Basarabeni.Ro

Portalul Basarabenilor din România

Avocat basarabeni.ro -Lăcătuș Igor
Campania Pro Cetăţenie Română
[o]

6 decembrie 2022, ora locală: 12:12

 

Descriptio Moldaviae II - Despre numele cel vechi şi cel de acum al Moldovei (și "despre Transnistria")

Despre numele cel vechi şi cel de acum al Moldovei

 

Aflată  “în calea tuturor răutăţilor” Moldova a fost bântuită  de migratori, cuceritori, eliberatori, colonizatori, civilizatori şi alte feluri de – tori care ne-au numit cum au vrut ei. Numirile şi redenumirile s-au perindat de-a lungul secolelor ajungându-se până la urmă la situaţii întortocheate istoric şi politic.

 

Ştim că Republica Moldova nu înseamnă toată Moldova. Moldova din România nu reprezintă nici ea întreaga Moldovă. Bucovina, parte a Moldovei, este în Ucraina, dar şi în România şi, în general, Bucovina este leagănul statalităţii moldoveneşti. Moldova lui Dragoş Descălecătorul probabil încăpea toată în graniţele actualei Bucovine, deci Bucovina este în fond o proto-Moldova. Pentru a evita confuziile între Moldova şi Republica Moldova deseori se practică şi termenul istoric Basarabia, care defineşte grosul teritoriului actualei Republici Moldova, dar care nu defineşte nici el Basarabia propriu-zisă, pentru că această denumire vine de la întemeietorul Ţării Româneşti, Basarab I, printre posesiunile căruia se numărau şi moşiile în josul Dunării, acolo unde astăzi se află raioanele Cetatea Albă, Arciz, Sărata, Tatarbunar, Ismail, Chilia, Reni, Bolgrad din regiunea Odesa, Ucraina, raionul Cahul şi Autonomia Găgăuză din Republica Moldova. Astfel, toată partea de sud a spaţiului dintre Prut şi Nistru până la Dunăre şi Marea Neagră s-a numit din sec XIV după numele stăpânului său, Basarab. Restul mesopotamiei Pruto-Nistrene va fi împărţit în ţinuturi, fiecare cu denumirea lui: Tigheci, Lăpuşna, Orhei, Soroca ş.a.m.d. Către începutul secolului al XV, teritoriul dintre Prut şi Nistru trece în posesia domnitorilor Moldovei. În partea de sud a lui, cea care de la bun început s-a şi numit Basarabia, după măzilirea lui Petru Rareş se face o raia turcească, teritoriul pustiindu-se după desele năvăliri ale tătarilor (vasalii turcilor), care i-au dat acestui pământ denumirea de Bugeac. Lucrurile rămân practic neschimbate în această parte a Moldovei, până la începutul secolului al XVIII-lea, când începe şirul conflictelor dintre Rusia şi Turcia.  

 

Nu ştim exact cum au fost duse tratativele între ruşi şi turci, cert este că în anul 1812, după încheierea încă  unui război, mai mult prin dreptul forţei decât prin forţa dreptului toată suflarea dintre Nistru şi Prut trece sub sceptrul împăratului rusesc. Iar pentru a diminua în ochii comunităţii internaţionale proporţiile raptului teritorial se anunţă doar anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. În urma războiului Crimeii (1856), Rusia, la insistenţă aliaţilor, cedează Principatelor Române Basarabia istorică propriu-zisă cu cele trei judeţe: Bolgrad, Ismail şi Cetatea Albă. Iar în 1878 le ia înapoi, lăsând în schimb României Dobrogea. Prin urmare întreg teritoriul dintre Prut şi Nistru revine în componenţa Imperiului Rus şi asupra lui se încetăţeneşte denumirea de Basarabia. Cu această denumire spaţiul pruto-nistrean a revenit în componenţa României, în anul 1918, şi cu aceeaşi denumire a fost cedat către URSS în anul 1940.

 

Transnistria, sau teritoriul la est de Nistru, a avut o istorie la fel de tumultoasă. După năvălirea mongolo-tătarilor şi pustiirea acelor ţinuturi, partea nordică a Transnistriei a intrat în componenţa Republicii Polono-Lituaniene (Rzeczpospolita). După declinul acesteia, tătarii din stepele dintre Marea Neagră şi Caspică, aliaţi cu turcii otomani pun străpânire mai ales pe partea sudică a teritoriilor dintre Nistrul şi Bugul de Sud, numind-o Edisan (partea de nord a Transnistriei rămânând încă mult timp în componenţa republicii poloneze ca o continuare a provinciei istorice Podolia).

