Basarabeni.Ro

Portalul Basarabenilor din România

Avocat basarabeni.ro -Lăcătuș Igor
Campania Pro Cetăţenie Română
[o]

11 decembrie 2024, ora locală: 11:15

 

Cum a fost pus Tezaurul de la Tismana în braţele comuniştilor

adăugat 10 ianuarie 2011, 10:30, la Istorie / Ştiinţă • Articol publicat de Alexandru Rîșneac

Tezaurul, Tismana, comunişti, Adrian Mironescu, Petre Chirtop, Ion Marina, BNR

În 1943, dupa Stalingrad, conducerea statului a hotarît mutarea tezaurului României de la Sinaia la Tismana, lucru care s-a si realizat abia în luna iulie 1944, în conditiile înaintarii rapide a Armatei Rosii spre România. Antonescu voia sa-l transporte în Spania franchista (tara în care era stabilit si fostul rege Carol al II-lea!), pentru a-l apara de sovietici. Tezaurul trebuia însa aparat si de "aliatii" nemti care, gîndindu-se ca pierd razboiul, în retragerea lor, ar fi putut sa ia tezaurul cu ei. La Tismana, tezaurul va sta pîna în februarie 1947, cînd va fi readus la Bucuresti. Erau circa 320 tone de aur fin. La 23 august 1944, a avut loc însa lovitura de stat binecunoscuta. Dupa aceasta data, soarta tezaurului va fi decisa de trei vîlceni: Adrian Mironescu, Petre Chirtop si Ion Marina. Cine erau ei?

 

Adrian Mironescu -casier la B.N.R.


Adrian Mironescu era, în 1944, casier al sucursalei B.N.R. din Rîmnicu Vîlcea. Se nascuse pe 29 mai 1905 la Pungesti-Dumbraveni, judetul Vaslui, ca fiu al lui Ioan si al Nataliei. Între anii 1923-1925 face Scoala Normala din Vaslui. Devine învatator si chiar îsi practica un timp meseria în satul Pestera, din judetul Hunedoara. În acest rastimp face si Scoala Comerciala Superioara din Hateg, pe care o termina în 1927. În 1927 devine apoi secretar la Scoala de meserii din Rîmnicu Vîlcea, pîna în 1928. Este întîlnirea lui cu orasul în care va cunoaste aventura vietii sale.

 

În acest ultim an pleaca la Bucuresti la cursurile Academiei de Înalte Studii Comerciale si Industriale pe care o absolva în 1932. Între 1932-1938, lucreaza în mai multe locuri de munca din Moldova. Între 1938-1941 este contabil la Cîmpulung Moldovenesc, apoi este transferat la filiala Bancii Nationale de la Rîmnicu Vîlcea. Avea 39 de ani în 1944 si nutrea convingeri de stînga, se pare, înca din vremea studentiei. Aflînd de intentia guvernului Antonescu de a evacua tezaurul României de la Tismana în Spania, Mironescu încearca sa dejoace aceasta tentativa transmitînd planurile de evacuare a tezaurului... comunistilor. În acest scop, el apeleaza la preotul Ion Marina, viitorul patriarh al României, ca prin intermediul acestuia sa fie informati si comunistii locali, pe care acesta îi cunostea foarte bine.

 

Ion Marina afla si se adreseaza liderului comunistilor vâlceni


Ion Marina (1900-1977) a detinut functiile de preot de tara la Babeni si apoi paroh (1933-1945) al bisericii Sf. Gheorghe, din Rîmnicu Vîlcea. A fost un activ membru national-taranist, el tinînd locul lui Mihail Rosianu la sefia organizatiei P.N.T., între anii 1942-1944, dupa mobilizarea acestuia în armata. A jucat si el un rol remarcabil în evadarea lui Dej, în 1944, din lagarul de la Tg. Jiu. Pe Gheorghiu-Dej evenimentele de la 23 august 1944 l-au prins în casa parohiala a preotului Ion Marina din Rîmnicu Vîlcea. Ion Marina a avut însa "merite" si cu privire la tezaurul României de la Tismana. Caci, dupa demersul lui Mironescu, Marina a apelat la liderul comunistilor vîlceni, Petre Chirtop.

