Basarabeni.Ro

Portalul Basarabenilor din România

Avocat basarabeni.ro -Lăcătuș Igor
Campania Pro Cetăţenie Română
[o]

19 martie 2024, ora locală: 06:55

 

(doc) Moldatsa: Criza milioanelor irosite

adăugat 08 noiembrie 2016, 10:24, la Economie • Articol publicat de Octavian Balan

Rude ale dem­ni­ta­ri­lor, anga­ja­te prin pro­te­cţie, sala­rii şi pri­me gra­se, lici­ta­ţii dubi­oa­se şi mili­oa­ne de lei chel­tui­ţi ine­fi­cient. Aces­tea sunt doar câte­va din­tre carac­te­ris­ti­ci­le care repre­zin­tă acti­vi­ta­tea din ulti­mii ani a Între­prin­de­rii de Stat Mol­dat­sa, sin­gu­rul fur­ni­zor de ser­vi­cii de aero­na­vi­ga­ţie în R. Mol­do­va.

Fon­da­tă încă în 1994, Mol­dat­sa este sub­or­do­na­tă Minis­te­ru­lui Trans­por­tu­ri­lor şi Infras­truc­tu­rii Dru­mu­ri­lor (MTID), iar sar­ci­na între­prin­de­rii este de a ofe­ri bene­fi­ci­a­ri­lor o uti­li­za­re fle­xi­bi­lă şi efi­cien­tă a spa­ţi­u­lui aeri­an, în con­for­mi­ta­te cu nor­me­le de sigu­ranţă sta­bi­li­te de orga­ni­za­ţi­i­le inter­na­ţio­na­le. În ulti­mii ani, însă, între­prin­de­rea a devi­at de la acti­vi­tă­ţi­le sale, transformându-se într-o pepi­nie­ră a rude­lor unor dem­ni­ta­ri, care s-au refu­gi­at aici pen­tru a bene­fi­cia de sala­rii şi pri­me de zeci de mii de lei. Tot în ulti­mii ani, Mol­dat­sa a fost impli­ca­tă în mai mul­te sche­me dubi­oa­se care au dus la iro­si­rea sau chiar la dis­pa­ri­ţia din buge­tul între­prin­de­rii, deci şi al sta­tu­lui, a mili­oa­ne de lei.

Dmitri Abornev, şeful Sindicatului Dispecerilor din cadrul Moldatsa

Dmi­tri Abor­nev, şeful Sin­di­ca­tu­lui Dis­pe­ce­ri­lor din cadrul Mol­dat­sa

Reducerea salariului şi dezmăţul rudelor

În sep­tem­brie 2016, con­tro­lo­rii de tra­fic aeri­an ai Mol­dat­sa au pro­tes­tat, manifestându-şi nemulţu­mi­rea că, în 2015, li s-au redus sala­ri­i­le cu cir­ca 40% din cau­za situ­a­ţi­ei eco­no­mi­ce pre­ca­re în care a ajuns între­prin­de­rea. „Noi am înce­put pro­tes­te­le pe 21 sep­tem­brie, deo­a­re­ce nu ne-am putut înţe­le­ge cu mana­ge­men­tul între­prin­de­rii. Am adre­sat nume­roa­se scri­so­ri, demer­su­ri, cerând să dis­cu­tăm des­pre situ­a­ţia de la între­prin­de­re, dar nu am fost auzi­ţi. În 2015, neîn­te­me­iat, ni s-a redus sala­ri­ul. Ofi­ci­al, sala­ri­ul s-a redus la toţi anga­ja­ţii cu vreo 40%. Ni s-a spus că e nevo­ie de eco­no­mii, pen­tru că situ­a­ţia eco­no­mi­că e foar­te gra­vă. Noi, însă, am aflat, după inves­ti­ga­ţi­i­le din pre­să, dar şi în urma rezul­ta­te­lor unui audit că, de fapt, în acest timp, a fost majo­rat sala­ri­ul mana­ge­men­tu­lui Mol­dat­sa. Deci, când la anga­ja­ţi sala­ri­ul era redus, la şefi şi pre­fe­ra­ţii lor – se mărea. Ei au bene­fi­ci­at şi de pri­me pen­tru diver­se coe­fi­cien­te de com­ple­xi­ta­te. Am fost minţi­ţi. În rea­li­ta­te, se lua de la anga­ja­ţi şi se dădea celor de sus”, expli­că Dmi­tri Abor­nev, şeful Sin­di­ca­tu­lui Dis­pe­ce­ri­lor din cadrul Mol­dat­sa, con­tro­lor de tra­fic aeri­an.

