“În încheierea discursului, cred că ar fi bine să vă aduc la cunoştinţă, stimaţi colegi, că Republica Moldova este un stat relativ tînăr, dar din păcate – cel mai sărac din Europa. Republica Moldova, de fapt, împlineşte două vîrste. Pe de o parte, la anul viitor sînt 20 de ani de la adoptarea Declaraţiei de Independenţă, iar, pe de altă parte, are vîrsta de 70 de ani, deoarece 50 de ani a existat ca republică sovietică socialistă moldovenească, formată prin hotărârea Sovietului Suprem al URSS la 2 august 1940 la Moscova, ca rezultat al ocupaţiei din 28 iunie 1940.

De ce am ajuns cel mai sărac stat din Europa? Nu numai din cauză că nu au fost promovate reforme democratice la timpul potrivit, ci şi din cauza că astăzi pe teritoriul republicii continuă să staţioneze, fără consimţămîntul nostru, o parte din acea armată de ocupaţie şi muniţiile ei, încălcînd hotărîrea de la Istanbul din 1999 şi Constituţia Republicii Moldova, care prevede statutul de ţară neutră.

Retragerea necondiţionată, imediată şi transparentă a armamentului şi muniţiilor de pe teritoriul Republicii Moldova depinde şi de sprijinul dvs., stimaţi preşedinţi de parlamente, de aceea vă rog să ne susţineţi, întrucît această armată indirect sprijină autoproclamata republică transnistreană, care este o gaură neagră pentru bugetul Republicii Moldova şi o zonă de instabilitate nu doar pentru noi, ci şi pentru întreaga Europă.”

Discursul Preşedintelui interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu, Preşedinte al Parlamentului, rostit la Conferinţa Mondială a Preşedinţilor de Parlament, Geneva

Integral mai jos:

Onorat prezidiu,

Domnilor şi doamnelor preşedinţi de parlament,

Onorată asistenţă,

Democraţia, ca formă de organizare şi conducere politică a societăţii, implică consultarea cetăţenilor şi ţine cont de voinţa, interesele şi aspiraţiile acestora la luarea deciziilor. Astfel, se impune o încurajare maximă ca procesele politice şi de luare a deciziilor să fie democratice, extensive, transparente şi pe deplin accesibile cetăţenilor. Schimbările radicale necesare pentru dezvoltarea durabilă necesită preluarea de către toţi a responsabilităţii comune şi în proporţie echitabilă a oricărei sarcini.

Dezbaterea despre rolul parlamentului nu poate evita problema legitimităţii democratice a deciziilor politice la nivel global şi felul în care se pot realiza acestea în mod concret. Consolidarea dimensiunii parlamentare, atît la nivel naţional, cît şi la nivel global, este menită să aducă un aport consistent în legitimarea democratică a procesului politic de luare a deciziilor.

Fără îndoială, sarcina principală a parlamentarismului este tocmai de a legitima deciziile politice şi de a menţine dialogul creativ cu cetăţenii, pentru a-i apropia pe aceştia de deciziile politice care îi afectează în mod direct. Constituţia Republicii Moldova stipulează că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului. Parlamentul este, aşadar, principala instituţie care asigură legătura între cetăţeni şi deciziile politice şi serveşte drept arenă de dezbateri politice şi, în ultimă instanţă, este responsabil în faţa cetăţenilor.

Obiectivul unei dezvoltări echilibrate şi durabile a planetei nu poate fi atins decît dacă bunurile publice mondiale, precum un mediu adecvat, de calitate, sănătatea, educaţia şi securitatea, fac obiectul unor politici definite şi finanţate la nivel internaţional.

În prezent, se constată un şir de probleme legate de degradarea mediului şi afirmarea schimbărilor climatice, instabilitatea financiar-economică internaţională, insuficienţa difuzării informaţiei, infracţiunile financiar-bancare, structuralizarea corupţiei ş.a.

În etapa actuală, obiectivele Declaraţiei Mileniului constituie cadrul stabilit la nivel internaţional pentru monitorizarea progresului în dezvoltare. Ţintele Declaraţiei Mileniului dau guvernelor posibilitatea de a monitoriza mai bine dezvoltarea umană, de a intensifica mai bine mobilizarea resurselor naţionale şi de a consolida parteneriatele pentru dezvoltare.

Guvernul Republicii Moldova, sub îndrumarea şi cu suportul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din Moldova, a iniţiat o serie de studii şi seminare în cadrul cărora au fost analizate modalităţile de adaptare a sarcinilor şi indicatorilor ce derivă din Declaraţia Mileniului la condiţiile statului nostru. Rezultatele acestor activităţi s-au materializat în studii aprofundate pe fiecare din domeniile definite de cele opt obiective. De asemenea, pentru a asigura o participare cît mai largă a cetăţenilor Republicii Moldova la definitivarea obiectivelor şi sarcinilor de dezvoltare a ţării la început de mileniu, studiile şi recomandările elaborate au fost publicate şi discutate în cadrul mai multor conferinţe, seminare şi mese rotunde.

