![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (1)
Tipăreşte
Sus
Avem datoria de a aduce Europa mai aproape de basarabeni
adăugat 11 februarie 2008, 07:59, la Eveniment
Mihaela POPA, europarlamentar al Partidului Democrat-Liberal din România
- Ştim ca aţi devenit, în urma ultimului scrutin, parlamentar european. În ce măsură această nouă calitate vă va ajuta să contribuiţi la sprijinirea românilor basarabeni?
- Am o legătură specială cu românii basarabeni, fiind născută şi crescută încă de mică aproape de ei, pe malul Prutului, în România. Mi-am făcut, de-a lungul timpului, mulţi prieteni basarabeni şi am găsit aici oameni foarte apropiaţi de sufletul meu. Mai mult decât atât, colegii mei din PPCD m-au sprijinit în campania electorala şi au avut o contribuţie însemnată la succesul meu. Tocmai de aceea, consider că am datoria de a aduce Europa mai aproape de basarabeni, prin activitatea mea de la Bruxelles. Ştiu sigur că vom reuşi, pentru că nu voi lupta singură pentru cauza Moldovei, ci alături de colegii din Partidul Democrat-Liberal, dar şi de cel mai puternic grup politic din Parlamentul European, Grupul Partidului Popular European şi al Democraţilor Europeni. Există numeroase pârghii pentru a-i sprijini, în calitate de europarlamentar, pe oamenii din mijlocul cărora provii, iar eu îi reprezint la Bruxelles şi pe românii basarabeni care au votat la alegerile europarlamentare. Aceasta cu atât mai mult cu cât Europa ia în permanenţă în calcul relaţia sa cu vecinii, potenţiali candidaţi la aderare.
- Ce proiecte concrete preconizaţi să derulaţi în acest sens?
- În calitate de membru al Comisiei pentru Cultură şi Educaţie din Parlamentul European, voi aminti, în primul rând, proiectele educaţionale. Moldova este de anul acesta eligibilă pentru o secţiune a programului Youth in Action, ceea ce nu este un lucru puţin, deoarece va creste mobilitatea moldovenilor în Europa. Aceasta va duce, în mod cert, la schimbarea mentalităţii tinerilor, în spiritul valorilor comune europene, în spiritul democraţiei, al respectului pentru drepturile omului, al toleranţei, iar lista poate continua. Există, de asemenea, şi programul TEMPUS, care încurajează instituţii din statele membre ale UE şi ţările partenere să se angajeze într-un gen de cooperare structurată, generând parteneriate durabile între instituţii. Mă refer, apoi, la proiectele transfrontaliere din cadrul programului de vecinătate România - Republica Moldova, care are ca obiectiv general dezvoltarea economică şi socială de lungă durată în zona de graniţă dintre ţările noastre. De asemenea, există un instrument extrem de important pe care îl voi pune în slujba cetăţenilor Moldovei: faptul că voi putea semnala în plenul Parlamentului European orice problemă cu care se confruntă cetăţenii moldoveni, făcând auzită la Bruxelles vocea acestora şi determinând forul comunitar să adopte o poziţie faţă de fiecare caz în parte. Nu în ultimul rând, voi aduce informaţia europeană în casele basarabenilor, prin intermediul presei, cu care am şi voi avea în continuare o relaţie strânsă.
- Aţi participat, alături de preşedintele Traian Băsescu la festivităţile de la Iaşi, dedicate Unirii din 1859. Ce semnificaţie are pentru dvs. această importantă dată istorică?
- 24 Ianuarie 1859 nu a însemnat doar unirea celor doua principate, Moldova si Ţara Românească, ci a fost începutul creării statului românesc modern, prin reformele iniţiate începând cu acel moment. Deveneam atunci mai puternici şi mai aproape de celelalte ţări europene, egali ca spirit, ca proiecte şi idealuri. În ultimii doi ani, semnificaţia acestei zile a trecut de graniţele istorice, celebrând existenţa noastră ca parte a marii familii a Uniunii Europene. Participarea la festivităţile de la Iaşi, alături de preşedintele Băsescu, a reprezentat un moment deosebit, cu atât mai mult cu cât, se ştie, preşedintele este un mare susţinător al cauzei R.Moldova în întâlnirile cu omologii săi europeni. Chiar săptămâna trecută, preşedintele Băsescu a susţinut la Bruxelles o conferinţă pe tema viitorului summit NATO de la Bucureşti, iar R.Moldova a fost o temă importantă în discursul său.
- Credeţi că mesajul unionist este actual şi în zilele noastre, ţinând cont de conjunctura politică nefavorabilă?
- Trebuie să privim lucrurile într-un alt registru. Graniţele nu mai au astăzi semnificaţia pe care o aveau cândva, atâta timp cât oamenii se pot mişca liberi şi neconstrânşi, pot munci şi trăi acolo unde vor ei. Iar ca să vă răspund mai direct la întrebare, istoria se schimbă şi ne impune să găsim soluţii noi la vechile probleme dacă dorim să ne situăm la înălţimea aşteptărilor înaintaşilor. Trebuie să dăm dovadă de viziune, să transformăm piedicile în oportunităţi, punctele slabe în puncte tari şi lacrimile de tristeţe în bucurie.
Tocmai de aceea, cred că soluţia este să luptăm pentru garantarea aceloraşi drepturi, în Europa, inclusiv pentru românii din Basarabia, parte integrantă a teritoriului european.
- Cum credeţi că ar trebui să se manifeste un politician care pledează sincer pentru apropierea românilor de pe ambele maluri ale Prutului?
- Cred că este nevoie să depăşim stadiul simplelor declaraţii. Politicienii cu adevărat interesaţi de soarta moldovenilor trebuie să se gândească la programe şi proiecte profesionist implementate, care să apropie nu doar românii între ei, ci românii de toţi cetăţenii Uniunii Europene.
- Credeţi că mai există în România şi Basarabia politicieni cu adevărat suflet românesc?
- Categoric există. La PPCD am întâlnit oameni deosebiţi, de la care am avut de învăţat. Sunt politicieni al căror devotament faţă de poporul lor nu cunoaşte margini, oameni care îşi ghidează viaţa după valori şi nu după interese, şi care se bucură de întregul meu respect. Cât despre politicienii din România, la Partidul Democrat-Liberal găsiţi, în mod cert, politicieni care au aceleaşi idealuri ca şi dumneavoastră, care luptă pentru ca Republica Moldova să se apropie de Uniunea Europeană. Am certitudinea că împreună vom reuşi să schimbăm lucrurile în bine, de-o parte şi de alta a Prutului.
- Cum credeţi că vor evolua relaţiile între cele două ţări româneşti?
- Sunt o persoană optimistă şi cred că lucrurile vor merge din ce în ce mai bine în relaţia dintre ţările noastre, mai ales acum când europarlamentarii români se luptă la Bruxelles şi pentru soarta Republicii Moldova. Din fericire, am depăşit deja faza declaraţiilor şi gesturilor intempestive, atât la nivel politic, cât şi diplomatic. Suntem mai înţelepţi decât eram acum ceva vreme sau cel puţin îmi place să cred că există tot mai mulţi oameni de acest fel.
Personal, îmi doresc să nu mai treacă mult timp până când Republica Moldova va fi parte a Uniunii Europene, aşa cum e şi România. Atunci lucrurile se vor discuta dintr-o altă perspectivă şi de la alt nivel.
#250
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}