O importanta aparitie editoriala despre romanii de pretutindeni

„O carte care, amintindu-va de romanii din Ucraina, din R. Moldova, din Balcani sau din Ungaria, va pune in fata proiectului identitar ormanesc din zilele noastre. De fapt atrage atentia ca un astfel de proiect nu exista. Nu exista instrumente legislative, institute de cercetare, experti, cercetari de teren aplicate, biografii profesionale. Si cartea de fata va spune si ce se intampla cu romanii din jurul Romaniei in lipsa unui coerent proiect identitar. Si afirma raspicat ca romanii din jurul frontierei noastre sunt tot romani. Ei sunt cordonul de protectie al statului roman in lumea statelor europene de azi si de maine” (Ion Bulei).

Acest volum coordonat de de cercetatorul Dan Dungaciu este primul din seria „Romania si romanii din afara ei“ lansata anul acesta de Institutul de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane.

Ideea principala a acestei serii este dezbaterea „proiectului identitar romanesc“, ceea ce face acest volum, critic, incercuindu-i, progresiv, mizele, castigurile si carentele.

Un proiect despre care deocamdata vorbim la nivelul dezideratului, pentru ca, in ciuda unor eforturi deseori notabile, expresia lui convingatoare, concreta si evidenta lipseste.
Declaratiile politice ale Presedintiei sau Ministerului Afacerilor Externe indica „romanii din afara Romaniei“ drept proiect national prioritar. Distanta insa dintre declaratiile politice si proiectul propriu-zis este inca mare. Institutiile administratiei oficiale care se ocupa de acest obiectiv nu au fost deocamdata calibrate la nivelul tintei. Cu rare exceptii, lipsesc instrumente legislative fundamentale, lipsesc institutele de cercetari, expertii, cercetarile de teren aplicate, biografiile profesioniste.

In aceste conditii, cifrele, atunci cand sunt convocate, sunt doar estimari: se vorbeste despre 13 milioane de romani din afara granitelor Romanie, uneori despre 12 milioane. Alteori se invoca, strategic, intervalul de 10 — 13 milioane, iar unele organizatii romanesti de peste hotare prefera formularea mai vaga de „peste 10 milioane de romani“. In ultima interventie pe aceasta tema, presedintele Romaniei, Traian Basescu, acrediteaza cifra de 8 milioane de romani traitori in afara granitelor actuale ale tarii.

Un lucru este cert: indiferent care va fi cifra validata pana la urma in intervalul 8-13 milioane, este indubitabil ca e prea mare ca sa fie neglijata. Romania are, din acest punct de vedere, si o sansa enorma, dar si obligatii pe masura fata de cele trei „categorii“ socio-politico-istorice care trebuie identificate: romanii din R. Moldova, romanii din jurul granitelor Romaniei si din Balcani („bastinasii“, respectiv cei nascuti acolo unde traiesc astazi) si diaspora (cei care, dintr-un motiv sau altul, au ales sa paraseasca tara). Pentru fiecare dintre acestia trebuie gandite si aplicate clasificari sau strategii specifice, punctuale, caci si ei, la randul lor, trebuie tratati de la caz la caz.

Prima sectiune a volumului este dedicata problematicii romanilor din Ucraina.

In textul sau „Invatamantul in limba materna: legislatie, realitate, perspective“, Ion Popescu (Ucraina) face o radiografie a legislatiei in vigoare in ceea ce priveste drepturile romanilor in domeniul invatamantului in limba materna, prezentand, critic, situatia scolilor romanesti asa cum apare ea in statisticile oficiale. De asemenea, sunt prezentate perspectivele legislative din acest punct de vedere. Textul mai prezinta si dinamica cotei populatiei romanofone in regiunile Ucrainei.

Aurica Bojescu (Ucraina) face in materialul „Situatia minoritatilor romanesti din Ucraina“ o ampla prezentare a situatiei acestei minoritati — a treia! — din tara vecina. Analiza este ampla, flancata de tabele revelatoare, si are in vedere cele mai recente recensaminte sau cercetari desfasurate in Ucraina.

Alexandrina Cernov (Ucraina) cerceteaza in materialul „Invatamantul romanesc din Ucraina“ aspecte legate de modernizarea si emanciparea acestuia. Analiza se face prin evaluarea planurilor de invatamant, numarul orelor prevazute pentru invatarea limbii romane si discriminarea, subtila sau nu, la care sunt supusi copiii romani in procesul de educatie.

Concluzia este ca tocmai legislatia ucraineana, nici ea perfecta la acest capitol, este incalcata prin asemenea practici.

R. Moldova este cercetata sub aspect identitar de Dan Dungaciu in textul „Romanii din R. Moldova sub semnul confruntarilor identitare“. Sunt aduse in discutie aici cele mai importante elemente in acest veritabil razboi dus, dinspre puterea de la Chisinau, cu cele mai puternice instrumente politici: ideologia moldovenista, Conceptia „nationala“ a presedintelui Voronin, Dictionarul moldovenesc-romanesc, Recensamantul din R. Moldova, manualele de „istorie integrata“. Autorul pune si diagnostice dar face si o evaluare a mijloacelor prin care situatia poate fi depasita.

Radu Baltasiu, in „Consideratii asupra romanitatii balcanice“, dezbate problema romanitatii in spatiul balcanic si ilustreaza cu imagini relevante locurile in care romanitatea balcanica s-a ilustrat istoric sau o mai face si astazi.

Textul „Aromanii de pretutindeni au fost si sunt romani“ semnat de Gheorghe Zbuchea este o dezbatere-replica a unei dintre controversele identitare care marcheaza astazi spatiul romanitatii — tentativa unora care se considera reprezentanti ai comunitatii aromanesti de a obtine un statut de „minoritate nationala“. Textul este polemic si vine pe aceeasi concluzie exprimata deja si de Academia Romana referitoare la aceeasi problematica. Din pacate, o polemica reala, deschisa si argumentata, lipseste deocamdata pe aceasta chestiune. Disputa si diferendumul sunt mai mult politice si/sau economice, si se poarta mai degraba in Parlament, in sediile unor partide, prin consulate mai mult sau mai putin diplomatice sau alte capitale mai mult sau mai putin departate de Romania.

Calin Campean face o radiografie a „Romanilor din Ungaria“, trecand in revista mizele statului roman fata de aceasta comunitate si modul in care politica fata de ea se racroseaza la un proiect politic mai amplu, recent enuntat. Pe langa discutarea principalelor structuri de reprezentare politica a romanilor din Ungaria, textul aduce in discutie si celebra controversa legata de Fundatia Gojdu.

Vlad Cubreacov (R. Moldova) deschide sectiunea dedicata problematicii legislative care vizeaza romanii de pretutindeni printr-un text intitulat, modest, „Marginalii la proiectul Legii privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni“. Este vorba despre proiectul propus de Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei. Este un text marcat de o critica binevoitoare, dar una care isi asuma in mod serios invitatia — „trasata“ chiar de MAE — de a discuta o asemenea initiativa.

Este inserata si o scrisoare a lui Vlad Cubreacov catre ministrul roman de Externe, Mihai Razvan Ungureanu.

Urmeaza prezentate cele trei proiecte de legi care vizeaza problematica romanilor de pretutindeni initiate deocamdata in Romania din 2004 incoace: primul apartine MAE (2006), cel de-al doilea era menit sa reprezinte Alianta D.A. (2004), iar ultimul este elaborat si girat de PSD (2004).

Documentele, pentru prima data stranse impreuna, pot fi o baza utila de dezbatere si comentarii in vederea discutiilor care, cu certitudine, vor continua pe aceasta tema si in 2007.