Basarabeni.Ro

Portalul Basarabenilor din România

Avocat basarabeni.ro -Lăcătuș Igor
Campania Pro Cetăţenie Română
[o]

26 februarie 2024, ora locală: 12:28

 

(VIDEO) 28 iunie 1940: la radio s-a anunţat că Sovietele ne-au cerut ultimativ să părăsim Basarabia

adăugat 29 iunie 2009, 11:14, la Ştiri de Top

La 28 iunie 1940 Uniunea Sovietică și-a anexat Basarabia. Evacuarea în Romania a fost posibilă doar timp de câteva ore. Iată ce scria la acel moment Pan Halippa, unul dintre martorii oculari ai acelei grele despărțiri.
«Din clipa când un prieten mi-a sunat de la Bucureşti şi m-a rugat să-i pregătesc imediat băiatul şi să-l expediez cu primul tren din Chişinău, unde venise de abia de câteva zile în vacanţă, am înţeles că-n capitala ţării s-au întâmplat lucruri grave. Nu ştiam ce anume, dar cererea de expediere imediată din Basarabia a unui elev, venit aici la odihna de vară, îmi dădea să înţeleg că lucrurile grave de la Bucureşti privesc provincia mea natală.

Am primit telefonul în timpul mesei. Aceasta nu mi-a mai tihnit nici mie, nici casnicilor mei. Cumnată-mea, care sta împreună cu noi, a părăsit chiar masa şi s-a dus să-l anunţe pe nepot să se pregătească de drum. Într-o jumătate de oră, nepotul era la noi şi ne lămurea că chemarea pe care i-o face tatăl său de la Bucureşti înseamnă după o înţelegere între dânşii ceva grav la Nistru.

Nu era deci vreme de pierdut şi toţi s-au pus pe împachetat bagajele. De la un timp, ai mei, văzându-mă că stau liniştit, au început să mă îndemne să mă pregătesc şi eu de drum. Eu însă am refuzat, pentru că încă de la începutul războiului, din toamna anului trecut, când Polonia fusese zdrobită în două săptămâni şi resturile armatei poloneze, împreună cu fugarii, îşi găsise adă­ post vremelnic la noi, în Basarabia se produsese o panică, şi eu, pentru ca să dau pildă de curaj, făcusem o cerere la comandamentul Corpului III de înscriere ca voluntar în armată pentru apărarea hotarului răsăritean al ţării. Acum, bănuind, că este vorba de începerea ostilităţilor între noi şi ruşi, nu puteam părăsi garnizoana Chişinăului tocmai în clipele acestea.

Am sunat la prietenii mei — prefectul judeţului Lăpuşna şi rezidentul Ţinutului Nistru — ca să mă lămurească dacă ştiu ceva. M-au asigurat şi unul şi altul că nu ştiu nimica şi că nu cred să fie ceva care să îndreptăţească plecarea imediată. Le-am atras atenţia că vecinii mei militari şi-au expediat tot calabalâcul din casă şi fac pregătiri de plecare şi a familiilor. Mi-au repetat însa şi prefectul, şi rezidentul că nu ştiu nimic şi că mă vor anunţa dacă vor primi vreo înştiinţare din Bucureşti.

După ce mi-am petrecut familia la gară, unde am văzut mai mult militari care îşi expediau familiile şi bagajele, m-am dus la Imprimeria Statului, unde aveam sub teascuri: Pământul nădejdiilor mele — un volumaş de versuri închinat ţărănimii basarabene. Tipografia la ora aceea — şapte şi ceva — era închisă şi directorul lipsea de la locuinţă. Mi-am pus în gând că voi reuşi să-mi văd lucrarea a doua zi de dimineaţă şi m-am dus în bulevardul Alexandru cel Bun, unde se face promenada cea mare, ca să adun informaţii din mijlocul vieţii. Chişinăul făcea impresia unui furnicar stârnit de o mână nesocotită şi nemiloasă. Autobuze şi căruţe încărcate cu mobile şi bagaje, ca în zilele premergătoare Sfântului Gheorghe sau Sfântului Dumitru, întâlneai pe toate străzile. Se începea bejenia spontană şi neorânduită, care duce la rezultatul contrariu celui urmărit: prea puţin se salvează din ceea ce dorim să salvăm, iar vălmăşeala care se produce sporeşte circulaţia zvonurilor şi opreşte circulaţia normală a vieţii şi a gândului bun şi sănătos.

