Ultimele Stiri (RSS)
Atacul Chisinaului
11.09.2007
Comunistii lui Voronin vor sa contracareze noua Lege a cetateniei prin sesizarea Bruxellesului, sigilarea arhivelor si o puternica campanie mediatica anti-romaneasca
Decizia Bucurestilor de a modifica Legea cetateniei in directia facilitarii procedurii de depunere a cererilor cetatenilor moldoveni in acest sens nu a fost primita cu prea mare entuziasm la Chisinau, potrivit Deutsche Welle. Autoritatile comuniste de peste Prut se pregatesc sa sanctioneze hotararea oficialilor romani prin santaj.
Ca o prima masura, Administratia de la Chisinau s-ar putea adresa responsabililor comunitari de la Bruxelles pentru a denunta faptul ca, prin acordarea masiva a cetateniei romane moldovenilor, Romania ar atenta la statalitatea Republicii Moldova, sustine sursa citata, potrivit Mediafax. Pe de alta parte, comunistii vor incerca sa-i intimideze pe moldovenii dornici sa obtina cetatenie romana, prin diverse metode birocratice si administrative. Analistii politici citati de Deutsche Welle nu exclud nici posibilitatea ca administratia de la Chisinau sa blocheze noul val de cereri de cetatenie prin asa-zisul proces de "sigilare a arhivelor", mecanism ce consta in refuzul autoritatilor de a elibera documente care sa ateste originea romana a solicitantilor, in lipsa carora dosarul ar fi incomplet, comenteaza sursa citata. In fine, exista o serie de informatii potrivit carora un consilier al presedintelui moldovean, Vladimir Voronin, ar fi primit misiunea de a conduce o campanie mediatica anti-romaneasca, menita sa sublinieze "caracterul politic expansionist" al ordonantei de urgenta aprobate de Guvernul Romaniei, conchide Deutsche Welle. Desi Chisinaul nu a comentat oficial decizia Guvernului de la Bucuresti privind facilitarea procedurilor de depunere a cererii pentru redobandirea cetateniei romane, surse din Ministerul moldovean de Externe afirma ca aceasta masura ar fi "reactia foarte dura" promisa de presedintele roman Traian Basescu in replica la acuzatiile de coruptie emise de partea moldoveana la adresa diplomatilor romani acreditati peste Prut, mai afirma Deutsche Welle. Si, totusi, premierul moldovean, Vasile Tarlev, s-a declarat, saptamana aceasta, putin incantat de perspectiva dublei cetatenii. "Dubla cetatenie nu este buna. Fiecare cetatean al Republicii Moldova trebuie sa fie mandru de cetatenia tarii, nu sa fuga atunci cand este greu", a spus seful Executivului de la Chisinau. Fara a face diferenta intre calitatea de stat membru al UE si cea de stat membru al Spatiului Schengen, seful Executivului de la Chisinau a profitat de ocazie pentru a solicita autoritatilor de la Bucuresti sa anuleze obligativitatea vizelor pentru cetatenii moldoveni, in conditiile in care Romania s-a alaturat doar de curand spatiului comunitar si nici nu face parte din Spatiul Schengen.
