![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (3)
Tipăreşte
Sus
Interesul Public: Voronin si securiştii lui atacă românii dintre Prut şi Nistru
adăugat 25 februarie 2008, 13:57, la Politică
La doar două zile după ce conducerea de partid şi de stat a Republicii Moldova a sărbătorit "Ziua Armatei Roşii", românii dintre Prut şi Nistru, majoritari pe teritoriul Republicii Moldova, vor "aniversa" şapte ani de la preluarea puterii de către Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM).
O "aniversare" aflată sub semnul unei puternice ofensive împotriva a tot ce este românesc, sau din România. În contextul apropierii scadenţei electorale din 2009, preşedintele Vladimir Voronin a cerut în cadrul şedinţei lărgite a Consiliului de Conducere al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (SIS), în urmă cu ceva vreme, că SIS-ul să verifice sursele de finanţare din exterior ale partidelor politice şi mass-media din Republica Moldova, cu precădere a celor româneşti. În conformitate cu misiunea principală a SIS-ului, respectiv apărarea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi neutralităţii Republicii Moldova, ofiţerii SIS au trecut la executarea ordinului comandantului suprem. În ciuda faptului că politicienii de la Chişinău au reacţionat imediat şi au apreciat că această măsură reprezintă o încercare de a intimida presa şi pe politicieni, în contextul alegerilor parlamentare care vor avea loc în 2009, fiind totodată şi un act de poliţie politică, SIS-ul Republicii Moldova s-a conformat imediat. Într-un interviu acordat Agenţiei de Stat "Moldpres", directorul SIS, Artur Reşetnikov, a declarat că indicaţiile lui Voronin făcute la sfârşitul lunii trecute sunt perfect legale. "SIS are dreptul să obţină date informative în scopul prevenirii acţiunilor îndreptate spre subminarea şi lichidarea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova, inclusiv din partea formaţiunilor social-politice care beneficiază de finanţare ilicită de peste hotare", a concluzionat Artur Reşetnikov. Mass-media de la Chişinău a semnalat faptul că există acuzaţii la adresa ofiţerilor SIS care au trecut la fapte, amintind prin modalităţile de acţiune de vremurile temutului KGB. Petru Macovei, directorul Asociaţiei Presei Independente (API), a declarat pentru cotidianul "Timpul" din Chişinău, următoarele: "Ni s-a spus că mai mulţi colaboratori SIS au avut discuţii cu reporteri în legătură cu nişte articole publicate pe tema Unirii cu România, politica externă a României sau despre România, în general. Cel mai grav este ca unul din colaboratorii SIS-ului cunoştea detaliat conţinutul unor scrisori. Asta înseamnă că media locale sunt filate mai de mult".
SIS, interesat de politica externă a României
Potrivit directorului API, ultimele mişcări din teritoriu ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă deoarece lucrurile au luat o întorsătură "foarte urâtă" şi pot surveni "acţiuni mult mai dure". Surse din interiorul SIS-ului au confirmat faptul că directorul SIS a ordonat ca "subdiviziunile din teritoriu să urmărească ONG-urile şi media care se presupune că ar avea legături cu România". Petru Macovei, directorul API, a subliniat faptul ca finanţările din România "nu vin pentru editarea publicaţiilor propriu-zise, ci doar pentru nişte programe/ proiecte concrete. De aceea, nu este corect să afirmi că aceste publicaţii sunt finanţate din străinătate şi cad sub incidenţa interdicţiei impuse de legea presei".