În amurg, străzile Chişinăului s-au umplut cu huruitul tunurilor şi nesfârşitelor convoaie militare. Nu zăbavă vreme, la radio s-a anunţat că Sovietele ne-au făcut cereri ultimative să părăsim Basarabia şi că, la Palatul Regal din Bucureşti, Consiliul de Coroană discută situaţia creată. S-a produs o consternare a cărei proporţii am început să le bănuiesc de neîntreruptele chemări la telefon şi sonerii la uşă. Prieteni, cunoscuţi şi necunoscuţi mă întrebau dacă am auzit comunicatul de la radio şi ce-i de făcut. Le răspundeam că trebuie să stăruim pe lângă Rezidenţia Regală să se facă un plan de evacuare, spre a ne putea salva agonisita unei vieţi de muncă şi de economie. Aflasem că rezidentul regal a convocat pe şefii autorităţilor şi pe parlamentari ca să discute cu ei măsurile de luat.

După ce prietenul meu din Bucureşti mi-a sunat a doua oară, pe la ora 23, şi m-a întrebat, dacă i-am expediat băiatul, probozindu-mă că n-am plecat şi eu, am înţeles că evacuarea se va face fulgerător, căci ruşii nu înţelegeau să dea decât patru zile pentru părăsirea întregii provincii. Am sunat deci din nou la Rezidenţia Regală şi am întrebat dacă se va discuta planul de evacuare a Chişinăului cu instituţiile lui şi dacă nu s-ar putea să fiu încadrat în acest plan şi eu cu arhivele instituţiilor pe care le-am condus tot timpul: Universitatea Populară, Universitatea Muncitorească, Comitetul pentru ajutorarea românilor transnistrieni, Comitetul pentru ridicarea monumentului Unirii, arhive care înglobează şi o bibliotecă istorică de documentaţie asupra problemelor basarabene din toate domeniile vieţii. Mi s-a răspuns că nu-i vorba de nici o evacuare, ci se vor discuta mijloacele de luptă şi rezistenţă. Nu mai înţelegeam nimic.

Am stat până în zorii zilei de 28 iunie lângă telefon, răspunzând tuturor ce mă întrebau ce-i de făcut. Mi-au sunat şi la uşă câţiva prieteni şi de câte ori mă duceam să deschid, vedeam cum se expediază bagaje în camioane mari.

De la un timp huruitul străzilor Chişinăului, din cauza plecării tunurilor şi tancurilor, a umplut tot văzduhul. Eu nu puteam însă întreprinde nimic, neavând nici un cuvânt de ordine şi neavând nici lăzi pregătite pentru împachetarea cărţilor.

Pe la ora 3 de noapte am adormit lângă telefon, în fotoliul meu larg şi comod, şi m-am trezit buimac pe la şase, din cauza unui sunet deznădăjduit şi lung la uşă. M-am dus să deschid. Era cunoscutul scriitor basarabean bătrânul Gheorghe Madan, care a venit să vadă dacă am plecat. În fugă, mi-a spus că nu-i vreme de pierdut şi că ar fugi şi el, dar n-are bani de drum. I-am dat poate mai mult decât la ce se aştepta el şi a plecat cu blesteme grele şi neobişnuite în gura unui bătrân blând şi obosit de viaţă: blăstăma pe acei care aruncau pământul natal al Basarabiei în noul infern al suferinţei. Tot atunci a venit un nepot al meu, funcţionar la Rezidenţia Regală, să mă anunţe în numele rezidentului să plec imediat, căci se formează de-acum bande, care vor căuta să împiedice plecarea foştilor fruntaşi politici basarabeni.