Noua lege, declarata anacronica
La doar cateva zile dupa modificarea Legii cetateniei, ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, a calificat, ieri, actul normativ drept "anacronic", anuntand ca pregateste o transformare radicala a acestuia. "O sa venim cu un proiect care sa modifice Legea cetateniei de la un cap la altul, pentru ca cea pe care o avem din 1991 a devenit anacronica si mai sunt unele, spun eu, erori si cred ca avem nevoie ca proaspat membru al UE, de o noua Lege a cetateniei. Noi vom pune acest proiect de lege in dezbatere publica si toata lumea care are un interes si are o opinie despre acest subiect va putea sa-si exprime aceasta opinie", a precizat Chiuariu, potrivit Rompres. Intrebat de ce sugestiile lansate de presedintele Traian Basescu si de unele organizatii nonguvernamentale, ca tinerii din Republica Moldova care absolva licee si facultati in Romania sa primeasca odata cu diploma de absolvire si cetatenie romana, nu se regasesc in actul normativ, Tudor Chiuariu a raspuns "ca ar fi o inovatie, pe plan mondial". "Sincer, nu am mai auzit de chestiunea asta. Dar haideti sa ne gandim putin (...). Cetatenii Republicii Moldova primesc cetatenia dupa patru ani de rezidenta. Or, acesti patru ani de rezidenta sunt exact perioada de timp in care ar face liceul sau facultatea. Sigur, se poate discuta mai mult pe tema asta. Am inteles ca presedintele, saptamana trecuta a lansat aceasta idee si eu sunt deschis si tocmai de aceea o sa venim cu un proiect care sa modifice Legea cetateniei", a adaugat Chiuariu. De asemenea, ministrul Justitiei a mai precizat ca acuzatiile predecesoarei sale, Monica Macovei, referitoare la refuzul premierului Calin Popescu Tariceanu, de a introduce pe ordinea de zi a sedintelor de guvern un proiect de lege aproape finalizat privind acordarea cetateniei si refuzul de a accepta noi cereri de cetatenie perfect legale in timpul mandatului sau, sunt neadevarate. "Asta este un neadevar pe care, din pacate, doamna Macovei a vrut sa-l transmita opiniei publice. (...) Daca premierul s-ar fi opus, nu am fi acordat cetatenia romana prin hotarare de guvern la peste 180 de persoane, de la inceputul anului pana acum", a argumentat Chiuariu.
Cetatenia, pe agenda intrevederii Tariceanu-Barroso
Bucurestii continua sa laude modificarile aduse Legii cetateniei, subiectul regasindu-se, de altfel, pe agenda intrevederii dintre premierul Calin Popescu Tariceanu si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. "Modificarile pe care le-am adoptat in aceasta saptamana sunt procedurale si au menirea sa permita rezolvarea problemelor de cetatenie intr-un timp rezonabil, cat mai scurt, eliminand birocratia si permitand un contact direct intre cetateni si autoritati. Ceea ce am adoptat in aceasta saptamana nu vizeaza modificari ale conditiilor de aplicare ale cetateniei. De aceea am sa ma abtin sa comentez declaratiile autoritatilor moldovene si pentru faptul ca doresc sa analizez cu atentie continutul acestor declaratii", a declarat, ieri, Tariceanu, la finalul discutiilor cu oaspetele european, Jose Manuel Barroso. Oficialul european s-a abtinut la randul sau sa comenteze aceste declaratii, aratand ca nu cunoaste ce anume s-a spus si ca relatia dintre Romania si Republica Moldova trebuie abordata de autoritatile din cele doua tari. El a aratat ca, in urma aderarii Romaniei la UE, Republica Moldova a devenit un vecin direct al Uniunii. "Moldova a inregistrat si ea progrese privind implementarea planului de actiune de buna vecinatate, dar trebuie sa avem niste progrese mult mai semnificative cand vine vorba de reforme, cum ar fi respectarea drepturilor omului, libertatile fundamentale si statul de drept. Uniunea Europeana considera ca atentia trebuie sa fie acordata implementarii planului de actiune privind buna vecinatate romano-moldoveneasca si ca trebuie sa existe si anumite noi aranjamente contractuale. Insistam ca procesul acesta de apropiere a fost conceput pentru tarile din Europa de Est si este deschis si Moldovei", a fost raspunsul lui Barroso.
22 comentarii
Tarlev si cu Voronin tind spre asta :"Dubla cetatenie nu este buna."
Multa suferinta a adus oamenelor.........
