Rusia va fi nevoită să ia măsuri tehnico-militare care ar putea genera un pericol real pentru statele pe teritoriul cărora vor fi desfăşurate elemente ale sistemului antirachetă, în cazul în care Occidentul îşi va accelera dezvoltarea scutului, a avertizat joi, într-o conferinţă internaţională la Moscova, şeful Statului Major rus, Nikolai Makarov.

'Considerăm că partenerii noştri europeni trebuie să se decidă dacă merită să intensifice construirea propriului sistem antirachetă, sub lozinca protejării de pericole cu rachetă inexistente din partea statelor cu regimuri imprevizibile, în aşa fel încât Rusia să fie nevoită să-şi compenseze potenţialul antirusesc cu măsuri tehnico-militare, care ar putea genera un pericol real pentru statele pe teritoriul cărora vor fi desfăşurate elemente antirachetă', a afirmat generalul Nikolai Makarov.

El a adăugat că scutul antirachetă are un caracter destabilizator şi că aceasta ar putea determina Rusia să recurgă la un atac preventiv asupra elementelor antirachetă din Europa.

'Ţinând cont de caracterul destabilizator al sistemului antirachetă în Europa, şi anume crearea iluziei unui atac nesancţionat dezarmant (pentru Rusia), decizia privind folosirea preventivă a mijloacelor de distrugere deţinute se va adopta în perioda tensionării situaţiei', a avertizat şeful militar rus.

Pe de altă parte, el a ţinut să sublinieze că Rusia consideră 'utilizarea unor mijloace de distrugere drept măsuri extreme de reacţie la scutul antirachetă în Europa'. 'Am vrea să credem că nu vom fi nevoiţi să apelăm la acestea niciodată', a adăugat Makarov.

Generalul rus a enumerat o serie de măsuri suplimentare pe care le-ar putea lua Moscova drept răspuns la scutul american, între care refuzarea unor paşi în domeniul dezarmării şi controlului asupra armamentului, inclusiv retragerea din tratatul ruso-american START', care ar indica disponibilitatea utilizării forţelor nucleare.

'În acest caz, vor fi înfăptuite acţiuni pentru utilizarea diferitelor metode de camuflare a dispozitivelor de lansare, încetarea transmiterii înştiinţărilor despre modificarea componenţei armelor strategice ofensive, refuzul de a primi grupurile de inspecţie, etc', a declarat generalul Nikolai Makarov.

El a ţinut să menţioneze însă că aceasta nu este opţiunea Rusiei şi că ţara sa este interesată de o Europă paşnică şi stabilă.

'Înţelegeţi, nu renunţăm la obligaţiile de a ne abţine de la utilizarea forţei (...), fixată în statutul ONU, dar dacă SUA şi NATO consideră posibil să-şi asigure propria securitate şi să nu acorde atenţie securităţii vecinilor săi, nu ne rămâne decât să adoptăm măsuri de retorsiune adecvate', a întărit şeful Statului Major rus.

Nikolai Makarov a sugerat, drept 'ieşire din situaţie', elaborarea unei arhitecturi comune a sistemului antirachetă şi 'eliminarea potenţialului antirusesc' prin garanţii juridice.

'Avem nevoie de garanţii că scutul desfăşurat în Europa, indiferent de schimbările politice, nu va acţiona împotriva Rusiei. Fără o soluţionare pozitivă a acestei probleme, discutarea unor proiecte de cooperare nu are sens', a subliniat Nikolai Makarov.

El a mai afirmat că la Summitul NATO de la Chicago, din 20-21 mai, se va hotărî dezvoltarea în continuare a sistemului antirachetă în Europa.

'Planurile stabilite vor determina inclusiv şi dimensiunea pericolului pentru forţele de descurajare nucleară ruseşti. Vom fi nevoiţi să acordăm o atenţie deosebită. În cazul în care configurarea sistemului va aduce noi posibilităţi, se va extinde geografia şi numărul bazelor pentru elementele antirachetă, se vor amplifica şi caracteristicile tehnice ale componentelor sistemului, vom fi nevoiţi să luăm măsuri mai active de combatere', a mai declarat Makarov.