Proiectul de lege, care restricţionează drepturile cetăţenilor ce deţin dubla cetăţenie, este criticat atât la Chişinău, cât şi la Bucureşti

10.10.2007

"Legea guvernului de la Chişinău prin care se interzice moldovenilor cu cetăţenie multiplă să aibă atribuţii de interes public este discriminatorie pentru cei care au cetăţenie română şi nu este în spirit european", a declarat miercuri pentru NewsIn ministrul român de externe Adrian Cioroianu. "Am sperat ca acest lucru (n.r. trimiterea spre dezbatere şi în final ideea unei astfel de legi) să nu se întâmple. Mi se pare o lege discriminatorie, dar nu ne amestecăm în dezbaterea internă a Republicii Moldova", a spus şeful diplomaţiei române. Cioroianu a adăugat pentru NewsIn că "are rugămintea" ca parlamentarii de la Chişinău să mediteze asupra acestei chestiuni.

De altfel, Adrian Ciorianu a declarat în luna mai - când guvernul moldovean a anunţat această iniţiativă - că va introduce şi acest subiect pe agenda de discuţii cu omologul moldovean. Numai că în ultimele luni nu au mai avut loc contacte la nivel de miniştri de externe între România şi Republica Moldova.

"Cu prima ocazie voi discuta şi această chestiune, chiar dacă nu vrem să dăm impresia că ne amestecăm în dezbaterea internă a Moldovei şi a parlamentului moldovean", a asigurat ministrul român de externe, citat de NewsIn.

Iniţiativa legislativă a Guvernului Republicii Moldova, de a interzice deţinerea cetăţeniei multiple de către funcţionarii publici, este criticată dur şi de reprezentanţii partidelor politice de opoziţie şi experţii de la Chişinău. Aceştia consideră că proiectul de lege divizează societatea în două şi este îndreptat, în special, împotriva persoanelor care deţin cetăţenie românească. Totodată experţii afirmă că respectiva iniţiativă legislativă constituie un obstacol esenţial în calea reîntregirii Republicii Moldova. Proiectul de lege urmează ca joi, 11 octombrie, să fie supus dezbaterilor în Parlamentul de la Chişinău. Astăzi acesta va fi discutat şi în cadrul şedinţei Comisiei parlamentare pentru numiri şi imunităţi.


În cazul în care legea va fi adoptată, cetăţenii moldoveni, care deţin dubla cetăţenie, nu vor mai avea acces la un şir de funcţii publice cum ar fi cea de preşedinte al ţării, deputat, membru al Guvernului, membru al Curţii de Conturi, membru al consiliului de administraţie a Băncii Naţionale, membru al Comisiei Electorale Centrale, personal al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, angajaţii Serviciului de Informaţii şi Securitate, ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei poliţist, judecător, avocat parlamentar, vameş, procuror, diplomat etc.

Conform proiectului, în mai multe acte normative va fi inlocuită sintagma „cetăţenii Republicii Moldova” cu expresia „persoana care deţine exclusiv cetăţenia Republicii Moldova”.

Proiectul a fost avizat încă în luna mai de către cabinetul de miniştri, dar nu fusese inclus pe agenda Parlamentului în sesiunea de primăvară-vară. În sesiunea toamnă-iarnă, care a început la 4 octombrie, Biroul permanent al Parlamentului a inclus iniţiativa legislativă pe agenda de lucru a Legislativului.

UNIMEDIA a solicitat părerea mai multor politicieni şi experţi de la Chişinău, în această privinţă.

„E straniu că respectivul proiect de lege a fost promovat în regim de urgenţă. Am impresia că în spatele lui se ascund dorinţe de a limita drepturile cetăţenilor Republicii Moldova care deţin şi cetăţenia română. Trebuie să atragem atenţia opiniei publice, de altfel riscăm să ajugem la nişte epurări foarte drastice", a declarat Angela Aramă, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, din partea PPCD.

Proiectul de lege a fost apreciat dur şi de către Serafim Urechean, liderul Alianţei Moldova Noastră, în cadrul unui interviu pentru cotidianul "Flux". "Bineînţeles că această iniţiativă contravine normelor constituţionale, care reprezintă legislaţia fundamentală a statului. Eu consider că este o eroare şi, probabil, comuniştii îşi vor da seama că acest proiect de lege, care divizează în două societatea, nu va fi acceptat de către majoritatea parlamentară".

În cadrul aceluiaşi articol, Iurie Roşca, vice-preşedintele Parlamentului şi liderul PPCD, a declarat că iniţiativă este scandaloasă care contravine legislaţiei Republicii Moldova şi anume Legii cu privire la cetăţenie, Codului Muncii, precum şi drepturilor şi practicilor internaţionale.

„Această iniţiativă reprezintă expresia reprezentanţilor de vârf ai partidului de guvernământ faţă de procesul de acordare în masă a cetăţeniei române pentru cetăţenii Republicii Moldova. (...) Legislativul a votat cu marea majoritate Legea cu privire la dubla cetăţenie. Prin urmare, oamenii de bună-credinţă au obţinut cetăţenia altei ţări fără să presupună că aceasta va atrage lezarea drepturilor lor cetăţeneşti, aşa cum se face acum."