PROIECT: forma pentru dezbateri
> ------------ --------- --------- --------- ----
>
> Parlamentul Romaniei
>
> L E G E*
> pentru reglementarea cetateniei unor categorii de persoane
>
> Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege:
>
> Art. 1. - (1) In scopul repararii pe cat posibil, a prejudiciului
> cauzat de ocupatia sovietica si instaurarea regimului comunist,
> Statul Roman recunoaste cetatenia romana persoanelor care - chiar
> daca nu au indeplinit formalitatile cerute de legile romane
> anterioare prezentei - la data de 26 Septembrie 1920 aveau
> domiciliul pe teritoriul supus jurisdictiunei Statului
> Roman/Regatului Romaniei, sau care s-au nascut inainte de aceasta
> data pe respectivul teritoriu.
> (2) Este pe deplin recunoscuta cetatenia romana inclusiv acelor
> persoane care la data de 28 iunie 1940 aveau cetatenia romana
precum
> si acelora nascute din parinti care la data respectiva aveau
> domiciliul pe teritoriul mai sus-aratat, ori erau functionari sau
> oficianti ai serviciilor publice si nu au putut fi evacuate, sau
erau
> inrolate in Armata Regala a Romaniei si au cazut prizonieri/in
> captivitatea inamicului.
> Art. 2. - Se excepteaza de la prevederile acestei legi: a)
> Persoanele care au dobandit la cerere cetatenia URSS; b)
> Persoanele care au avut, dar au renuntat in mod expres la cetatenia
> romana; c) descendentii persoanelor indicate la literele a) si b).
> Art. 3. – Se considera ca au renuntat in mod expres la
> calitatea de cetatean roman: a) Persoanele care au intrat voluntar
in
> organizatiile de politie politica si represiune ale Uniunii
> Sovietice; b) Persoanele care au desfasurat activitati sau misiuni
> externe in favoarea URSS pe teritoriul Romaniei sau al statelor
> membre ale Uniunii Europene, impotriva cetatenilor romani sau a
> comunitatilor romanesti din afara frontierelor.
> Art. 4. - Persoanele indreptatite la recunoasterea cetateniei
romane
> prin prezenta lege sau prin cele anterioare, care n-au indeplinit
> formele cerute de legile anterioare sau ale caror cereri au fost
> respinse, vor putea cere Judecatoriei, constatarea calitatii lor de
> cetatean roman, in termen de 1 an de la intrarea in vigoare a
> prezentei legi.
> Art.5. – (1)Cererile pentru constatarea cetateniei romane vor
> fi insotite de actele doveditoare si de declaratia petitionarului,
> data in forma autentica, in sensul ca indeplineste conditiunile
> prevazute mai sus; aceste declaratii vor putea fi facute si in
> instanta sau atestate in fata avocatului, in acest ultim caz cu
> respectarea riguroasa a prevederilor art.241\2, alin.2 Cod
Proc.Civ.
> (introdus prin Legea nr.247/2005) .
> (2)Pentru incapabili, cererile vor fi facute de
> reprezentantii lor legali, iar in lipsa acestora de mandatarii
> speciali, numiti de instanta competenta conform alin. 1, la cererea
> instantei sau a persoanelor sub protectia carora se afla
incapabilii.
> Art. 6. - Petitionarii care se afla in imposibilitatea de a-si
> procura acte doveditoare din cauza ca nu le sunt eliberate de
Arhive
> ori ca s-au pierdut ca urmare a persecutiilor, represiunii,
> arestarii, deportarii, internarii in lagar, evacuarii fortate din
> zonele militare, ca urmare a dezastrelor de razboi sau altor cauze
de
> forta majora, vor putea dovedi cu orice mijloace legale de proba
> inclusiv martori si prezumtii atat cauzele de forta majora cat si
> faptele juridice pe care-si intemeiaza cererea de constatare a
> cetateniei.
> Art. 7. – (1)Hotararile de constatare a cetateniei romane se vor da
> de urgenta in camera de consiliu cu citarea partii si cu
participarea
> Ministerului Public.
