorităţile de la Chişinău acum folosesc limba moldovenească dintr-un impuls pur politic", a spus ministrul român de externe într-o întâlnire cu presa după dejunul de lucru de la Reuniunea Consiliului de Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE) de la Luxemburg.

Şeful diplomaţiei române a adăugat că sintagma limba moldovenească este "inventarea unei identităţi".

În acest context, România poate fi pusă în situaţia de a nu semna niciun document atunci când vor trebui ratificate de fiecare stat membru în parte, documentele dintre Republica Moldova şi UE, a mai declarat şeful diplomaţiei române.

Acordul semnat săptămâna trecută s-a negociat direct între un stat şi Comisia Europeană, care nu a avut nevoie de ratificarea statelor membre, a precizat ministrul, care a subliniat însă că rezerva României - exprimată de ambasadorul Lazăr Comanescu - este consemnată în minuta discuţiilor.

"Singurul agrument pentru care am admis acest acord, cu precizări făcute în minuta discuţiilor, este că dacă nu ne-am fi dat acceptul, Moldova rămânea singura ţară în afara acestui acord", a spus Cioroianu, accentuând că era o situaţie nu împotriva autorităţilor moldovene, ci a cetăţenilor Republicii Moldova.

Participarea României la acordurile UE-Republica Moldova "nu implică în nici un fel recunoaşterea sau acceptarea numelui limbii desemnată drept 'moldovenească'", iar România continuă eforturile diplomatice pe lângă Uniune vizând eliminarea acestei referiri în documentele comunitare, a informat luni Ministerul de Externe, răspunzând articolelor de presă care au criticat faptul că România a acceptat, săptămâna trecută, semnarea a două acorduri între UE şi Republica Moldova care stipulau într-o notă de subsol că ele au fost redactate şi în "limba moldovenească". Prin aprobarea acestor acorduri, România a acceptat implicit recunoaşterea "limbii moldoveneşti", a acuzat presa de la Bucureşti.

Problema referirii la "limba moldovenească" în cele două acorduri se află în atenţia MAE de mai multă vreme, partea română desfăşurând demersuri susţinute la nivelul UE pentru eliminarea acestei referinţe din documentele comunitare, potrivit comunicatului. Modalitatea desfăşurării acestor demersuri "a fost adaptată la specificul procedural al încheierii unor astfel de acorduri, precum şi la poziţia constantă a părţii române – de a susţine cooperarea UE-Republica Moldova, mai ales într-un domeniu deosebit de important, precum circulaţia persoanelor, şi de a nu bloca, în consecinţă, încheierea unui instrument juridic foarte util cetăţenilor Republicii Moldova", a arătat MAE.

Ministrul Adrian Cioroianu a transmis în 23 iulie o scrisoare comisarului european pentru relaţii externe şi politica de vecinătate, Benita Ferrero-Waldner, cu referire la această problemă şi la argumentele care susţin poziţia părţii române, solicitând ca, pe viitor, poziţia Uniunii Europene să fie în sensul demersurilor părţii române.

România reiterează că, în conformitate cu argumentele şi dovezile ştiinţifice (inclusiv interpretarea din 1994 a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova), denumirea corectă a limbii folosite în R. Moldova este limba română, arată comunicatul ministerului. "Prin această declaraţie, obiectivul juridic atins constă în evitarea posibilităţii invocării sintagmei respective faţă de partea română, atât în context bilateral, cât şi european, precum şi asigurarea că, pe viitor, conduita UE va corespunde poziţiei române", adaugă sursa citată.

Referirea la "limba moldoveneasca" a apărut anterior, în Acordul de parteneriat şi cooperare încheiat între UE şi Republica Moldova în noiembrie 1994 şi intrat în vigoare în 1998, dată la care România încă nu era membru UE.