Uniunea Europeană, tot mai preocupată de problemele cu care se confruntă Republica Moldova

12.10.2007

Convorbire cu ambasadorul Kalman Mizsei, reprezentantul UE pentru R. Moldova
R. Moldova merită cu adevărat sprijinul nostru

- Excelenţă, ce cunoşteaţi despre R. Moldova înainte de a veni aici? De ce aţi acceptat această poziţie?

- Când am fost director regional al UNDP, Moldova era una dintre cele 31 de ţări care erau în însărcinarea mea. Dincolo de asta, noi am avut proiecte extinse şi consistente în R. Moldova. Volumul programelor noastre cu R. Moldova creştea an după an în timpul mandatului meu. De asemenea, dialogul nostru cu preşedintele Voronin a fost foarte intens şi datorită acestui fapt am realizat unele proiecte cu adevărat strategice. În 2002 am organizat o întâlnire de o zi cu întregul cabinet economic cu personalităţi reformatoare de vârf din Europa Centrală şi de Est pentru a facilita reforme economice robuste în Moldova. De asemenea, noi am luat conducerea în analizarea profilului datoriile Moldovei, împreună cu Agenţia de ajutor suedeză SIDA, care a devenit un puternic catalizator pentru conferinţa foarte de succes a donatorilor din decembrie 2006 de la Bruxelles. Aşa că implicarea mea cu R. Moldova datează de mai demult decât numirea mea în prezenta poziţie. Din moment ce întreaga mea carieră este pe de-a întregul consacrată emancipării şi modernizării cu succes a regiunii Estului Europei, m-am simţit onorat de numirea mea ca reprezentat al UE pentru R. Moldova de către Înaltul Reprezentant Javier Solana şi de Consiliul UE.
- Ce v-aţi aşteptat să găsiţi în R. Moldova şi ce aţi găsit „pe teren”?
- Cea mai pozitivă experienţă pe care o am cu R. Moldova este uriaşa decenţă şi modestie şi, concomitent, atitudinea pozitivă pe care cetăţenii R. Moldova o au în general faţă de viaţă şi lumea din jur. R. Moldova merită cu adevărat sprijinul nostru. Într-un fel, eu simt că, în interiorul UE, eu lucrez pentru Moldova, în mod particular prin a sprijini reintegrarea ţării.

Nu sunt numai optimist, dar absolut convins despre viitorul european al R. Moldova
- Sunteţi optimist în ceea ce priveşte viitorul euroatlantic al R. Moldova? Care ar fi argumentele?
- Nu sunt numai optimist, dar absolut convins despre viitorul european al R. Moldova. Cetăţenii R. Moldova au legături puternice cu Europa, mulţi dintre ei lucrează temporar în statele membre ale UE. Mai mult, recunoaşterea problematicii cu care se confruntă R. Moldova şi provocările la care este supusă începe să sporească la nivelul UE. Noi ne deschidem gradual, dar ferm, pieţele către bunurile din R. Moldova şi încercăm să liberalizăm regimul de vize. Sunt convins că noul regim de vize care urmează intrarea în funcţiune a unui acord de facilitare a vizelor de la începutul lui 2008 va fi un pas în direcţia cea bună. Trebuie să spun, de asemenea, că cetăţenii R. Moldova care lucrează în UE sunt, în general, o reclamă bună în ţara unde muncesc din greu şi se comportă decent. Ei au un remarcabil talent lingvistic şi prind limbile străine foarte repede – asta şi datorită originii latine a limbii pe care o vorbesc.
- Ce este bun şi ce este rău în R. Moldova astăzi?
- Capitalul uman este marele atu al Moldovei. Sunt oameni muncitori şi decenţi. Guvernul moldovean trebuie să lucreze pe această direcţie şi să construiască pe această bază. În termeni economici, Moldova creşte rapid, în ciuda embargoului agricol impus anul trecut asupra ei. Remitenţele din străinătate sunt o sursă vitală pentru dinamismul economic. Moldova îşi dezvoltă instituţiile democratice şi are un bilanţ foarte bun în ceea ce priveşte standardele electorale. Acest lucru este o performanţă bună pentru o ţară nouă şi independentă care a fost parte a URSS. Toleranţa faţă de alte etnii şi limbi constituie o trăsătură europeană importantă a R. Moldova. În acest sens, ea constituie chiar un veritabil exemplu pentru multe alte naţiuni europene. Există desigur şi multe provocări, parte dintre ele independent de voinţa voastră. Izolarea voastră geografică este amplificată de conflictul transnistrean, încă nerezolvat. Dar o mai mare concentrare pe construcţia de drumuri şi infrastructură ar trebui să fie o prioritate absolută pentru R. Moldova şi donatorii ei. Guvernarea are un bilanţ ambiguu. Pe de-o parte, în ultimii ani crima organizată şi corupţia au scăzut. Dar alte aspecte ale guvernării democratice trebuie energic abordate şi fără întârziere: media şi justiţia trebuie să fie independente şi să lucreze după norme europene – de multe ori sunt utilizate sau se acţionează arbitrar. Este, de asemenea, important să se protejeze corectitudinea vieţii politice – instrumente precum legislaţia anticorupţie nu trebuie utilizate tendenţios şi părtinitor. Aceste sectoare sunt unele în care R. Moldova va trebui să arate progrese în viitor.
- Cum aţi evalua, pe scurt, relaţia dintre R. Moldova şi UE?
- R. Moldova şi UE vin tot mai aproape una de alta. Cum am mai menţionat, UE îşi deschide pieţele pentru bunurile R. Moldova şi cetăţenii de aici călătoresc în Europa în număr tot mai mare. Putem face mai mult: putem să oferim oportunităţi tinerilor de aici să studieze în universităţile occidentale. Legăturile culturale trebuie întărite. Programele de muncă temporare pot scădea emigraţia pentru muncă ilegală. Şi eu sper că vom continua să fim generoşi în liberalizarea pe mai departe a schimburilor noastre comerciale şi a regimului de vize pentru R. Moldova.