 

Petre Chirtop - lider peste 40 de comunisti vâlceni

 

Petre Chirtop, nascut la 6 iunie 1900 în comuna Fofeldea, jud. Sibiu, de meserie tîmplar, a fost secretarul comitetului judetean al P.C.d.R-Vîlcea, între anii 1940-1945. Era deci seful comunistilor vîlceni, avînd în subordine doar... 40 de membri de partid, 35 de barbati si 5 femei. Nu reprezenta deci o forta politica careia sa i te adresezi pentru a salva tezaurul României.

Demersul lui Mironescu a fost unul eminamente oportunist. El s-a adresat comunistilor nu pentru a "salva" tezaurul, ci pentru a cîstiga capital politic care sa-l ajute în cariera politica si profesionala ulterioara, în conditiile ocuparii tarii de catre sovietici si a instaurarii regimului comunist în România.

 

Declaratia lui Mironescu din 1971


De la Mironescu ne-au ramas o serie de marturii scrise. Astfel, în 1971 el se adresa lui Anton Alexandrescu într-o scrisoare în care spunea:

 

"Am fost solicitat în primavara anului 1944 de catre tov. Chirtop sa-i predau o copie a documentelor de evacuare a tezaurului de aur de la Tismana (...) El staruia mereu la mine sa-i dau o copie de pe aceste planuri. Nu pot sti de unde stiau ei de aceste planuri. Surprins de aceste pretentii si nestiind la vremea aceea ce înseamna C.C. al P.C.R., rezistasem, mai ales ca nivelul lor intelectual si aspectul nu-mi inspirase încrederea pastrarii depline a unui secret de stat. Daca i-ar fi prins cu planurile la ei, desigur ca lor, ca represalii, li s-ar fi aplicat o bataie buna sau închisoare pe cîtva timp, însa pentru mine, ca intelectual, ar fi însemnat divulgarea unui secret de stat si deci împuscarea mea. Ori, aveam si eu copil, sotie, parinti, deci greutati familiale si disparitia mea ar fi însemnat pentru ei cea mai cumplita nenorocire. Pe de alta parte, eu vazusem ce se întîmplase cu tezaurul Poloniei, care a fost evacuat prin tara noastra, din care tezaur au platit convertibilitatea zlotilor, iar restul a fost preschimbat în lei de refugiati, iar restul a fost evacuat prin Turcia si Londra si nu mai stiu ce s-a întîmplat cu el si nici daca Polonia democrata a mai vazut vrea un kg de aur. De asemenea, îmi venea mereu în minte pierderea tezaurului românesc în 1918, evacuat la Moscova. (...) Ceea ce îmi amintesc este faptul ca am discutat cu dvs. situatia tezaurului de la Tismana si m-ati încurajat sa fac gestul.(...) Daca as fi facut acest gest pentru capitalisti ma umpleau de milioane, în timp ce daca am facut-o pentru întarirea monedei noastre nationale socialiste am primit... labe peste bot".

 

Petre Chirtop sustine ca Mironescu i-a oferit planurile din proprie initiativa

 

Dar iata si marturia lui Petre Chirtop, alt participant de marca al acestei povesti, cu precizarea ca aceasta a fost "cosmetizata" de autorul acestui articol, Chirtop fiind semianalfabet :

