Declaraţiile de presă de după întâlnirea dintre preşedinţii Marian Lupu şi Traian Băsescu nu au scos foarte multe la iveală. Marian Lupu a fost ceva mai discret, Traian Băsescu a lăsat să se înţeleagă câte ceva. Preşedintele României a subliniat principala aşteptare de la Bucureşti: menţinerea AIE-2 în interesul unei aproprieri a Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Agenda acestei apropieri arată în acest moment astfel: acordul de liberă circulaţie, acordul privind vizele, acordul aprofundat privind crearea unui spaţiu economic european, pentru începerea negocierilor în vederea unui acord de asociere. Mai pe româneşte: libertatea deplină de circulaţie în spaţiul UE pentru cetăţenii RM, posibilităţi mărite de exporturi din RM în UE - iar Acordul de asociere înseamnă primul pas spre o eventuală aderare. Atât poate oferi în acest moment Uniunea Europeană (şi pentru acestea îşi acordă România sprijinul).

Politicienii de la Chişinău pot alege între a accepta această ofertă şi a menţine Alianţa pentru Integrare Europeană sau a arunca în aer Alianţa pentru un viitor aranjament uşor neclar. Băsescu a mai subliniat că ultimii doi ani au marcat o abordare pragmatică a relaţiilor România - Republica Moldova: proiectele anunţate public au fost şi duse la îndeplinire (micul trafic de frontieră, de legislaţie bilaterală, de adoptarea legii de către România şi RM cu privire la ajutorul nerambursabil). Marian Lupu, spuneam, a fost mai reţinut: s-a rezumat la a mulţumi pentru invitaţia făcută să vină la Bucureşti şi ajutorul acordat cu prilejul inundaţiilor, a constatat că discuţiile au fost constructive şi pozitive şi că relaţiile dintre România şi RM au cunoscut o îmbunătăţire în cursul anului 2010.

Declaraţii destul de seci din partea celor doi şefi de state. Băsescu a mai spus că dialogul a acoperit toată gama de probleme politice interne şi externe - iar Marian Lupu pleacă de la Bucureşti la Moscova. Aşa că îmi vine foarte greu să cred că nu s-a discutat şi despre bolovanul din drum - chestiunea transnistreană. Doar că în public nu s-a spus nimic despre acest lucru la Bucureşti. În schimb, presa rusă şi cea ucraineană au început de câteva săptămâni să trateze din ce în ce mai mult subiectul dat. De exemplu, Kommersant spunea cu doar câteva zile în urmă că Moscova nu îl mai sprijină pe liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, şi chiar îi caută un înlocuitor. Smirnov a răspuns destul de oţărât că el a discutat cu Narîşkin şi Patruşev şi că a primit răspuns că Federaţia Rusă va sprijini în continuare Transnistria. Igor Smirnov ştie pe ce butoane să apese: a discutat cu reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale de la Moscova, Serghei Narîşkin, şi cu fostul director al FSB, actualul secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patruşev. Între timp, a picat şi anunţul că s-a ajuns la un acord între Chişinău şi Tiraspol pentru reluarea traficului feroviar în regiunea separatistă. Una caldă, alta rece.

Deocamdată, am văzut doar jumătate din turneul lui Marian Lupu şi am ascultat doar o ofertă. Rămâne să auzim şi declaraţiile de la Moscova, pentru a vedea contraoferta. Sau ce se doreşte să se vadă în public din aceasta