Rusia rămâne un partener economic şi politic vital pentru Moldova
- Cum aţi caracteriza relaţia R. Moldova cu Federaţia Rusă? Prietenie, relaţii strategice sau „conflict” cu câteva elemente de politeţe adăugate formal?
- Rusia rămâne un partener economic şi politic vital pentru Moldova. Numărul etnicilor ruşi care trăiesc în Moldova şi importanţa limbii ruse şi a investiţiilor ruseşti în R. Moldova toate aceste indică faptul că Rusia trebuie tratată ca un partener strategic. Guvernul R. Moldova face exact asta. Rusia este o ţară cu creştere economică rapidă şi cu creştere semnificativă a importanţei ei politice. Este rezonabil pentru Guvernul R. Moldova să aştepte din partea Rusiei o mai mare deschidere a pieţelor sale pentru produsele agricole din R. Moldova şi de a asculta mai mult argumentele Moldovei atunci când se pune problema diferendului transnistrean. Guvernul Moldovei a făcut gesturi notabile, semnificaţia cărora ar trebui să fie valorizată.
- Ce credeţi dumneavoastră despre aşa-zisa neutralitate a R. Moldova? Este ea de vreun folos în contextul actual?
- Nimeni nu va impune neutralitatea asupra R. Moldova. În acelaşi timp, noi respectăm decizia suverană a reprezentanţilor politici, aleşi în mod democratic, pentru opţiunea neutralităţii, aşa cum este aceasta stipulată în Constituţie. Aşa cum cunoaşteţi, există ţări cu o lungă tradiţie a neutralităţii şi a non-alinierii militare în cadrul UE şi asta nu ridică nici o problemă în traseul lor de adâncire a integrării economice şi politice în interiorul Uniunii Europene.
- Este Transnistria cea mai importantă problemă pentru R. Moldova şi principalul obstacol pentru integrarea euroatlantică? Sunteţi optimist despre soluţionarea aşa-numitelor „conflicte îngheţate”? Senzaţia este că nu conflictele, ci „soluţiile” sunt îngheţate...
- Cred că Guvernul R. Moldova are două probleme importante. Pe lângă problematica conflictului transnistrean este, de asemenea, important ca ţara să fie condusă spre o mai mare prosperitate în interiorul cadrului european. Asta va face ţara mai atractivă pentru populaţia de pe malul stâng al Nistrului, facilitând astfel calea spre soluţionarea politică a conflictului. Aveţi dreptate: este relativ uşor să găseşti o soluţie de tip „win-win” a conflictului şi, în această privinţă, soluţia este îngheţată mai degrabă decât conflictul aproape inexistent. Noi, mediatorii şi observatorii, putem face mai mult decât să facilităm soluţia, la fel şi să încurajăm măsurile de construire a încrederii pentru a crea un climat favorabil soluţionării conflictului.
- Cât de importantă este sau ar trebui să fie România pentru R. Moldova, mai ales în contextul integrării euroatlantice?