"Cele aratate de tovarasul Mironescu au decurs practic în felul urmator: Am fost anuntat de preotul Marina Ion, de la biserica Sf. Gheorghe, din piata orasului, cu care aveam legaturi ca simpatizant de încredere, cum ca un functionar de la Banca Nationala vrea sa stea de vorba cu partidul comunist. Am raspuns ca voi raspunde dupa ce voi medita putin asupra faptului. La prima întîlnire cu tovarasul Agiu Constantin i-am adus la cunostiinta acest caz. Dînsul mi-a zis: "Esti obligat sa-i raspunzi, dar trebuie sa fii foarte prudent ca sa nu fi atras într-o cursa. Primesti tot ce va propune daca este interesant, dar nu discuti nimic despre partid." I-am acordat întîlnire (lui Mironescu n.n) la locuinta preotului Marina unde mi-a relatat cele aratate de dînsul, promitînd ca ne poate da o copie dupa planul stabilit, fapt ce l-a si îndeplinit. Acest plan a fost vazut numai de subsemnatul si de tov. Agiu Constantin, caruia i-am predat planurile. Mai multe nu cunosc ce s-a facut cu acest plan. De aici înainte am mai luat legatura cu tovarasul Mironescu Adrian, care ne mai furniza unele probleme în legatura cu situatia financiara a tarii. A dat si bani pentru Ajutorul rosu. Nu pun problema ca pe aceasta linie sa-l facem pe Mironescu un erou, dar putem sa-i acordam numele de patriot desavîrsit al poporului. Chirtop Petre3 iunie 1980, Rm.Vîlcea"

 

Mironesu neaga


Fata de relatarea lui Mironescu din scrisoarea adresata în 1971 lui Anton Alexandrescu, situatia este putin schimbata. Acolo se arata ca Mironescu a fost solicitat de comunistii vîlceni sa le dea planurile de evacuare a tezaurului. Mironescu se minuneaza chiar: "nu pot sti de unde stiau ei de aceste planuri - copii se aflau la R. Vîlcea... Surprins de aceste pretentii si nestiind la vremea aceea ce înseamna C.C. al P.C.R., rezistasem, mai ales ca nivelul lor intelectual si aspectul nu-mi inspirase încrederea pastrarii depline a unui secret de stat".

 

Mironescu da vina pe Alexandrescu: "încurajat de dvs. am copiat planurile, fara sa stie nimeni si le-am predat tov. Chirtop, care la rîndul lui, le-a dat tov. Agiu, delegatul C.C. cu aceasta problema".

 

De fapt, Mironescu vrea sa plateasca niste polite si încearca sa si-l faca aliat în acesta întreprindere pe Anton Alexandrescu, si el un neîndreptatit al comunistilor: "Am fost însa surprins cînd, solicitînd calitatea de ilegalist din 1942, data la care am luat legatura cu P.C.R., am vazut în dosarul respectiv o declaratie a tov. Rosianu prin care arata ca m-a folosit pentru a capata informatii asupra planului de evacuare de la Tismana. De asemenea, am aflat de la tov. Chirtop ca actiunea opririi evacuarii tezaurului a fost însusita de la tov. Marina si Rosianu, care datorita acestei situatii au ajuns în situatiile cunoscute, iar eu care mi-am asumat tot riscul actiunii am fost aruncat peste bord ca un putregai. Frumoasa recompensa!"

 

În relatarile celor doua scrisori sunt mentionati alti doi vîlceni: Anton Alexandrescu si Mihail Rosianu. Sa spunem ceva si despre ei:

Anton Alexandrescu era originar din comuna Lalos - Vîlcea. A fost conducatorul Tineretului Universitar National-Taranesc. A studiat la Academia comerciala si la absolvire a obtinut un post modest la Banca Nationala. În 1945 va provoca o sciziune în cadrul P.N.T., creînd P.N.T - Anton Alexandrescu, un mic grup politic. Anton Alexandrescu a intrat în guvernul Groza, ca ministru al Cooperatiei (1945-1947). Avea atunci 42 de ani. Comunistii s-au folosit de el si cînd s-au instalat bine la putere s-au dispensat de serviciile lui. În 1950 a devenit, totusi, rector al Academiei de Studii Economice din Bucuresti.