> (2)Hotararile sunt executorii de drept iar termenul de apel curge
de
> la pronuntare.
> Art.8 – (1)Hotararile definitive de constatare a cetateniei se vor
> comunica din oficiu institutiilor competente teritorial sa
> administreze registrele publice de evidenta a persoanei si a
> cetateniei pentru eliberarea actelor de identitate, pasaportului –
in
> functie de domiciliul (in Romania sau in alt stat) pe care si-l vor
> declara petitionarii prin cererea de constatare sau cel stabilit la
> momentul judecarii apelului.
> (2)Termenul de recurs se socoteste de la pronuntare pentru cei
> prezenti si de la comunicarea hotararii definitive pentru cei lipsa.
> Art. 9. - Dupa expirarea termenului prevazut de art. 4 cei
interesati
> vor putea cere constatarea cetateniei romane potrivit dreptului
> comun, hotararile primei instante de recunoastere a cetateniei
fiind
> executorii iar termenele nu vor fi mai mari decat cele prevazute de
> dispozitiile pentru accelerarea judecatii prevazute in Legea
> nr.247/2005 decat la cererea petitionarului, acesta avand obligatia
> de a indica la depunerea cererii de constatare si domiciliul
> procesual ales in Romania.
> Art. 10. - Ministerul Public va putea cere Tribunalului anularea
> hotararii de constatare a cetateniei romane daca a fost obtinuta
prin
> declaratii false sau mijloace frauduloase.
> Art. 11 - Cei care au obtinut constatarea cetateniei romane prin
> declaratii false sau mijloace frauduloase, precum si martorii care
au
> facut afirmatii mincinoase in favoarea acestora, vor fi sanctionati
> cu pedeapsa prevazuta de Codul Penal pentu fals in declaratii, al
> carei minim si maxim se majoreaza cu doi ani.
> Art. 12 – (1)Deciziile administrative si hotararile judecatoresti,
> date dupa 28 iunie 1940, prin care s-a statuat ca o persoana nu
este
> cetatean roman, sunt nule de drept.
> (2) Toti cei interesati, persoana vatamata sau in caz de deces
> sotul/sotia sau descendentii acestuia, vor putea cere direct la
> autoritatea competenta teritorial in functie de domiciliul actual
al
> petitionarului, reinregistrarea in evidentele publice romanesti,
din
> care au fost inlaturati in temeiul unor asemenea hotarari.
> Art.13. - Cererile si actele de procedura facute in aplicarea
> dispozitiunilor prezentei legi, sunt scutite de taxa de timbru sau
> timbru judiciar.
> Art.14 – (1) Nici o dispozitie din prezenta lege nu va putea fi
interpetata ca aducand atingere drepturilor si libertatilor
democratice - protejate prin Convetia Europeana a Drepturilor
Omului
sau Tratate bilaterale - apartinand unei persoane, indiferent de
cetatenie.
(2) Procedura de recunoastere prevazuta de prezenta lege, nu aduce
atingere procedurilor de dobandire si re-dobandire prevazute de
Legea
nr.21/1991 privind cetatenia romana, cu modificarile si
completarile
ulterioare.
(3) Prezenta lege completeaza masurile legislative cu caracter
reparator adoptate in Estul Europei si in Romania, in beneficiul
persoanelor care au avut de suferit din cauza regimului de
dictatura instaurat prin ocupatia sovietica;
Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, în condiþiile
art. 155 alin. (1), cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1)
din Constituþia României, republicatã
Presedintele Camerei Deputatilor
Bogdan Olteanu
Presedintele Senatului
Nicolae Vacaroiu
* prezenta initiativa poate fi adoptata de Guvern, prin Ordonanta de Urgenta .
Imbecilul asta ar trebui bagat la puscarie pentru tradare a neamului nostru romanesc...
JOS COMUNISMUL....
Blestemat sa fii Voronin!
Basarabia Pamint Romanesc!
![[Valid RSS]](/img/icons/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=icon}