Politica de la Bucuresti privind Moldova din stinga Prutului

06.01.2008

Subiectul reconstituirii statului roman in frontierele sale de dinainte de cel de-al doilea razboi mondial revine aluziv in viata publica din Romania. Subiectul este deocamdata atacat pe ocolite.

Presedintele Traian Basescu manifesta in orice caz o atentie fara precedent pentru situatia romanilor din stinga Prutului. El spus anul trecut in cadrul unui interviu ca intentioneaza sa condamne Pactul Ribbentrop-Molotov. Desigur ca nu poate fi vorba numai de un gest simbolic, de vreme ce intelegerea dintre Hitler si Stalin mai fost o data condamnata de Parlamentul de la Bucuresti, dupa 1990, transmite Radio Deutsche Welle.

Se pare ca Presedintele Traian Basescu doreste mai mult decit beneficiile unei simple si neangajante retorici patriotice. O confirmare este faptul ca, in noaptea de Revelion, aflat pe o mare scena in Piata Constitutiei din Bucuresti, Presedintele Traian Basescu a facut din nou trimitere la Basarabia, spunind ca isi indreapta gindurile catre cei care, “fara voia lor”, se afla in alte state si regimuri politice, asa cum sint romanii din Republica Moldova.

De altfel relatia dintre Bucuresti si Chisinau a devenit suficient de spectaculoasa pentru a ingadui referiri tot mai numeroase. Guvernul de la Chisinau a expulzat in anii trecuti mai multi diplomati acuzindu-i de spionaj, anul trecut a cerut rechemarea altui diplomat banuit de coruptie, iar catre sfirsitul anului a expulzat doi preoti ortodocsi din Romania care aveau parohii in Republica Moldova. Toate aceste acte de nervozitate au fost amplificate de polemica pe tema originii asa numitei “limbii moldovenesti”. Relatia dintre Biserica Ortodoxa Romana si cea din Rusia a dublat insa mereu relatia politica dintre Bucuresti si Chisinau si de aceea expulzarea preotilor, savirsita de autoritatile civile si nu religioase, arata un grad inalt de implicare al Moscovei in politica Republicii Moldova si care nu se limiteaza la problema Transnistriei.

In Romania, desi Moldova din stinga Prutului este privita cu empatie, subiectul nu are inca dimensiunea unei reale preocupari politice. Dupa 1990, opinia publica din Romania a fost descurajata de dificulatatile politice si de cele economice sa regindeasca reintegrarea Basarabiei si de aceea, astazi, referirile tot mai insistente ale Presedintelui au luat prin suprindere. In aceste circumstante, este greu de crezut ca Traian Basescu ar avea in vedere un scop minor, legat de alegerile din anul acesta, intrucit subiectul Basarabiei provoaca mai curind circumspectie decit entuziasme spontane. In cazul cel mai modest, Traian Basescu ar dori ca romanii din republica Moldova, indiferent de originea lor etnica, sa dobindeasca usor cetatenia romana. El s-a referit adesea la reechilibarea pietei muncii din Romania cu forta de munca sosita de dincolo de Prut. Nu stim insa pina la urma care este amploarea pe care Presedintele o da subiectului, dar in orice caz se poate observa, ca fara o majoritate parlamentara care sa-i fie favorabila sansele de a-si atinge obiectivele sint reduse.