Ce era de făcut? Pierdusem atâta vreme în aşteptarea unui cuvânt de ordine şi mai ales de ajutor. Nu l-am căpătat şi acum nu-mi rămânea decât să adun câteva cămăşi şi o haină în bagajul de mână şi să plec sărac şi osândit să-mi petrec restul vieţii într-o pribegie printre fraţi de acelaşi sânge, dar fără cărţile mele dragi, fără tablourile şi obiectele de artă, pe care le-au adunat cu atâta dragoste şi atâtea jertfe materiale nevastă-mea şi cumnată-mea!

Din ajun comandasem două-trei lăzi, dar nu mi-au sosit decât în momentul când plecam cu puţinul bagaj adunat într-un geamantan şi două-trei pleduri. Căruţaşul, pe care l-am găsit cu mare greutate, mi-a cerut 300 de lei ca să mă ducă cu bruma aceasta de avere la gară şi n-a vrut să urnească din loc până când nu i-am pus banii în palmă.

La ieşire din casă am îmbrăţişat pe cei câţiva poeţi şi scriitori, care veniseră să mă vadă şi să mă petreacă. Am plecat la gară sub cârâitul zgomotos al stăncuţelor de pe acoperişurile caselor şi croncănitul grav al ciorilor! Le invidiam şi pe unele, şi pe altele, pentru că puteau să rămână fără nici o teamă în cuiburile lor din coşurile caselor şi din copacii înalţi ai grădinilor. Eu însă eram silit să lepăd casa, în care trăisem douăzeci şi şapte de ani, unde redactasem ziarele şi revistele ???Cuvânt Moldovenesc» şi ???Viaţa Basarabiei» şi unde s-au pus la cale atâtea acte în legătură cu mişcarea naţională din Basarabia!

În gară, numai mulţumită unui hamal, pe care l-am avut de-atâtea ori ascultător la conferinţele mele populare în cadrul Partidului Naţional-Ţărănesc, al Universităţii Populare Moldoveneşti şi al Universităţii Muncitoreşti, am putut răzbate la casa de bagaje şi apoi într-un compartiment, unde am stat înghesuiţi tot drumul vreo zece persoane. În compartiment cu mine s-au nimerit Teodor Păduraru, directorul administrativ al revistei ???Viaţa Basarabiei», şi unul din harnicii ei colaboratori, Gheorghe Bezviconi. Cu acelaşi tren au mers atâţia alţi compatrioţi basarabeni, pe care i-am putut vedea doar la coborâre în Gara de Nord din Bucureşti, căci coridoarele vagoanelor erau aşa de ticsite de oameni şi bagaje, încât era cu neputinţă să te mişti din loc…

… La Ungheni, puhoiul de bejenari basarabeni s-a înmulţit cu cei veniţi din părţile Bălţilor şi Sorocii. Şi la Ungheni, şi la Iaşi, şi în toate gările până la Bucureşti, am văzut sute şi mii de persoane în aşteptarea rudelor şi prietenilor pe care îi credeau încăpuţi în trenul nostru de pe atâtea meleaguri basarabene. Eram asaltaţi cu întrebări, dacă nu-i în tren cutare din cutare oraş, dacă nu am auzit ceva despre dânşii, dacă au să mai sosească trenuri cu refugiaţi şi aşa mai departe. Vaierul întrebărilor în gări creştea pe măsură ce ne apropiam de Bucureşti, unde se cunoştea de acum bine că evacuarea Basarabiei trebuia să fie executată rapid şi din cauza aceasta se transforma într-un hazard. În Gara de Nord din Bucureşti numărul întâmpinatorilor era cu mult mai mare decât numărul celor sosiţi, încât de abia mai puteai înainta printre rândurile acestor oameni, a căror fiinţă era numai ochi şi numai aşteptare! Pretutindeni îmbrăţişări şi lacrimi!

