EUROPENII SUNT SCEPTICI FAŢĂ DE EXTINDEREA UE

05.12.2007

Cetăţenii Uniunii Europene consideră, în proporţie 83 la sută, că ţările din Europa sunt dependente de resursele energetice ale Federaţiei Ruse. Aşa arată rezultatele sondajului deliberativ „Tommorrow’s Europe”, realizat recent pe un eşantion reprezentativ de cetăţeni din toate cele 27 de state membre a Uniunii Europene, informează AP FLUX.

În urma dezbaterilor lansate pe teme cheie asupra viitorului UE (reforme economice, politici externe şi sociale, rolul Europei în lume), au fost relevate diferenţele existente între opiniile exprimate de reprezentanţii celor 12 noi state membre şi cei ai ţărilor „mai vechi” în comunitatea europeană.

Cel mai mare ecart între părerile exprimate a fost înregistrat în chestiunea integrării Ucrainei în UE (dacă aceasta ar îndeplini toate condiţiile economice şi politice necesare aderării). În acest sens, suportul participanţilor din noile membre UE a scăzut de la 78% la 49% în urma dezbaterilor desfăşurate, remarcându-se o scădere mult mai mică (de la 65% la 57%) în cazul invitaţilor din statele membre mai vechi.

În mod similar, în cazul Turciei, suportul participanţilor din cele 12 noi state membre a scăzut de la 58% la 44%, pe când reprezentanţii cetăţenilor din ţările membre mai vechi au înregistrat o scădere de la 53% la 46%.

S-a observat, totodată, o recunoaştere ascendentă a problemelor ce vizează, în prezent, relaţia UE cu Federaţia Rusă. Astfel, importanţa „dependenţei Europei de resursele energetice ruseşti” a crescut, în percepţia tuturor participanţilor, de la 81% la 83% (o schimbare mică dar semnificativa din punct de vedere statistic), iar importanţa „interferenţei Federaţiei Ruse în cadrul ţărilor din Europa de Est şi din Asia Centrală” a crescut, după deliberări, de la 65% la 74%.

A fost înregistrat un suport puternic şi constant pentru utilizarea forţei militare europene „pentru a apăra o altă ţară membră UE contra unei ofensive militare” (cu un procent general ce a pornit de la 80% şi a atins, după dezbateri, 83%), cât şi pentru a „preveni genocidul în alte ţări” (situându-se iniţial la 82% şi fixându-se după deliberări la 81%). În medie, din 119 întrebări (incluzând atitudini, probleme de viaţă, întrebări politice generale), participanţii din statele admise după 2004 au manifestat cu 45% mai multe schimbări de opinie, într-o direcţie care i-a apropiat, însă, de participanţii din celelalte 15 ţări.

Iniţiat în urmă cu un an, proiectul Tomorrow’s Europe este primul sondaj deliberativ la scară europeană. Proiectul a fost conceput după criterii ştiinţifice, sondajul fiind realizat pe un eşantion reprezentativ de cetăţeni din toate cele 27 de state membre a Uniunii Europene (câte 362 de persoane), cărora le-au fost prezentate informaţii echilibrate despre diverse scenarii privind viitorul Europei.

Faţă de sondajele convenţionale, care reprezintă sentimentele publicului, sondajul deliberativ utilizează cercetarea opiniei publice într-o manieră nouă şi constructivă. Procesul vizează să găsească concluziile pe care populaţia le-ar trage, dacă ar avea posibilitatea să se reunească, să obţină informaţiile respective şi să se implice mai mult în subiectele tratate.

Proiectul „Tommorrow’s Europe” a fost coordonat de fundaţia „Notre Europe” cu sprijinul financiar al Comisiei Europene şi a peste 20 de organizaţii nonguvernamentale. Cei 362 de participanţi la dezbatere au fost selectaţi dintr-un eşantion iniţial de 3.500 de persoane, numărul cetăţenilor invitaţi din fiecare ţară fiind fixat în proporţie cu reprezentarea statului respectiv în Parlamentul European, mai informează AP FLUX.