Recurs la istorie. Prezența miturilor confecționate și miturilor istorice în mentalul colectiv

26.11.2007

La 22-23 noiembrie, la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, în sala Aula Magna, a fost organizată o masă rotundă având ca subiect teme istorice și miturile politice prezente în memoria colectivă. Evenimentul a fost realizat de către Universitatea "Babeș-Bolyai", Facultatea de Istorie și Filosofie, Cluj-Napoca, Ramânia în colaborare cu Institutul de Istorie şi Ştiinţe Politice al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, Centrul de Resurse pentru Cercetarea şi Predarea Istoriei şi cu sprijinul Programului Est Est: Parteneriat Fără Frontiere” al Fundaţiei Soros-Moldova.

Reflecțiile purtate de la acțiunea transfrontalieră a istoricilor trebuie să fie auzite și de clasa politică și societate. Altfel, nu vreau să cred că argumentele trasate în cadrul mesei rotunde vor rămâne neauzite de cei care pretind că au descoperit un eșantion de cercetare distinct de cultura istoriei. Deja politica moldovenească intră într-un ridicol afișat de comuniștii lui Voronin și Stepaniuc. Falsurile reintră pe ușa din față în societate, iar cetățenii trebuie să rumege baliverne născocite de meșteșugarii artizani ai istoriei.

În cadrul unei mese rotunde, profesori, cercetători, reprezentanţi ai comunităţii civice din România, SUA, Ungaria, Rusia, Ucraina, Macedonia, Republica Moldova, s-au adunat pentru a elabora concluzii şi recomandări privind procesul de democratizare şi modernizare a cercetării şi predării istoriei în Republica Moldova. La întrunire a fost prezent și Rectorul ULIM, Andrei Galben.

Evenimentul a demarat printr-un cuvânt introductiv rostit de unul din coordonatorii proiectului, directorul Centrul de Resurse pentru Cercetarea şi Predarea Istoriei, Virgiliu Bîrladeanu (Republica Moldova).

Directorul Institutului de Istorie și Științe Politice a Univeristății Libere Internaţionale din Moldova, Gheorghe Postică a salutat mediul academic prezent la reuniune și a adus în atenție chemarea istoricilor la edificarea unei societăți moderne cum este R. Moldova ce trebuie să se debaraseze de falsuri și grotesc subliminal.

Unul din moderatorii acțiunii decanul Facultății de Istorie și Filozofie a UBB din Cluj-Napoca, prof.dr. Teodor Nicoară a abordat misiunea tot mai dificilă a istoricilor de-a disemina adevărul de minciună, imaginarul politic și construcția discuruslui politic, modele de formulare pe agenda istoricilor șipoliticienilor contemporani. În context, prof.dr. Teodor Nicoară a vorbit despre problemele istoriografiei românești post-totalitare, dar și despre abordarea istoriei prin sistemul vertical ori orizontal al cercetării academice.

Prof., dr. Paul E. Michelson de la Universitatea Huntington (USA) a vorbit despre memoria colectivă, amnezia colectivă în societatea post-comunistă. Paul E. Michelson a oferit un studiu impresionant despre istoria recentă și sistemele de valori contemporane în domeniul cercetătării. Profesoarea, Marsha Siefert de la Universitatea Central Europeană, Departamentul Istorie(Ungaria) a adus în atenție studiul istoriei prin intermediul mass-mediei internaționale.

În alt context, conf.univ., Mihai Cernencu, șeful de catedră de istorie și relații internaționale (ULIM) a vorbit despre Republica Moldovenească Democratică de la 1917, între realitatea istorică și mitul politic. Subiectul fiind de actualitate mai ales că doctrinarii partidului de guvernământ tind să-și motiveze tezele de apariție a statului moldovenesc contemporan pe baza acestei idei.

Directorul executiv al Institutului de Studii Internaționale al Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, dr. Adrian Ivan (România) a tratat studiul istoriei prin mitologia politică reflectată în actualitate și consecințele acesteia.