 

Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea Imperiul Rus îşi întinde graniţele până la Nistru, în anul 1792 fiind fondată cetatea în locul căreia se va ridica oraşul Tiraspol. În teritoriile nou-anexate au fost aduşi colonişti din diverse seminţii: ruteni din Galiţia şi Podolia, sârbi şi bulgari, greci, nemţi şi, nu în ultimul rând, români, în special cei din Principatul Moldovei. S-au întemeiat o sumedenie de localităţi noi, iar cele vechi au primit o viaţă nouă prin “infuzia” de capital uman. Regiunea care a avut până atunci o populaţie mixtă de români, ruteni şi tătari (despre aceasta ne mărturisesc toponimele, relatările călătorilor străini şi actele administrative ce au ajuns din acele vremuri până în zilele noastre) intră într-un proces de slavizare şi apoi rusificare. Denumirile regiunilor nou-fondate vorbesc de la sine: Novorossia, Slaveanoserbia etc. Se ştie totodată că românii, în special cei din Ţara Moldovei, au fost locuitori permanenţi ai Transnistriei, având aici o reţea de colonii/aşezări destul de statornice.

 

Încorporarea Transnistriei în Imperiul Rus a constituit încă un pas în realizarea visului obsedant al ţarilor ruşi de a restabili Imperiul Bizantin şi de a pune la Constantinopol un împărat creştin, protejat de împăratul rus. Ştim deja că peste douăzeci de ani, în 1812, a venit rândul Basarabiei să fie anexată, iar tot secolul al XIX-lea a însemnat pentru Principatele Dunărene un continuu du-te-vino al trupelor străine prin teritoriul lor, ultimul război ruso-turc încheindu-se abia în anul 1878. Peste 40 de ani Basarabia s-a unit cu România, iar Transnistria a rămas în Rusia sovietică, intrând în componenţa Ucrainei Sovietice, una din primele republici constituante ale URSS. Destinele istorice ale acestor două regiuni practic nu s-au intersectat, toată perioada modernă ele au făcut parte din unităţi administrative diferite şi au fost conduse din centre administrative diferite. Basarabia avea ca centru Chişinăul, iar Transnistria făcea parte ba din gubernia cu reşedinţa la Herson, apoi la Odesa. Pe lângă aceasta, judeţele nordice transnistrene aparţineau Podoliei.

 

În anul 1924 ia naştere experimentul bolşevic cu numele Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) care avea drept scop exportul de revoluţie socialistă dacă nu în toată România, atunci cel puţin în fosta gubernie: Basarabia. Dacă aţi citit “Povara bunătăţii noastre” de Ion Druţă, aţi reţinut, probabil, pasajul în care se arată cum muncitorii şi ţăranii de pe malul stâng defilau cu orchestre la muncă în zilele de duminică, atunci când cei de pe malul drept se odihneau sau mergeau la biserică. Fiecare mal îşi trăia viaţa diferit. Între anii 1924 şi 1940 bolşevicii au reuşit să organizeze trei răscoale în Basarabia (la Hotin, Bender şi Tatarbunar) şi o foamete care a cuprins Ucraina şi Transnistria şi în loc de export de revoluţie, a provocat exportul de oameni în Basarabia aflată pe atunci în componenţa României Mari. În iarna anilor 1932-1933 mii de oameni din satele transnistrene au încercat să fugă în România unii reuşind, alţii găsindu-şi moartea pe gheaţa Nistrului seceraţi de gloanţele grănicerilor sovietici. Până la urmă, Molotov şi Ribbentrop încheie o înţelegere care le permite sovieticilor, sfidând normele şi înţelegerile internaţionale să treacă Nistrul cu tancurile şi să pună hotarul pe Prut, ocupând “din inerţie” şi nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa, care istoric făcea parte din judeţul Botoşani. Pentru populaţia acestor teritorii, majoritar românească, începe calvarul deportărilor, deznaţionalizării şi marginalizării sociale. RASSM este ciopârţită, din 11 raioane îi rămân 5, restul trecând sub jurisdicţia Ucrainei. Basarabia este ciopârţită şi ea, judeţele Hotin (la nord), Cetatea-Albă şi Ismail (la sud, cu ieşirea la Marea Neagră şi Dunăre) sunt înstrăinate şi transmise Ucrainei. Din judeţele Storojineţ, Cernauţi, Hotin şi Ţinutul Herţa este creată regiunea Cernăuţi a RSS Ucrainene, restul Basarabiei cu restul Transnistriei sunt lipite pentru a crea RSS Moldovenească, iar judeţele Ismail şi Cetatea-Albă formează iniţial regiunea Ismail în cadrul RSS Ucrainene, iar apoi sunt încorporate în regiunea Odesa. Cel de-al II-lea război mondial nu schimbă situaţia în nici un fel, teritoriile sus-pomenite rămânând în componenţa URSS.