Lacrimi puţine pentru bucuria revederii, lacrimi multe pentru pierderea Basarabiei natale!»

Pan Halippa


Autor: Ziarul de Garda
Sursa: garda.com.md
adevaratii patrioti, fortati sa plece le tremura inima de durere ...
A comentat the thinker 29 iunie 2009, 12:46
"…şi a plecat cu blesteme grele şi neobişnuite în gura unui bătrân blând şi obosit de viaţă: blăstăma pe acei care aruncau pământul natal al Basarabiei în noul infern al suferinţei."
A comentat ion 29 iunie 2009, 15:16
Blestemele unele se implinesc pana in a saptea generatie. Imginati-va ca la conducere era nu un rege neamt, ci insusi Stefan cel Mare, sau Decebal. Puteau ei sa intre in jocul nebun al descreieratului Hitler si sa-i indeplineasca fara murmur dorinta. De cate ori au navalit de la Nistru tatarii si alte neamuri - s-a mai auzit vreo data ca nimeni sa nu se impotriveasca, sa nu-si incerce fortuna in lupta, sa nu-l cheme pe Sfantul Dumnezeu in ajutor?! ... De aici se trage totul in istoria ce a urmat dupa 28.06.1940. Nu e de mirare ca formatiune statala, care sub influenta romeasca, i-a tradat pe daci si pe Decebal, falindu-se dupa unire ca sunt Romani, romani ai lui Traian, dar nu daco-romani sau daci, sa continuie naravul romesc al tradarii din frica sau ticalosenie. Istoria se cere redactata, altfel se pierde tara si sementia de eroi ai lui Stefan cel Mare si ai lui Mihai Viteazu. Rromii nu es la lupta deschis pe campul de lupta, ei i inving pe romani in pat, prin fecunditate si prin mafia care de3ja a intrat la conducerea judetilor si a tarii. O sa-i implorati pe rusi sa vina sa va elibereze.
A comentat Onitza 06 iulie 2009, 10:46
Blestemati sa fiti voi basarabenilor care cracniti impotriva Romaniei! Si Stefan a avut infrangeri. Si Stefan cel Mare, care a fost domnul nostru si nu al vostru, a cedat uneori in lupta pentru a reveni si reocupa pamantul care i-a apartinut. Si Stefan al nostru a cedat uneori ca apoi facandu-si aliati si impreuna cu aliatii sa-i poata bate pe vrajmasi.

Asa si noi romanii de azi, demni urmasi ai lui Stefan cel Mare si Mihai Viteazu, am cedat in 1940 intr-un conflict sortit distrugerii totale a Romaniei pentru a ne alia cu Hitler si a salva Basarabia din ghearele rusilor. Abia acum ne dam seama ca nu a meritat sa trecem Prutul. Nu a meritat Basarabia sa moara atat de multi romani pentru a salva ceea ce nu era romanesc. Iar parerea mea este ca ACUM, la momentul istoric actual, noi romanii ar trebui sa ne debarasam de pruto-nistreni odata pentru totdeauna. Pruto-nistrenii sunt straini de poporul nostru romanesc, de limba noastra, de Eminescu si de Stefan Musatin. Sa-i urcam in tren la Ungheni de Iasi sau in autobuze la Albita de Vaslui si sa-i expediem peste Prut!