Rolul României este vital pentru R. Moldova
- Rolul României este vital pentru R. Moldova. Există foarte multe argumente pentru asta. Contactele interumane sunt foarte frecvente. România oferă o gamă largă de programe de asistenţă tehnică ministerelor şi municipalităţilor din republică. Comerţul între cele două ţări înfloreşte şi a căpătat un suflu nou după vizita premierului României la Chişinău. Eu am pledat de fiecare dată pentru o sporire a cooperării şi la nivel politic. Cu cât relaţiile sunt mai bune, cu atât este mai uşoară slujba mea. Integrarea României în UE are un impact pozitiv asupra vocaţiei europene a R. Moldova. Mi-ar place să văd un nou moment pozitiv în dialogul politic dintre cele două ţări.
- Înţeleg... Domnule Mizsei, care este până la urmă problema cu cetăţenia română pentru cetăţenii R. Moldova? Cine se împotriveşte acestui proces şi de ce?
- Moldova este o ţară unde cetăţenia dublă există proporţional mai mult decât în alte ţări. Cum am spus şi înainte, Moldova a devenit într-o perioadă scurtă de timp şi o ţară de emigranţi, datorită dorinţei unora dintre cetăţenii ei de a furniza o viaţă mai bună pentru ei şi familiile lor. Nivelul înalt al remitenţelor este o probă în ceea ce priveşte responsabilitatea cu care cei care lucrează peste hotare îşi tratează familiile sau pe cei lăsaţi acasă. M-am întâlnit cu reprezentanţi ai acestei diaspore în călătoriile prin capitalele europene şi am fost întotdeauna impresionat de comportamentul lor responsabil, manierele lor modeste şi agreabile. Este de-a dreptul mişcător.

În UE, politica cetăţeniei ţine de competenţele naţionale şi noi respectăm asta
- Domnule Mizsei, evaluaţi vă rog următoarea afirmaţie: „cetăţenia română nu este numai o problemă bilaterală naţională între România şi R. Moldova, ci un instrument de europenizare şi modernizare a R. Moldova”.
- În UE, politica cetăţeniei ţine de competenţele naţionale şi noi respectăm asta. Pe baza dialogului responsabil cu structurile europene în legătură cu aceste politici, sunt convins că România va găsi un răspuns european la o situaţie provocatoare. Guvernul R. Moldova, în ceea ce îl priveşte, trebuie să crească şi să perfecţioneze climatul de afaceri din republică, astfel încât tot mai mulţi oameni să dorească să se întoarcă acasă din străinătate şi să poată să prospere în R. Moldova. Aş vrea să văd mai multe din aceste remitenţe investite în mici afaceri, aşa cum mi-ar place să văd în R. Moldova mai multe investiţii pe scară mare din partea marilor şi puternicilor companii europene.
- Este realist să credem că R. Moldova poate fi inclusă în aşa-numitul „pachet al Balcanilor de Vest”?
- În viziunea UE, Moldova nu este parte a „pachetului Balcanilor de Vest” şi ar fi înţelept pentru Moldova să îşi urmeze calea proprie. Ceea ce este important e faptul că Guvernul R. Moldova îşi creşte performanţele în ceea ce priveşte principalele ţinte ale Planului de Acţiune, UE – Moldova din cadrul Politicii de Vecinătate despre care am mai vorbit pe parcursul acestui interviu. Aceasta poate crea un moment favorabil pentru a începe un dialog despre noul cadru politic al cooperării noastre. Este important ca politicienii din R. Moldova să se concentreze şi pe conţinutul cooperării prin implicarea majoră în aspectele tehnice ale acordului şi nu numai pe simbolismul numelui documentului politic. Noi avem un scop comun: adâncirea integrării Moldovei în UE în fiecare sferă: economie, sistemul juridic, contacte culturale şi umane etc. Această muncă practică este chiar mai importantă decât cum vom numi cadrul politic sau înţelegerea care ne va ghida cooperarea.