Unul dintre cei mai remarcabili specialiști ai procesului de Integrare Europeană- Adrian Ivan a enunțat o poziție pur personală referitor la modalitatea de integrare europeană a Moldovei în structurile europene, considerând că, actualmente, România este pusă într-o situație delicată în raporturile cu Rusia, pe agenda Mării Negre și ar fi periculos dacă s-ar dori o implicare directă în dosarul transnistrean. România ar fi expusă din mai multe puncte de vedere. Aceasta însă nu înseamnă, a conchis profesorul, că dacă moldovenii își doresc mult să se bată pentru identitatea și integrarea românească ei nu trebuie s-o facă.

Prof.,dr. Anatol Petrenco, Universitatea de Stat din Moldova a dezbătut subiectul cazului Moldova prin prisma istoriei și politicii. Este regretabil că cercetarea istorică pierde un bun savant și pedagog al istoriei care se avântă să cucerească piața politică.

Profesorul, dr., Alexandru-Florin PLATON, decanul facultății de istorie de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași(România) a expus tematica istoriei și istoricilor în România postcomunistă: între depreciere simbolică și schimbare de paradigmă. De asemeanea, prof. dr., Alexandru-Florin PLATON a făcut și un bilanț despre istoriografia din R. Moldova.

Cercetătorul Andrei Eșanu, de la Institutul de Istorie, Stat, Drept al Academiei de Științe a Republicii Moldova a făcut referiri la semnificația tradițiiei și obiceiurilor comune românești, etno-simbolistica românească adevărată și falsurile grosolane enunțate de actuala putere comunistă.

Conferențiara univeristar, Olga Filippova, de la Universitatea Națională V.N. Karazin, Kharkov (Ucraina) a ținut să facă o excursie discursivă a identiăților în construcție și reprezentărilor istorice a muzeelor din Transnistria. Unii istorici regretau că Olga Filipova a lăsat în umbră tematica identitară dezbătută în Ucraina și nu a adus exemple de comunicare interumană pe subiectul ucrainean. Merită apreciate abordările susținute de cercetătorii: Dr.Alexandru Murad MIRONOV (România)care a vorbit despre sistemul valoric de cercetare și impactul discursului anticomunist ca eliberare de prejudecăți; Drd. Gabriela Popa de la Universitatea Europeană (Italia) a abordat studiul” Negociere și contestatare în discursurile post-sovietice de comemorare a Războiului Doi Mondial” sau Dr.Marius Rotar de la Universitatea ”1 decembrie1918”, Alba Iulia, România ce-a expus subiectul dimensiunii morții prin analiza ”Politica și moartea în România secolului XX. Studiu de caz”.

În cadrul lucrărilor, au fost abordate probleme, procese de modernizare şi democratizare ale discursului istoric în R.Moldova, noi metode şi direcţii de cercetare a istoriei, despre memoria colectivă, memoria istorică şi discursul ideologic, cercetarea istorică şi domeniul politic.

Cercetătoarea Alina Felea, în cadrul reuniunii, îmi mărturisea despre necesitatea abordării istoriei ca fenomen care trebuie să vegheze asupra recunoașterii adevărului pe bază de documentar și nu ca proiect politic. Dedublarea istoriei și regăsirea în fascinația mitului românesc și european ca valoare adevărată este calea pe care trebuie să meargă societatea. Abordarea istorică chiar și-n competiție de curente este legată de documente confirmatorii și nu pe născoceli sau pe coșmaruri trebuie decurgă disputa academică pe care vrem să le prezentăm drept abordări istorice terestre. Lipsa doctorandului Victor Stepaniuc a fost remarcată de participanții la acțiune, fapt că ”maestrul” moldovenismului își pregătește teza de doctor cu minuțiozitate. Tomnaticul istoric a fost așteptat să-și pledeze cauza și viziunile sistemice în proiectul său, virginitatea neexpolatată în cercetarea academică actuală a dogmei moldovenismului. Dar, spre regretul tuturor, și-a lăsat doar stafia în aula universitară.