Acum sunt sigur ca stramosii mei romani au gresit. In zadar au murit sute de mii de romani incercand sa salveze o populatie care nu este romaneasca, care nu are aceeasi credinta ca tot romanul dintre Prut, Tisa si Dunare. Blestem pe capul vostru sec si prost, pruto-nistrenilor fara istorie, iresponsabili, urmasi ai hoardelor de navalitori rusi si sovietici! Afara cu voi din Romania!
A comentat Blestem 06 iulie 2009, 11:18


‹ înapoi la Ultimele Ştiri | sus ▲

Întrebări şi răspunsuri

Ultimele răspunsuri

  • #1 Lilyutza pentru natalita.popescu
    Odata ce esti si cetatean roman nu cred ca ai nevoie de acte din Republica Moldova, cel mai bine intrenati la starea civila din localitatea viitorului...

  • #2 Anusca pentru dorin1995
    dar daca depui direct la universitate si nu intri la buget sau eventual deloc mai poti depune si la consulat sau mu mai ai voie ?
    ...

  • #3 cielfanthom pentru dorin1995
    Salut!
    In acest caz aplici ca oricare alt absolvent de liceu, depunand dosarul la consulat(pentru a candida pentru unul din locurile pentru etnici rom...

  • #4 marinaian pentru Alina
    cei mai marsavi soferi sand pe ruta BRASOV-CHISINAU si sunt cei mai mari tepari. Evitari autobuzele lor de la orele 19:00 si 21:00. Eu de ultimu timp ...

  • #5 luminitacumpana pentru D0ina
    Ca basarabean cu diploma din rep. Moldova , nu e nevoie de echivalare dar ca romani cu diploma de la Moldova e necesar de echivalat la CNRED. Cu o ase...

  • #6 adaiulica pentru nicu_d
    salut, anul trecut nu a fost nevoie de echivalare de diploma cei de la universitate ocupanduse personal, dar trebuie sa intrebi la universitatea care ...

  • #7 lilik pentru Bogdanpop
    si tu ai scos vreodata bani de pe siteul asta?
    ...

  • #8 donici.vyiorel pentru Ciobanu_V
    Buna, lasa-mi un msg pe e-mail donici.vyiorel@gmail.com cu mai multe detalii gen, orasul in care ai vrea sa te transferi, la medicina generala/dentara...

  • #9 crinna pentru larisa2726
    aproape 10 media, ca sunt doar 5 locuri la masterat...

  • #10 adaiulica pentru Cornel
    deci poti in acest caz sa aplici pentru un liceu/colegiu in Romania, poti beneficia de locurile acordate de statul Roman ( astfel primind o bursa de 5...

Parteneri

Basarabeni.Ro

PROIECT realizat in cadrul OSB Timisoara

osb.basarabeni.ro

PROIECT administrat si intretinut de Basarabeni Media Grup

Ştiri de Top

ordinul republicii, georgia, inmanare
Președintele Georgiei, decorat de Mihai Ghimpu cu "Ordinul Republicii". "Primesc ordinul în numele poporului georgian și vă asigur că vă suntem alături", declară Mihail Saakașvili
In urmă cu puțin timp la reședința de stat din str. N. Iorga a avut loc decorarea cu cea mai înaltă distincție a R. Moldova - "Ordinul Republicii" Președintele georgian, Mihai Saakașvili . Ordinul a fost oferit de președintele interimar al țării, Mihai Ghimpu. 
"În semn de profundă gratititune din partea R. Moldova, pentru [...] mai mult
alegeri, Corjova, sectii de votare, CEC
CEC nu va deschide secţii de votare în satul Corjova din motive de securitate
Modificari apar nu doar ce tine de listele electorale dar si de sectiile de votare. Precizam ca, in satul Corjova, din raionul Dubăsari, nu vor fi deschise secţii de votare pentru alegerile anticipate din 28 noiembrie. Comisia Electorală Centrală a luat această decizie din motive de securitate.
Amintim ca la scrutinele anterioare, în această [...] mai mult
taxa consulara, permis de sedere, taxa permis, viza de resedinta, Tomac,
Taxa consulară de 120 de euro va fi eliminată
Taxa consulară de 120 de euro pentru studenții basarabeni care se încadrează în categoria „fără bursă fără taxă” va fi eliminată pentru anul universitar 2010-2011, promite secretarul de stat Eugen Tomac, din cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
Anul acesta [...] mai mult
Guvernul Romaniei a premiat olimpicii la limba si literatura romana din RM
19 olimpici de limbă şi literatură romană din Republica Moldova au fost astăzi premiaţi de Guvernul Romaniei. Ceremonia a avut loc la Ambasada Romaniei de la Chişinău. Elevii au primit 10 volume de clasici romani, diplome, bani şi o excursie la mare în timpul vacanţei de vară.