 

Mihail Rosianu (1900-1973) este un personaj extrem de contradictoriu. Învatator la Mateesti-Vîlcea, a fost un lider important al organizatiei national-taraniste vîlcene, în 1940 preluînd chiar sefia organizatiei. La 23 august 1944 a devenit secretarul organizatiei comuniste a regionalei Oltenia (fiind, dupa propria-i marturisire, comunist de maniera conspirativa înca din 1937!). În 1944 a luat parte activa la evadarea lui Gheorghiu-Dej din lagarul de la Tîrgu Jiu. A devenit ulterior un protejat al lui Dej îndeplinind importante functii politice, dar nu în prima linie a puterii.

Mironescu s-a consultat deci si cu Anton Alexandrescu, prieten mai vechi, venit de pe front la Rîmnic pentru un control medical, care i-a întarit convingerea de a sustrage planurile de evacuare ale tezaurului si a le da lui Chirtop. În sediul B.N.R. de la Rîmnicu Vîlcea erau pastrate un rînd de chei de la tezaur, ca si planurile de evacuare, cel al formatiunilor cu paza, etc. Mironescu a transmis toate aceste informatii comunistilor vîlceni prin intermediul lui Ion Marina.

 

Soarta tezaurului naste controverse


Dupa unele opinii, în 1947, tezaurul a fost luat de rusi în sapte camioane si, dupa ce a fost dus la Bucuresti, a fost evacuat în Uniunea Sovietica. Mai întîi, însa, a fost transformat în lingouri de tip sovietic-STAS. Dupa o alta opinie, tezaurul a fost dus de la manastire pîna la gara din Tîrgu Jiu cu ajutorul carelor cu boi. Trei lazi cu aur s-ar fi "pierdut" în Baia de Fier la casa unui profesor pensionar. Se mai spune ca, la Bucuresti, cei care au avut misiunea de a transporta aurul pîna în capitala, au fost împuscati pentru a se pierde urma oricarei informatii despre tezaur. Deci, dupa unele opinii tezaurul a fost devalizat în întregime. Dupa alte opinii, acest fapt ar fi neadevarat, stocul de aur al României crescînd din august pîna în decembrie 1944 cu 25 %, si a ramas constant pîna în decembrie 1946. Ar fi scazut în 1947, doar datorita faptului ca au fost expediate în Elvetia, drept gaj pentru importul de cereale, 65 de tone de aur.

 

Comunistii n-au rasplatit tradarea lui Mironescu


Epilogul acestei povesti nu a fost deloc cu "happy end". Iata de ce: Mironescu a fost rasplatit "moderat" de comunisti, iar, dupa ce în 1945 a fost avansat contabil, iar între 1947-1951 director, în 1952 lui Mironescu i s-a desfacut contractul de munca. A fost chiar exclus din partid la 28 noiembrie 1951, motivele invocate fiind de doua feluri: politice si profesionale. Cele politice au fost: mama lui era fiica de arendas, rudenie cu fostul ministru G.G. Mironescu, propaganda legionara, atitudine antisindicala, criticarea si persecutarea elementelor muncitoresti. La motivele profesionale erau mentionate: angajarea la banca a lui Iosif Andreescu (fost prefect vîlcean între 1945-1946, din partea partidului lui Anton Alexandrescu) si a lui Dumitru Cnobloch (fost expropriat), împuscarea unei caprioare - neavînd autorizatie, refuzul de a da masina institutiei pentru transportarea unor cadouri pentru ziua de nastere a lui Dej - pretinzînd contravaloarea transportului! - si dispret fata de activistii de partid.

 

Desi Mironescu arata cu argumente ca aceste acuzatii erau ridicole, Securitatea îi "dovedeste" rudenia cu G.G. Mironescu ("neam de a 6-a spita" !) si faptul ca fratii sai au facut politica liberala. Mironescu este exclus din partid. Între 1952-1955 este expert contabil la Tribunalul Rîmnicu Vîlcea. Din 1956 pîna la pensionare va lucra în cadrul Episcopiei Rîmnicului, fiind delegat cu conducerea atelierelor manastiresti. Interesant este si faptul ca în dosarele Securitatii nu se pomeneste nimic despre contributia sa la salvarea tezaurului de la Tismana si nici el nu a clamat acest lucru. Probabil ca frustrarile ulterioare l-au facut sa se victimizeze si sa-si gaseasca merite pentru ca nedreptatea facuta lui sa para cu atît mai mare.

