Noile divergente teritoriale dintre Ucraina si Romania capata rapid caracter de conflict international: recent, Kievul a adus aceasta chestiune in atentia Comisiei Europene, scrie Nezavisimaia Gazeta. Expertii ucraineni se indoiesc insa de reusita demersului, avand in vedere rolul activ jucat de Bucuresti in politica est-europeana a UE si sprijinul evident al Washingtonului.

De aceea, unicul aliat al Kievului ar putea ramane Moscova. La inceputul anului trecut, Ucraina a pierdut la Curtea de Justitie de la Haga o disputa teritoriala cu Romania. Verdictul a vizat platoul continental din Marea Neagra, Bucurestiul primind 80% din teritoriul in litigiu. Fostul premier Iulia Timosenko a catalogat hotararea nedreapta, explicand ca instanta internationala a acordat Romaniei platoul continental cu zacaminte de petrol si gaze „care ajung pentru zeci de ani”.

Timosenko a promis sa conteste verdictul, dar expertii au afirmat la unison ca, de jure, acest lucru este imposibil. In cel mai bun caz, Ucraina ar fi putut castiga o parte din teritoriu. Obtinand o prima victorie, Romania a ridicat alta problema de frontiera.

Insula Maikan

In primavara acestui an, surse din cercuri diplomatice au anuntat ca Bucurestiul pretinde mica insula Maikan de pe Dunare, situata intre Chilia si Vilkovo. S-a explicat ca, in virtutea dreptului international, granita de stat dintre cele doua state, care se confunda cu cursul raului, se stabileste pe linia de mijloc, in cazul in care partile nu ajung la alta varianta.

In momentul semnarii documentelor de frontiera, aceasta linie trecea printre insula romaneasca Babin si insula ucraineana Maikan. In ultimii ani, insa, albia fluviala in acest loc s-a modificat, navele fiind nevoite sa ocoleasca Maikan de cealalta parte – mai aproape de malul ucrainean.

Ca atare, romanii au propus modificarea liniei de frontiera, ceea ce ar fi insemnat pierderea de catre Ucraina a insulei, explica NG. "Nu insula este problema. Romania are nevoie de canalul de navigatie", a afirmat deputatul Radei Suprem, Ghennadi Zadirko. Potrivit acestuia, in urma cu cinci ani, Ucraina a construit un canal de navigatie de mare adancime, cu iesire din Dunare in Marea Neagra pe bratul Bastroe.

A fost o lovitura grea pentru Romania: potrivit estimarilor expertilor, canalele romanesti Sulina si Sf. Gheorghe au pierdut jumatate din traficul de marfuri.

MAE ucrainean a reactionat ferm, declarand ca Ucraina nu intentioneaza sa modifice frontiera de stat. La sfarsitul lunii aprilie, in capitala ucraineana s-au desfasurat negocieri, la nivel diplomatic, intre Romania si Ucraina. Facand bilantul acelor discutii, ministrul Konstantin Griscenko a anuntat ca partea romana a fost anuntata in legatura cu intentiile Kievului de a implica UE in rezolvarea divergentelor: "Le-am dat foarte clar de inteles colegilor romani ca disensiunile aparute intre noi nu trebuie sa devina un punct pe ordinea de zi a relatiilor dintre Ucraina si UE".

Razboiul economic de gherila

Dar lucrurile nu s-au rezolvat. Mai mult, afirma NG, Romania a inceput sa actioneze in privinta Ucrainei dupa principiile unui "razboi economic de gherila". Potrivit Ministerului ucrainean pentru situatii de urgenta, in lunile mai – iunie, cu ploi abundente, Romania a corectat in asa fel nivelul apei incat, prin distrugerea digurilor romanesti, Dunarea s-a revarsat pe teritoriile ucrainene, colmatand canalul ucrainean de navigatie.

Operatiunea de curatare a albiei continua si acum si este foarte costisitoare. "Nimic nu este intamplator. Romania loveste din toate directiile: cu o saptamana in urma romanii au blocat, practic, punctul de trecere auto Porubnoe-Siret spre Bucovina. Au introdus obligativitatea verificarii tuturor masinilor cu ajutorul noilor aparate cu roentgen", au declarat pentru NG surse oficiale de la Kiev.

Exista o a treia forta, interesata de inrautatirea relatiilor bilaterale

Expertul Vitali Kulik, directorul Centrului de studiere a problemelor societatii civile, nu impartaseste temerile unei parti a mass-media privind posibilitatea degenerarii conflictului intr-o confruntare militara. "Trebuie sa intelegem ca exista o a treia forta, interesata de inrautatirea relatiilor ucraineano-romane. Problemele divergente si conflictuale dintre tarile noastre au o baza obiectiva, ceea ce nu inseamna insa ca nu exista alte cai de rezolvare in afara variantei militare”. Politologul a refuzat sa spune cine este a treia forta evocata, dar expertii ucraineni sunt unanimi in a crede a Ucraina este trasa intr-un nou joc geopolitic, unde principalii jucatori sunt SUA si Rusia.

”Washington si-a exprimat intentia de a desfasura pe teritoriul Romaniei elemente ale scutului american antiracheta. La randul ei, Rusia nu a renuntat la planurile sale de formare a propriului coridor de securitate in regiune”, a confirmat Kulik.

In opinia lui, sentimentul unui sprijin puternic oferit de Washinton si pozitia activa din UE permit Romaniei sa promoveze o politica ofensiva agresiva in privina Ucraina si a Moldovei. UE se distanteaza, Rusia prefera sa ramana simplu observator, cred analistii ucraineni.

In acest context, deputatul ucrainean Aleksei Logvinenko a estimat ca "decretul presedintelui interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, care a recunoscut Moldova ca parte a Romaniei, asa cum a fost pana in 1941, este un atentat la independenta Ucrainei. Se stie ca o parte a Bucovinei a fost atasata la Ucraina in 1941. In acest caz, daca Moldova se va integra cu Romania, acest lucru poate spori tensiunea din relatiile dintre Ucraina si Romania”.

Unii dintre politicienii ucraineni se tem ca, daca povestea cu insula Maikan va deveni a doua victorie a Romaniei in disputa cu Ucraina, vor urma si alte pretentii asupra unei parti a Bucovinei (regiunea Cernauti) si a sudului Basarabiei (regiunea Odessa), care, la un moment dat, au fost teritorii romanesti.