Cei 19 olimpici din diverse zone ale republicii s-au remrcat atît prin [...] mai mult
Creştinii sărbătoresc pe 25 decembrie Naşterea Domnului
În urmă cu peste 2.000 de ani, pe 25 decembrie se năştea Iisus Hristos.

Acum peste două mii de ani, în oraşul Bethleem s-a săvârşit marea taină a dreptei credinţe: "Dumnezeu S-a arătat în trup" (I Tim. III, 16). Eveniment unic în istoria omenirii, petrecut pe vremea regelui Irod cel Mare, stăpân peste Galileea [...] mai mult
Zeci de asociatii romanesti din strainatate cer ministru delegat pentru romanii de pretutindeni
Intr-o scrisoare deschisa adresata Presedintelui Romaniei si Primului ministru desemnat, zeci de asociatii romanesti din afara frontierelor cer infiintarea functiei de ministru delegat pentru romanii de pretutindeni."Luand in considerare criza prin care trece Romania nu cerem minister care sa se ocupe de problemele extrem de complexe pe care le avem. [...] mai mult
Cate cereri de redobandire a cetateniei romane au fost inregistrate in perioada 2003-2009 la Directia Cetatenie
Raspuns al Directiei Cetatenie prin care informeaza Institutul pentru Drepturi Civile Europene asupra numarului de cereri de redobandire a cetateniei romane depuse de cetatenii moldoveni si ucraineni la Consulatele Romaniei din Moldova si Ucraina intre anii 2003-2009, cereri care au fost transmise la Minsiterul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.

Referitor [...] mai mult
RUSINE NATIONALA: EROII ROMANIEI LA GUNOI. Senatul a respins proiectul de lege depus de Urban si Badea pentru acordarea statutului de eroi-martiri basarabenilor Lesco, Popa, Ivantoc, dupa 15 ani de temnita la Tiraspol
La data de 21 mai 2009, am depus la Senat impreuna cu senatorul de Diaspora Viorel Badea, un proiect de lege ce viza Propunerea legislativă privind declararea domnilor Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc, Tudor Popa drept eroi-martiri, luptători pentru democraţie, drepturile omului şi apărători ai valorilor spirituale şi culturale româneşti, despre care [...] mai mult
Caseta cu Geoană: Bani pentru "un loc eligibil", nu sex oral. VEZI VIDEO
Pe bloguri a apărut astăzi o înregistrare cu Mircea Geoană, despre care se crede că ar fi cea care a stârnit atâtea controverse. Nu este însă vorba de imagini cu sex elect-oral, ci de o persoană din PSD care plăteşte pentru un loc eligibil pe listele partidului.

Posibila înregistrare despre care vorbea Traian Băsescu în campania electorală îl arată [...] mai mult
Vlad Filat s-a intalnit cu Angela Merkel, Basescu si cu premierii din Polonia, Olanda si Belgia. Vezi AICI ce au discutat
Premierul Vlad Filat s-a intalnit astazi cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, presedintele Romaniei, Traian Basescu, si cu omologii sai din Polonia, Olanda si Belgia. Intrevederile au avut loc in orasul german Bonn, unde Vlad Filat participa la lucrarile Congresului Partidului Popular European.

Potrivit Serviciului de presa al Guvernului, Vlad [...] mai mult

randat în 	0.1055 secunde