 

Marina a ajuns Patriarh, Rosianu - ambasador


Mironescu a vrut, deci, sa fie si el beneficiar al privilegiilor comuniste. A constatat însa ca Rosianu si Marina îsi asumau toate meritele. Marina ajunsese patriarh, sub numele de Justinian, Rosianu a fost si el în multe înalte demnitati comuniste (membru C.C. al P.C.R. între 1945-1948, adjunct al ministrului Învatamîntului Public - 1948-1949, presedinte al Comitetului Radio - 1952-1953, membru al Prezidiului M.A.N. - 1954-1956, ambasador în Bulgaria si Ungaria, etc). Rosianu a pretins chiar ca Mironescu a fost doar ... "unealta lui" si s-a opus cererii acestuia care solicita acordarea calitatii de ilegalist din anul 1942, data de la care Mironescu luase legatura cu P.C.R. prin acordarea de bani pentru Ajutorul Rosu. Acest fapt a atras probabil dezvaluirile prezentate aici, ingratitudinea celor doi mari demnitari comunisti ramînînd marea drama a vietii lui Mironescu, acesta încercînd mult timp dupa aceste evenimente sa i se recunoasca meritele legate de "salvarea" tezaurului României de la Tismana.

 

Nici Chirtop nu a beneficiat în vreun fel de aceasta "realizare", în 1945 fiind schimbat de la sefia organizatiei comuniste vîlcene de catre Rosianu. Rosianu sustinea chiar ca el ar fi organizat o garda patriotica la Craiova si s-ar fi opus, la 22 august 1944, la evacuarea faptica a tezaurului. Din memoriile generalului Titus Gîrbea, fost comandant al trupelor române din zona Olteniei (cu misiunea speciala de a asigura paza tezaurului !) reiese ca unele grupe agresive, organizate de comunisti, pretextînd ca sînt "turisti ce voiau sa viziteze frumoasa manastire", au încercat sa forteze intrarea în grota unde era ascuns tezaurul, dar la prima salva de pusca au fugit iepureste.

 

Povestea tezaurului are o legatura si cu "mazilirea" lui Patrascanu. Se pare ca liderul comunist a avut ideea apararii tezaurului de sovietici prin baterea unor monede de aur. Procedeul ar fi avut mai multe avantaje: ar fi suprimat inflatia galopanta din acei ani (interesant este si faptul ca dupa revolutia româna din 1989, aceeasi idee de a stopa inflatia a avut-o si economistul american de origine româna, Anghel Rugina!) si ar fi salvat si tezaurul, pe principiul "facem bani de aur, îi dam la populatie si-apoi îi adunam". Dupa marturiile unui fost angajat al Bancii Nationale s-ar fi batut chiar o serie de "cocosei de aur", care au si fost pusi în circulatie, fiecare moneda fiind însotita de un certificat. Oamenii puteau cumpara certificatele si... "cocoseii". Un fel de certificate de trezorerie cu garantia în aur data pe loc. La Plenara C.C. al P.M.R., din iunie 1948, Dej a specificat chiar ca "dupa reforma monetara (Patrascanu) a cerut ca statul sa arunce pe piata monede de aur, ceea ce ar fi dus la caderea înapoi în haosul inflatiei si la întarirea pozitiilor economice ale capitalistilor". Sigur, ipoteza este putin hazardata, din lipsa unor dovezi mai concludente, dar ea merita macar mentionata, daca nu pastrata ca o viitoare pista de cercetare.