Acuzaţii nefondate de sponsorizare clandestină
Referitor la spaţiul mediatic moldovenesc, merită să amintim faptul că în fiecare zi populaţia Republicii Moldova poate recepţiona peste 600 de ore de emisiuni în limba rusă şi doar 156 de ore în limba română. Volumul presei de limbă română însumează zilnic 12 pagini şi săptămânal aproximativ 160 de pagini. Presa de limbă rusă editată în Republica Moldova număra 38 de titluri de bază între care 20 de publicaţii sunt de informare şi opinie, şapte publicaţii au ediţii zilnice, 16 publicaţii au apăriţii săptămânale, iar restul sunt publicaţii bilunare şi lunare. Presa de limbă rusă apare zilnic în circa 316 pagini. Presa de limbă rusă tipărită este suplimentată 162 de titluri de ziare şi reviste editate în Federaţia Rusăşi difuzate pe teritoriul Republicii Moldova. Din iulie 2002, la Chişinău, în coperţile oficiosului guvernamental "Nezavisimaia Moldova", apare săptămânal un digest informaţional, finanţat de agenţia oficială de informaţii a Federaţiei Ruse. În Republica Moldova nu este difuzat niciunul dintre cotidienele sau săptămânalele editate în România. Niciunul din marile cotidiene de la Bucureşti nu au actualmente ediţii de Chişinău şi nici suplimente pe modelul presei ruse. Scorul general al presei difuzate pe teritoriul Republicii Moldova este de 73 de titluri contra 200 în favoarea presei de limbă rusă în condiţiile în care populaţia română este de aproape 70%, iar diaspora de etnie rusa este de 12,5%. Mass-media de limbă română există în continuare prin donaţii, sponsorizări şi subvenţii, întotdeauna provizorii şi neînsemnate. Capitalul publicitar anual de pe piaţa Republicii Moldova revine în proporţie de peste 80% pentru mass-media de limbă rusă.
Şapte ani de tortură comunistă
Bilanţul de la "aniversarea" acestor şapte ani de regim comunist se dovedeşte a fi extrem de negru. Dintre nenumăratele atitudini antidemocratice şi antiromâneşti, de pe parcursul acestor ultimi şapte ani, merită să ne reamintim:
1) discursul rostit la CEDO de către Ion Morei, la 2 octombrie 2001, în procesul intentat de Mitropolia Basarabiei, în care Morei a acuzat România de amestec în treburile interne ale Republicii Moldova şi a învinuit-o de "expansionism românesc";
2) semnarea Tratatului de bază moldo-rus, în noiembrie 2001, şi decizia preşedintelui Voronin de a folosi în mod egal limbile "moldovenească şi rusă" în republică;
3) lichidarea judeţelor şi trecerea la raioane (decembrie 2001);
4) introducerea în programele de studiu în instituţiile de învăţământ de toate nivelurile a cursului "Istoria Moldovei", prin anularea cursului de "Istoria Românilor" (februarie 2002);
5) întreruperea negocierii Protocolului de colaborare cu România în domeniul învăţământului, prin care tinerii basarabeni aveau posibilitatea să-şi facă studiile în România (aprilie 2002);
6) acuzaţia lui Voronin ca "România este ultimul imperiu al Europei" (noiembrie 2007), fără a mai vorbi despre acuzaţiile aduse unor preoţi români, ce aparţin Mitropoliei Basarabiei, în ianuarie 2008, şi care n-au fost lăsaţi să intre în Republica Moldova de către vameşii moldoveni. Urmă
#386
Ar fi foarte eficient daca ar exista un ONG care sa militeze pentru unirea Basarabiei cu Romania,sa fie fondat pe teritoriul Romaniei,sau chiar daca exista nu am auzit de el,nu duce o campanie de informare,de publicitate in rindul cetatenilor.Daca acest ONG ar uni toti studentii,elevii,si alti basarabeni din Romania,s-ar forma o forta demna de respect ce ar putea influenta opinia publica.Sunt totusi multe persoane care si-ar dori unirea Basarabiei cu Romania,numai ca nu sunt uniti si organizate intr-o organizatie. b3_87@yahoo.com
ai dreptate comment, si eu ma gandesc adesea la asta. Vom reusi acest fapt doar in functie de rezultatele alegerilor din 2009;,pana atunci ti-e si frica sa deschizi gura, sinucidere sigura...
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}