R.Moldova- spre regim autoritar și stat închis?!

16.11.2007

În ultimele rapoarte de evaluare a situației social-politice din R.Moldova se expune limpede faptul că societatea noastră este într-un proces de tranziție în care democrația semi-consolidată este amenințată de instalarea unui regim autoritar. Libertățile civice sunt expuse unui proces de reevaluare, fiindu-le diminuat spațiul de manifestare, limitate esența și rolul.

Exact ca pe timpurile marii inchiziții puterea politică de la Chișinău folosește instrumentele sale mediatico-represive pentru a-și incomoda adversarii ei. Îți pune călușul în gură și te șantajează cu ”autodenunțuri” inventate și martori manechini.
Semnătura”Moldova Suverană” aplicată articolului prin care este șantajat vicepreședintele parlamentului și, concomitent, președintele Partidului Popular Creștin Democrat mi-a confirmat o bănuială mai veche. M-am convins că redeschiderea dosarului răpirii lui Cubreacov, apariția noilor martori pe rol, demonstrează încă o dată că jocurile la care nu ia parte această formațiune descurajează calculele păpușarilor politici. Scrisoarea cu apelul la conștiință făcut liderului popularilor moldoveni semnifică clar că puterea a intrat la ananghie, că nu mai este reperată a fi democratică și credibilă de către forurile internaționale. Îi trebuie un politician cu rezonanță în Occident care să diminueze imaginea nefastă în exterior a țărișoarei noastre.
Ultima mostră crasă de atac la persoană, șantaj, amenințare și calomnie publică arătată de vechea(?!) interfață mediatică a guvernării, care este publicația ”Moldova Suverană”, redă ticurile enkavedisto-kaghebiste rămase în presa moldovenească.
Nu vreau să cred că semnătura ”Moldova Suverană” include întregul colectiv de redacție și nu-mi imaginez ca, spre exemplu, jurnalistul Oleg Cristal, care a însușit din lecția democrației și integrării europene, să subscrie acestei scriituri/scrisori de ”amenințare” la adresa unui om politic important din societate.
Și nu-i vorba că e Iurie Roșca, pe care-l apreciez mult, ci sunt sigur că oricare ar fi persoana publică trecută printr-un astfel de tratament jurnalistic, reflectă o abordare totalitaristă la care se dedă redacția ”M.S.”. Deja aceasta se încetățenește drept o publicație agresoare, pretinsă a fi ”liberă” și ”independentă” , care semnează la pachet și nu știi cui aparține iscălitura- redacției, acționarilor sau patronatului(economic sau spiritual).
”Proletariatul gazetar” răsuflă grav prin destituirea statului democratic și înlocuirea acestuia cu un stat închis, sub controlul centrului. Construcția sistemului societății se vrea a fi reprezentată de o verticală emitentă, care ar institui și exprima monopolul violenței legitime.
Noua prevedere de control a convorbirilor telefonice de către instituțiile de forță ale statului relevă disponibilitatea sistemului de-a organiza o societate centralizată, controlată ideatic și afectiv.
Faptul că suntem ascultați, filați, controlați nu este o noutate. Chiar de ne schimbăm numerele de telefon, sistemul a făcut o pasiune pentru presă.
Prietenii, cetățeni cu bun simți, mi-au comunicat că telefonul îmi este pus la ascultat. N-am făcut din aceasta un necaz. Mi s-a mai zis că, uneori, ce vorbesc în stradă la telefon se aude la o redacție în pridvor. N-am nimic împotriva monitorizării persoanei mele, dacă procedura e legală. Doar mă interesează, spre exemplu, cât cheltuie statul pe funcționarii (sau ofițerii-?!) la care este persoana mea pusă ”la control”, ”pe linie de interceptare”. Care este diurna celora interesați să afle secretele de stat și de galaxii pe care nu le exprim public și le dosesc pentru eternitate?!
Statul actual ne impune niște reguli care presupun sclavizarea societății, întoarcerea noastră în starea de natură.
Comuniștii au ajuns la putere în 1917 prin folosirea brutală a forței și, astăzi, tot prin forță, doar că e legală, încearcă să ne probeze căpăstrul ce urmează a fi aplicat persoanelor cu un alt fond de idei social-politice.
În timpul sovieticilor buneii și părinții noștri erau amenințați cu deportările, pușcăria, defaimarea publică.
În perioada de guveranare a comuniștilor moldoveni avem parte de utilizarea șantajului, folosirea mijloacelor atipice democrației, cum ar fi constrângerea afacerilor și instrumentarea de dosare penale la comanda puterii.
Disperarea puterii este înțeleasă. În acest sens, luptătorii de gherilă din presa de la noi, agenți și informatori de societate, atacă în stil ”războinic”, ”vânătoresc”, ca ”torționarii” comuniști de altă dată, oamenii politici care prevestesc noțiuni de democrație și libertate.
Apropos, nu există vreo organizație non-guvernamentală ca să facă niște traininguri de predare a noțiunilor de libertăți publice și pentru conducătorii R. Moldova?
Unde sunt ”altoitorii ”noștri de predare a normelor democratice ca să le ofere și codașilor din presa de la Chișinău niște cursuri de sisteme politice comparate? Ca presa restanțieră la capitolul norme și principii democratice să nu mai beneficieze doar de injecțiile sugestive ale puterii de la noi, ci să mai știe puțin și de Giovani Sartori.
Există vreun grant și pentru ”Moldova Suverană”?
S-a născut inchizitorul care strigă tot mai tare:”Omorâți-l”, ”Omorâți-l”, ”Suiți-l pe rug”. Inchizitorul are nume de ”Moldova Suverană”. El se uită în gol și rostește cuvintele cu ură, reluând totul mereu de la capăt. Inchizitorul de ieri care a dat foc Romei arată leit cu inchizitorul de azi, care dinamitizează doza de democrație instaurată în societatea moldovenească.