Autor: historia.ro
Sursa: www.voceabasarabiei.net
daca imi explica si mie vreunul de ce dupa ce m-am inregistrat si am postat un comentariu de fapt unul mai mult a articol imi apare ca nu sunt logat dupa ce am scris o pagina s-a sters tot nu va convenea ce am scris sau ce?
A comentat vlad.pruteanu 10 ianuarie 2011, 14:56
am vorbit despre faptul ca ati postat un articol cu titlul total gresit,documentati-va mai bine inainte de posta asa articole in 44' a avut loc salvarea patrimoniului national la Manastirea Tismana. A avut loc o operatiune soldata cu succes a autoritatilor de atunci in special a BNR-ului s-a salvat aurul alaturi de cel polonez adus in 39'. Iar in 47 operatiunea s-a soldat cu succes s-a inapoiat aurul inapoi la Bucuresti.In timpul invaziunii sovietice deci s-a reusit anume in 44' ascunderea in grota manastirii, in pestera a aurului de invazia comunista.In 1918 intr-adevar aurul romanesc ajuns l aMoscova nu s-a mai intors inapoi.Iar referitor la operatiunea de la Tismana aici a avut loc un succes datorita abilitatii autoritatilor de a-si ascunde avutia nationala. Vedeti "Gorjul Bancar.Banca Nationala" Gheorghe Birau unde este in detaliu prezentata operatiunea de la Tismana
A comentat vlad.pruteanu 10 ianuarie 2011, 15:03


‹ înapoi la Ultimele Ştiri | sus ▲

Întrebări şi răspunsuri

Ultimele răspunsuri

  • #1 Lilyutza pentru natalita.popescu
    Odata ce esti si cetatean roman nu cred ca ai nevoie de acte din Republica Moldova, cel mai bine intrenati la starea civila din localitatea viitorului...

  • #2 Anusca pentru dorin1995
    dar daca depui direct la universitate si nu intri la buget sau eventual deloc mai poti depune si la consulat sau mu mai ai voie ?
    ...

  • #3 cielfanthom pentru dorin1995
    Salut!
    In acest caz aplici ca oricare alt absolvent de liceu, depunand dosarul la consulat(pentru a candida pentru unul din locurile pentru etnici rom...

  • #4 marinaian pentru Alina
    cei mai marsavi soferi sand pe ruta BRASOV-CHISINAU si sunt cei mai mari tepari. Evitari autobuzele lor de la orele 19:00 si 21:00. Eu de ultimu timp ...

  • #5 luminitacumpana pentru D0ina
    Ca basarabean cu diploma din rep. Moldova , nu e nevoie de echivalare dar ca romani cu diploma de la Moldova e necesar de echivalat la CNRED. Cu o ase...

  • #6 adaiulica pentru nicu_d
    salut, anul trecut nu a fost nevoie de echivalare de diploma cei de la universitate ocupanduse personal, dar trebuie sa intrebi la universitatea care ...

  • #7 lilik pentru Bogdanpop
    si tu ai scos vreodata bani de pe siteul asta?
    ...

  • #8 donici.vyiorel pentru Ciobanu_V
    Buna, lasa-mi un msg pe e-mail donici.vyiorel@gmail.com cu mai multe detalii gen, orasul in care ai vrea sa te transferi, la medicina generala/dentara...

  • #9 crinna pentru larisa2726
    aproape 10 media, ca sunt doar 5 locuri la masterat...

  • #10 adaiulica pentru Cornel
    deci poti in acest caz sa aplici pentru un liceu/colegiu in Romania, poti beneficia de locurile acordate de statul Roman ( astfel primind o bursa de 5...

