![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (0)
Tipăreşte
Sus
Retorica lui Băsescu faţă de Ribbentrop-Molotov poate da peste cap frontierele Europei
adăugat 21 mai 2009, 11:55, la Politică
Critica adusă de Traian Băsescu moştenirii geopolitice staliniste este îndreptată împotriva recunoaşterii R. Moldova în graniţele sale actuale şi ar putea ridica chestiunea altor unificări şi reparaţii istorice, bazate pe noţiunea dreptului etnic asupra teritoriului, scrie un analist rus.Apelul făcut la istorie de către preşedintele român nu reprezintă doar un simplu interes pentru trecutul patriei sale. La mijloc este, nu în ultimul rând, şi un interes de consolidare a poziţiei regionale pe seama statelor vecine, scrie expertul rus Serghei Markedonov."Şi acest interes este legitimat o dată în plus prin critica adusă moştenirii geopolitice staliniste, poziţie care poate sensibiliza Europa şi SUA", se arată în articol.
Într-o analiză publicată marţi, expertul Institutului de analiză militară şi politică de la Moscova se referă la declaraţia lui Traian Băsescu, care a spus că semnarea unui tratat de frontieră cu Republica Moldova "ar consfinţi pactul Molotov-Ribbentrop".
Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent la Piatra Neamţ că România consideră inutilă semnarea unui tratat de frontieră "care să facă din şeful statului român un partener al lui Ribbentrop şi al lui Molotov", explicând că acest demers ar veni împotriva obligaţiilor asumate de statul român.
Revenirea în actualitate a problemei frontierei în mai 2009 nu este una întâmplătoare, consideră expertul rus.
"În Moldova vecină, alegerile parlamentare au provocat o criză internă serioasă. Puterea este comunistă. Şi mergând pe această logică (mai precis aducând-o la absurd), spune Markedonov, putem ajunge la concluzia că aceasta (puterea comunistă - n.r.) este practic moştenitoarea pactului Molotov-Ribbentrop, spre deosebire de "România europeană democrată".
Expertul rus susţine că participarea la forumul de la Piatra-Neamţ a unor lideri politici moldoveni "liberali" orientaţi spre Bucureşti (Markedonov face referire la primarul Chişinăului Dorin Chirtoacă – n.red.) reprezintă un caz special, când naţionaliştii se pronunţă împotriva propriului stat, considerându-l parte al altui proiect naţionalist.
"Bineînţeles nu trebuie să considerăm, aşa cum o fac unii analişti de la Kiev, Moscova şi Tiraspol, continuă expertul rus, că iniţiativele Bucureştiului în politica sa externă repetă modelele perioadei 1918-1940. Retorica lui Băsescu şi a membrilor echipei sale este mai moderată şi este orientată spre valorile europene", adaugă Markedonov.
El reaminteşte că preşedintele român s-a exprimat în favoarea unificării Moldovei şi României atât înainte, cât şi după aderarea la UE. "Bucureştiul este pregătit în prezent să "grăbească" unificarea "celor două părţi ale naţiunii româneşti". Şi asta, în condiţiile în care în problema autodeterminării provinciei sârbe Kosovo, România susţine o poziţie opusă, mai spune analistul rus. Bucureştiul este îngrijorat că autodeterminarea fostei provincii autonome sârbe va deveni un exemplu prost pentru minoritatea etnică maghiară care populează compact unele regiuni ale Transnilvaniei.
Aşa sau altfel, România acordă în fiecare an în jur de o mie de burse pentru studenţii originari din Republica Moldova. Pentru o republică mică cu o populaţie de puţin peste patru milioane, un asemenea ajutor pare destul de impunător. "Aşa cum Rusia acordă cetăţenia rusă locuitorilor Abhaziei şi Osetiei de Sud, România acordă cetăţenie pentru moldoveni. Însă spre deosebire de cetăţenia rusă, cea română deschide o 'fereastră' în Europa. În acelaşi timp, în pofida retoricii europene, România nu consideră necesară semnarea acordului de frontieră cu Moldova", spune Markedonov.
Expertul rus reaminteşte că în afară de Republica Moldova, Bucureştiul mai are relaţii complicate şi cu Ucraina din cauza unor probleme teritoriale. Dar, spre deosebire de situaţia cu Moldova, Kievul şi Bucureştiul au semnat în 1997 Acordul de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, deşi problemele teritoriale între cele două ţări au rămas, remarcă Markedonov.
Iar în acest context încă o declaraţie împotriva pactului Molotov-Ribbentrop, îndreptată practic împotriva recunoaşterii Republicii Moldova în actualele ei frontiere, ridică mai multe întrebări fundamentale, spune expertul rus. Una dintre probleme, susţine el, este legată de măsura în care UE este gata să încurajeze tendinţele naţionaliste practic necamuflate ale noilor săi membri. "Pentru că, dacă analizăm mai bine idea lui Traian Băsescu, vedem că aceasta nu este decât o variaţiune liberală a ideii României Mari", conchide Markedonov.
În orice caz, iniţiativele de genul celei a lui Traian Băsescu trebuie să genereze unele concluzii. Dacă logica etnicizării politicii, când de facto este introdusă noţiunea dreptului etnic asupra teritoriului, nu va fi condamnată de UE, preocupată de lupta cu fantomele comunismului sovietic, atunci chestiunea altor unificări şi reparaţii istorice (legate de factorul etnic maghiar sau albanez) poate da peste cap frontierele Europei de după cel de-al Doilea Război Mondial. De altfel, precedente în Kosovo şi în Caucaz există deja, avertizează Serghei Markedonov, expert al Institutului de analiză militară şi politică de la Moscova.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}