 

În anul 1989 ceea ce s-a numit RSS Moldovenească, îşi schimbă denumirea în RSS Moldova şi declară trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin, iar la 27 august 1991, declarând independenţa faţă de Moscova pe harta Europei apare statul Republica Moldova, compus de jure din Transnistria (5 raioane de-a lungul malului stâng al Nistrului) şi Basarabia, fără judeţele istorice din sud şi nord. Astăzi de facto, puterea Chişinăului se opreşte la Nistru, cele cinci raioane ale Transnistriei şi oraşul Tighina (Bender), de pe malul drept, s-au separat de restul ţării încă din septembrie 1990, provocând un conflict armat între formaţiunile paramilitare ale Transnistriei, trupele Ministerului de Interne şi armata Republicii Moldova. După o convieţuire de 5 decenii în cadrul unei republici unionale, drumurile celor două maluri iarăşi s-au despărţit.

 

E clar că Republica Moldova în acest sens nu este un fenomen unic în lume şi nici în Europa. Pe continentul nostru pot fi găsite destule exemple care ar putea să ajute la înţelegerea şi găsirea soluţiilor pentru problemele etno-sociale şi politice ale ţării noastre. Ca să facem paralele relevante, putem spune că până în anul 1991 Republica Moldova era un fel de Belgia Europei de Est cu majoritatea ei flamandă şi cu minoritatea valonă influentă, iar după separarea Transnistriei poate fi asemănată cu Irlanda în care Ulsterul este rupt de englezi. Totodată, recentele procese politice din estul Europei arată că problema Transnistriei are suficiente asemănări cu cea a provinciei sârbe Kosovo, însă soluţiile care se propun pentru rezolvarea lor sunt total diferite. Nici situaţia cu numele ţării, controversată şi plină de ambiguităţi, nu este cu mult diferită de problema Macedoniei. Însă dincolo de toate acestea, lucrul cel mai important este că numele Moldovei din ce în ce mai frecvent este pomenit atunci când se discută problemele paneuropene, iar admiterea ei în marea familie europeană pare a fi mai mult o chestiune de timp.

 

 

(va urma)

 

Vladimir Dunduc
pentru Basarabeni.Ro




Revino la pagina superioară: Suita Descriptio Moldaviae Reloaded
Alte titluri din aceeaşi categorie:

Descriptio Moldaviae X - Despre veniturile vechi şi cele de acum ale Moldovei

Descriptio Moldaviae IX - Despre felul de cârmuire a Moldovei

Descriptio Moldaviae VIII - Despre năravurile moldovenilor

Descriptio Moldaviae VII - Despre ceilalţi locuitori ai Moldovei

Descriptio Moldaviae VI - Despre graiul moldovenilor sau “aici nu se spune aşa!”

Descriptio Moldaviae V - Chişinău

Descriptio Moldaviae IV - Despre ţinuturile şi oraşele Moldovei

Descriptio Moldaviae II - Despre numele cel vechi şi cel de acum al Moldovei (și "despre Transnistria")

Descriptio Moldaviae Reloaded... Argument

Întrebări şi răspunsuri

Ultimele răspunsuri

  • #1 Lilyutza pentru natalita.popescu
    Odata ce esti si cetatean roman nu cred ca ai nevoie de acte din Republica Moldova, cel mai bine intrenati la starea civila din localitatea viitorului...

  • #2 Anusca pentru dorin1995
    dar daca depui direct la universitate si nu intri la buget sau eventual deloc mai poti depune si la consulat sau mu mai ai voie ?
    ...

  • #3 cielfanthom pentru dorin1995
    Salut!
    In acest caz aplici ca oricare alt absolvent de liceu, depunand dosarul la consulat(pentru a candida pentru unul din locurile pentru etnici rom...

  • #4 marinaian pentru Alina
    cei mai marsavi soferi sand pe ruta BRASOV-CHISINAU si sunt cei mai mari tepari. Evitari autobuzele lor de la orele 19:00 si 21:00. Eu de ultimu timp ...

  • #5 luminitacumpana pentru D0ina
    Ca basarabean cu diploma din rep. Moldova , nu e nevoie de echivalare dar ca romani cu diploma de la Moldova e necesar de echivalat la CNRED. Cu o ase...

  • #6 adaiulica pentru nicu_d
    salut, anul trecut nu a fost nevoie de echivalare de diploma cei de la universitate ocupanduse personal, dar trebuie sa intrebi la universitatea care ...

  • #7 lilik pentru Bogdanpop
    si tu ai scos vreodata bani de pe siteul asta?
    ...

  • #8 donici.vyiorel pentru Ciobanu_V
    Buna, lasa-mi un msg pe e-mail donici.vyiorel@gmail.com cu mai multe detalii gen, orasul in care ai vrea sa te transferi, la medicina generala/dentara...

  • #9 crinna pentru larisa2726
    aproape 10 media, ca sunt doar 5 locuri la masterat...

  • #10 adaiulica pentru Cornel
    deci poti in acest caz sa aplici pentru un liceu/colegiu in Romania, poti beneficia de locurile acordate de statul Roman ( astfel primind o bursa de 5...

Parteneri

Basarabeni.Ro

PROIECT realizat in cadrul OSB Timisoara

osb.basarabeni.ro

PROIECT administrat si intretinut de Basarabeni Media Grup