Potrivit notei informative a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, iniţiativa a venit ca urmare a faptului că, în ultimul timp, s-a constatat tendinţa, tot mai mare, a cetăţenilor Republicii Moldova de a dobândi cetăţenia altor state generată de dorinţa acestora de a obţine unele înlesniri ce ţin de călătoriile libere în spaţiul european, obţinerea indemnizaţiilor de asigurări sociale, întegrarea familiei, angajarea necondiţionată în câmpul muncii, înmatricularea la studii etc.

"Concomitent, persoanele care deţin cetăţenia altor state au obligaţii politico-juridice faţă de statele respective. Acest fapt poate genera un conflict de interese în situaţiile în care vor exista obligaţii atât faţă de Republica Moldova cât şi faţă de alt stat al cărui cetăţean concomitent este persoana respectivă”, se arată în nota informativă a proiectului de lege.

Rugat de UNIMEDIA să dea o apreciere proiectului de lege, Vitalie Nagacevschi, preşedintele ONG-ului "Juriştii pentru Drepturile Omului", a menţionat: "Este o acţiune nu prea bine cugetată, deoarece în perspectiva integrării europene şi în contextul globalizării, în majoritatea statelor europene nu se mai pune problema cetăţeniei pentru accederea la funcţii publice".

Nagacevschi consideră că acest proiect de lege este un obstacol şi pentru reîntregirea Moldovei. „Dacă se va merge pe ideea acordării unui anumit număr de locuri deputaţilor transnistreni, atunci va fi o problemă serioasă, deoarece majoritatea acestora deţin deja cetăţenia Federaţiei Ruse. În acest context, nu-mi rămâne decât să cred că iniţiativa este îndreptată împotriva celor care deţin cetăţenie română. În România, numele persoanelor care obţin cetăţenie este publicată în Monitorul Oficial. În Rusia o astfel de practică nu există. Astfel, persoanele care deţin cetăţenie rusească ar putea ascunde acest fapt când vor dori să obţină o funcţie publică, pe când cei care deţin cetăţenie română nu vor putea face acelaşi lucru", a explicat juristul Vitalie Nagacevschi.

Proiectul de lege nu prevede înfiinţarea unei anumite instituţii de control care i-ar verifica pe cei ce deţin funcţii publice dacă au sau nu cetăţenie multiplă. Potrivit vice-ministrului justiţiei Nicolae Eşanu, acest lucru va fi lăsat la discreţia şi onestitatea funcţionarilor.

Potrivit Capitolului IV a Legii cu privire la Cetăţenie, adoptată la 2 iunie 2000 de Parlamentul Republicii Moldova, pluralismul de cetăţenie se permite:

Articolul 24. Cazurile de pluralitate de cetăţenii
(1) În Republica Moldova, pluralitatea de cetăţenii se permite:
a) copiilor care au dobândit automat la naştere cetăţenia Republicii Moldova şi cetăţenia unui alt stat;
b) cetăţenilor săi care deţin concomitent cetăţenia unui alt stat, când această cetăţenie este dobândită automat prin căsătorie;
c) copiilor cetăţeni ai Republicii Moldova care au dobândit cetăţenia unui alt stat în urma înfierii;
d) dacă această pluralitate rezultă din prevederile acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
e) în cazul când renunţarea la cetăţenia unui alt stat sau pierderea ei nu este posibilă sau nu poate fi rezonabil cerută;
f) în alte cazuri prevăzute de prezenta lege.
(2) În interesele republicii şi în cazuri excepţionale, cetăţenii unor alte state pot deveni şi cetăţeni ai Republicii Moldova, prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova, dacă nu cad sub incidenţa art. 20 lit.a)-d).
(3) Dobândirea de către cetăţeanul Republicii Moldova a cetăţeniei altui stat nu atrage pierderea cetăţeniei Republicii Moldova.
(4) Cetăţeanul Republicii Moldova care posedă cetăţenia altui stat, în raporturile cu Republica Moldova, este recunoscut numai ca cetăţean al ei, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(1) lit.a)-e) şi alin.(2).
[Art.24 completat prin Legea nr.232-XV din 05.06.03, în vigoare 18.10.03]

Articolul 25. Drepturile şi îndatoririle în cazul pluralităţii de cetăţenii
Cetăţenii Republicii Moldova, domiciliaţi legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova, care posedă legal şi cetăţenia unui alt stat beneficiază în egală măsură de aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca şi ceilalţi cetăţeni ai Republicii Moldova.

Articolul 26. Modalităţile de satisfacere a obligaţiunii militare în cazul pluralităţii de cetăţenii
Persoana care este cetăţean al Republicii Moldova şi care posedă legal şi cetăţenia unui alt stat este supusă serviciului militar faţă de Republica Moldova dacă domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul ei, chiar dacă este scutită de obligaţiunea militară faţă de alt stat.