Poziţia preşedintelui Băsescu faţă de acordarea cetăţeniei române enervează Kievul

05.09.2007

Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu pe marginea acordării cetăţeniei române au stârnit nedumerire şi nemulţumire şi peste hotare. Şeful statului român a cerut, la reuniunea anuală a ambasadorilor, acordarea cu prioritate a cetăţeniei române pentru românii din diasporă care vin să studieze în România.

Traian Băsescu a propus ca, odată cu obţinerea diplomei de bacalaureat sau de licenţă, aceşti tineri să obţină şi cetăţenia română. Preşedintele a precizat că se referă la tinerii din Republica Moldova, Serbia, precum şi Ucraina, dar a subliniat că, în cazul acesteia din urmă, condiţia va fi îndeplinită doar dacă tinerii renunţă la cetăţenia ucraineană, doarece Kievul nu acceptă dubla cetăţenie.
<A TARGET="_top" HREF="http://ad.ro.doubleclick.net/click%3Bh=v8/35c4/3/0/%2a/y%3B115050697%3B0-0%3B0%3B13951114%3B4307-300/250%3B22113716/22131606/1%3B%3B%7Esscs%3D%3fhttp://www.iaaeurosummit2007.eu"><IMG SRC="http://m.de.2mdn.net/1494920/300x250_blank.GIF" BORDER=0></A>

Dincolo de declaraţiile extrem de virulente ale oficialilor moldoveni din ultimul an, acum şi politicienii din Ucraina par destul de porniţi împotriva politicii Bucureştiului de a acorda cetăţenia română pe bandă rulantă.

Potrivit ambasadorului român în Ucraina, Traian Hristea, citat de Realitatea TV, unii politicieni de la Kiev consideră că au acum o nouă problemă cu România. Statul român, susţin ei, acordă ilegal cetăţenia română zecilor, chiar sutelor de mii de solicitanţi.

Problema cetăţeniei (n.r. române) este una nouă în Ucraina, iar oficialii ucraineni par extrem de îngrijoraţi că un număr mare de români din Ucraina ar putea depune cereri de redobândire a cetăţeniei. Cifrele de ordinul zecilor de mii sunt însă exagerate, Hristea apreciind că, de când şi-a luat în primire postul de ambasador, nu a primit decât câteva zeci de solicitări pentru cetăţenie română. O problemă încă şi mai mare este însă că România permite dubla cetăţenie, însă Ucraina, nu.

Referindu-se la situaţia comunităţilor româneşti din străinătate, preşedintele Băsescu a ţinut să sublinieze că reprezentanţii diasporei i-au semnalat lipsa de interes, precum şi finanţarea scăzută din partea autorităţilor din statele respective.

Problema minorităţii româneşti din Ucraina a fost, de mai mulţi ani, una dintre cele mai mari probleme de pe agenda bilaterală România-Ucraina. Minoritatea românească nu dispune de suficiente şcoli cu predare în limba maternă, suferă de lipsa profesorilor români (diplomele profesorilor români nu sunt recunoscute în Ucraina), de lipsa de subvenţii din partea Kievului, iar etnicii români sunt împiedicaţi să ajungă în funcţii publice importante.

Problema ar putea să se amplifice însă foarte curând, odată cu intrarea în vigoare a versiunii modificate a Legii cetăţeniei. Săptămâna trecută, ministrul Justiţiei declarase că guvernul a aprobat modificarea acestei legi (în sensul acordării mai rapide şi mai puţin birocratice a cetăţeniei române) prin Ordonanţă de urgenţă.

Nu se ştie pe ce bază ar putea solicita românii din Ucraina cetăţenia, având în vedere că cei mai mulţi nu au marcată nici în certificatul de naştere, nici în cartea de identitate menţiunea etniei române. În Ucraina locuiesc aproximativ 450.000 de români (a treia comunitate ca număr), însă numărul cel mai mare al acestora nu sunt “românii”, ci “moldovenii”, potrivit autorităţilor ucrainene.