Parteneri

Basarabeni.Ro

PROIECT realizat in cadrul OSB Timisoara

osb.basarabeni.ro

PROIECT administrat si intretinut de Basarabeni Media Grup

Istorie / Ştiinţă

(VIDEO) 11 ani în imagini: Construcția noii clădiri World Trade Center One
Sute de mii de fotografii au captat toate momentele de la construcția până la terminarea construcției noului World Trade Center One. Totul pentru a marca deschiderea Observatorului „One World” din New York, ce a avut loc în weekendul care a trecut.
Turnul de observație, situat pe etajele 100 și 102 ale clădirii, s-au deschis [...] mai mult
DOCUMENTAR: România și Sfântul Scaun - 95 de ani de relații diplomatice
România și Vaticanul au stabilit relații diplomatice, la nivel de legație, în anul 1920 când, la 1 iunie, a luat ființă Legația României pe lângă Sfântul Scaun. Titular al acesteia era Dimitrie C. Pennescu, în calitate de trimis extraordinar și ministru plenipotențiar, se arată pe site-ul Ambasadei României [...] mai mult
Asasinarea lui Lech Kaczynski
Pe 10 aprilie 2010, avionul care îi transporta pe președintele polonez Lech Kaczynski și pe alți 95 de demnitari polonezi în Rusia, pentru comemorarea victimelor masacrului de la Katyn, s-a prăbușit în apropierea aerodromului Severny din Smolensk (Rusia).
Accidentul aviatic a decimat o mare parte a elitei [...] mai mult
Misterele de la 11 septembrie
Misterele de la 11 septembrie demolează teoria conspirației susținută “oficial” cu privire la evenimentele de la 11 septembrie 2011 mai bine decât orice alt film documentar pe această temă. Află ce s-a întâmplat cu adevărat în cele trei clădiri în săptămânile dinainte de [...] mai mult
(VIDEO) Pamantul este o creatura vie, imagini NASA
Fiecare dintre noi am vazut imagini cu fenomene meteo extreme privite din spatiu. Cu toate acestea, niciuna dintre imaginile pe care le-ai vazut nu te-au pregatit pentru acest videoclip lansat de Studioul Stiintific de Vizualizare NASA. Folosind date reale, aceaste imagini descriu perfect cele sapte zile din anul [...] mai mult
Top 10 ţări din lume în care să faci afaceri GALERIE FOTO
Acestea sunt cele mai bune ţări din lume pentru a-ţi conduce afacerea, potrivit unui top realizat de firma de consultanţă în management Grant Thornron, scrie incont.ro.

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
1.Singapore. Este cel mai [...] mai mult
Comoară impresionantă descoperită la malul Mării Negre
Într-un oraş antic, asediat de romani, locuitorii au îngropat o mare cantitate de obiecte preţioase, pe care arheologii le-au descoperit abia recent, scrie realitatea.net. 
Peste 200 de monede (cel mai multe din bronz), podoabe de aur, argint şi bronz, precum şi vase de sticlă (obiecte rare şi valoroase [...] mai mult
(VIDEO) Secret dezvăluit de un artist: Harta exploziilor nucleare
Artistul Isao Hashimoto a realizat o animaţie video în care prezintă toate testele nucleare între anii 1948 şi 1998. Numărul impresionant, 2.053 de explozii nucleare, începe cu primul test al Proiectului Manhattan, numit Trinity, scrie realitatea.net.
Exploziile din videoclip nu cuprind şi presupusele teste conduse de Coreea de Nord [...] mai mult
A 8-a minune a lumii? Germania a inventat energia cu care va stapani Planeta
0% petrol, 0% energie electrica. Noul tip de energie poate fi usor considerat cea mai mare descoperire din istoria moderna. Audi chiar are in momentul de fata cheia viitorului.
Audi a gasit variante sintetice pentru benzina si motorina. Mai mult, dioxidul de carbon (CO2) risipit in atmosfera ar putea fi folosit pentru crearea acestui tip de energie.
Ca [...] mai mult
(VIDEO) Reclama pentru noul iPhone 5
Aseară Apple a lansat noul telefon iPhone 5. Acesta este mai subțire, mai ușor, dar și mai lung decât precedentul 4S. Vedeți atașat publicitatea pentru noul produs.
[...] mai mult

randat în 	0.3239 secunde