Priorităţile, scopurile finale adaptate la realităţile Republicii Moldova au fost incluse în Strategia de Creştere Economică şi de Reducere a Sărăciei, fapt ce confirmă încă o dată angajamentul ferm al Republicii Moldova de a depune eforturi susţinute pentru a realiza Obiectivele Dezvoltării Mondiale.

În acest sens, Republica Moldova stabileşte politici sociale, economice, de comerţ şi securitate coerente, care să promoveze dreptul la dezvoltarea durabilă.

De asemenea, Republica Moldova se concentrează pe consolidarea participării societăţii civile la construirea guvernării democratice. Democraţia poate să funcţioneze doar în societăţile unde fiecare cetăţean are posibilitatea de a participa la procesul de luare a deciziilor. Organizaţiile societăţii civile, ca actori principali implicaţi la nivel naţional şi internaţional, constituie importante mecanisme ale cetăţenilor care le permit să se organizeze de sine stătător, să se angajeze în dezbateri politice şi să facă guvernele mai responsabile.

Parteneriatele politice şi economice, constituite în Republica Moldova, au ca prioritate promovarea dezvoltării durabile, bazată pe accesul echilibrat la resursele naturale, angajamentul reciproc privind drepturile omului, egalitatea de şanse, dreptate socială şi economică.

Sfera aspectelor implicate este atît de largă încît atingerea scopurilor propuse depăşeşte puterile unui singur stat, de aceea avem nevoie de cooperare între parlamentele naţionale.

Sîntem convinşi, mai mult decît oricînd, că numai prin colaborare putem soluţiona problemele mondiale şi îmbunătăţi viaţa pentru toţi oamenii.

Republica Moldova salută propunerea pentru o implicare parlamentară mai profundă în cooperarea internaţională şi îşi asumă responsabilitatea de a contribui la dezvoltarea democraţiei prin promovarea valorilor democratice, întărirea instituţiilor democratice şi susţinerea noii generaţii de lideri. Optăm pentru consolidarea cooperării dintre parlamentele ţărilor, prin amplificarea schimburilor parlamentare la toate nivelele, asigurînd, astfel, preluarea celor mai bune practici internaţionale.

În încheierea discursului, cred că ar fi bine să vă aduc la cunoştinţă, stimaţi colegi, că Republica Moldova este un stat relativ tînăr, dar din păcate – cel mai sărac din Europa. Republica Moldova, de fapt, împlineşte două vîrste. Pe de o parte, la anul viitor sînt 20 de ani de la adoptarea Declaraţiei de Independenţă, iar, pe de altă parte, are vîrsta de 70 de ani, deoarece 50 de ani a existat ca republică sovietică socialistă moldovenească, formată prin hotărârea Sovietului Suprem al URSS la 2 august 1940 la Moscova, ca rezultat al ocupaţiei din 28 iunie 1940.

De ce am ajuns cel mai sărac stat din Europa? Nu numai din cauză că nu au fost promovate reforme democratice la timpul potrivit, ci şi din cauza că astăzi pe teritoriul republicii continuă să staţioneze, fără consimţămîntul nostru, o parte din acea armată de ocupaţie şi muniţiile ei, încălcînd hotărîrea de la Istanbul din 1999 şi Constituţia Republicii Moldova, care prevede statutul de ţară neutră.

Retragerea necondiţionată, imediată şi transparentă a armamentului şi muniţiilor de pe teritoriul Republicii Moldova depinde şi de sprijinul dvs., stimaţi preşedinţi de parlamente, de aceea vă rog să ne susţineţi, întrucît această armată indirect sprijină autoproclamata republică transnistreană, care este o gaură neagră pentru bugetul Republicii Moldova şi o zonă de instabilitate nu doar pentru noi, ci şi pentru întreaga Europă.

O altă problemă în care solicit sprijinul dvs., stimaţi colegi, este cea a inundaţiilor produse în această lună în Republica Moldova, în urma cărora sute de cetăţeni şi-au pierdut casele şi munca de o viaţă şi au nevoie de ajutor. De aceea, în funcţie de posibilităţile de care dispuneţi, rog să ne susţineţi financiar în lichidarea consecinţelor grave ale acestor inundaţii, în special pentru construcţia a peste 700 case de locuit pentru sinistraţi. Este de remarcat faptul că acum doi ani Republica Moldova la fel a fost grav afectată de inundaţii, iar consecinţele acestora nu au fost lichidate pe deplin pînă în prezent. Cetăţenii Republicii Moldova au nevoie de ajutorul nostru mai mult ca niciodată. În scopul binelui comun îndemn la solidaritate şi înţelegere.

Vă mulţumesc.

21 Iulie 2010

Nota: Pe 20 iulie, preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu a semnat decretul privind numirea lui Dan-Gheorghe Dungaciu, fostul nostru coleg de presa, în funcţia de consilier al Preşedintelui Republicii Moldova în problemele integrării europene. Felicitari!