Anga­ja­tul Mol­dat­sa se refe­ră la anche­te­le ZdG în care ară­tam că, în 2014-2015, între­prin­de­rea s-a trans­for­mat într-o ade­vă­ra­tă pepi­nie­ră a rude­lor şefi­lor unor insti­tu­ţii de stat. Aici deţi­neau fun­cţii che­ie Mari­a­na Tăbu­i­că, sora lui Vla­di­mir Cebo­ta­ri, minis­trul Jus­ti­ţi­ei (ex-viceministru al Trans­por­tu­ri­lor), finul şi cum­na­ta lui Vasi­le Bot­na­ri, acum minis­tru al Teh­no­lo­gi­i­lor Infor­ma­ţi­ei şi Comu­ni­ca­ţi­i­lor (ex-ministru al Trans­por­tu­ri­lor), fiul depu­ta­tei Valen­ti­na Buli­ga, fii­ca şefu­lui SIS, dar şi alte rude ale unor pro­cu­ro­ri, jude­că­to­ri sau ale unor şefi de la Mol­dat­sa. În peri­oa­da res­pec­ti­vă, rude­le dem­ni­ta­ri­lor au bene­fi­ci­at de sala­rii majo­ra­te şi de pri­me uni­ce, împru­mu­tu­ri fără dobân­dă, unii din­tre ei în con­di­ţii exclu­si­vis­te. O par­te din­tre anga­ja­ţi erau deta­şa­ţi la MTID, deşi pri­meau sala­rii de zeci de mii de lei de la Mol­dat­sa. Aces­te nere­gu­li au fost con­fir­ma­te şi de un raport de audit al MTID, con­dus de noul minis­tru, Iurie Chi­rin­ciuc, doar că, deşi aces­ta a fost tri­mis inclu­siv Cen­tru­lui Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA), nime­ni nu a avut de sufe­rit. Mai mult, dezmă­ţul şi iro­si­rea banu­lui public au con­ti­nu­at, inclu­siv cu o nouă con­du­ce­re în frun­tea minis­te­ru­lui.

Noul şef a venit de la firma ministrului care l-a numit în funcţie

Pe 28 octom­brie 2015, Iurie Chi­rin­ciuc l-a numit în fun­cţia de admi­nis­tra­tor inte­ri­mar al Mol­dat­sa pe un oare­ca­re Vadim Gugea, fost direc­tor exe­cu­tiv al Com­pa­niei „Euroa­tlant”, fon­da­tă de Chi­rin­ciuc. Gugea a ajuns şef în avi­a­ţie după ce a ple­cat din fir­ma lui Chi­rin­ciuc care are afa­ce­ri în dome­ni­ul… mobi­lei. În 2015, în doar două luni de şefie inte­ri­ma­ră la Mol­dat­sa, con­form decla­ra­ţi­ei sale cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te depu­să la Comi­sia Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te, Gugea a ridi­cat nu mai puţin de 104,3 mii de lei. Deci, nu mai puţin de 52 de mii de lei pe lună (!), în timp ce soli­ci­tă­ri­le con­tro­lo­ri­lor de tra­fic aeri­an de a reve­ni la sala­ri­i­le din 2015 rămâ­neau nere­zol­va­re. În total, în 2015, valoa­rea remu­ne­ra­ți­ei celor 3 admi­nis­tra­to­ri ai Mol­dat­sa a fost de 875 mii de lei, iar mem­brii Con­si­li­u­lui de Admi­nis­tra­ție au fost plătiți cu 238 mii de lei. „S-a schim­bat mana­ge­men­tul. A venit Vadim Gugea la con­du­ce­re. Am avut repe­ta­te dis­cu­ţii, cerând ca sala­ri­ul să revi­nă la cel din 2015. Nu am fost auzi­ţi, deşi ni s-a spus că, dacă vor fi deblo­ca­te con­tu­ri­le, sala­ri­i­le vor reve­ni la nor­mal. În august, con­tu­ri­le Mol­dat­sa au fost deblo­ca­te, dar nu s-a schim­bat nimic. Între timp, ne-au spus că e impo­si­bil de revă­zut sala­ri­i­le, din cau­za situ­a­ţi­ei finan­ci­a­re pre­ca­re. După pro­tes­te, rea­cţia a fost agre­si­vă. Am fost învi­nui­ţi că pro­tes­te­le ar avea con­text poli­tic şi că urmă­rim inti­mi­da­rea con­du­ce­rii. Ce fel de inti­mi­da­re, dacă noi ne vrem sala­ri­i­le îna­poi?”, se întrea­bă Abor­nev.

După pro­tes­te, MTID anu­nţa, într-un comu­ni­cat de pre­să, că, de fapt, con­tro­lo­rii nu au de ce pro­tes­ta, deo­a­re­ce ar fi ridi­cat, în august 2016, un sala­riu de 46 de mii de lei. „E o infor­ma­ţie fal­să. Con­tro­lo­rii ridi­că sala­rii de 10-12 mii de lei pe lună, deşi în 2015 aces­tea erau cu vreo 40% mai mari. Sunt mult mai mici decât ale con­tro­lo­ri­lor din regiu­ne. Luna august a fost o exce­pţie, pen­tru că, după deblo­ca­rea con­tu­ri­lor, am pri­mit spo­ru­ri şi com­pen­sa­ţii pe care nu le pri­mi­sem timp de 1,5 ani. Sala­ri­ul, însă, a rămas micşo­rat”, pre­ci­zea­ză Abor­nev. „Noi, con­tro­lo­rii, sun­tem ochii echi­pa­ju­lui. Fie­ca­re con­tro­lor diri­jea­ză câte­va aero­na­ve. Tre­bu­ie să fim extrem de atenţi. Atun­ci când apar pro­ble­me cu sala­ri­i­le, supor­tăm un stres psi­ho­lo­gic, care, vrem sau nu vrem, afec­tea­ză sigu­ranţa zbo­ru­ri­lor. Sunt şi stu­dii în acest sens. Con­tro­lo­rii nu tre­bu­ie să fie stre­sa­ţi, gândindu-se la sala­riu atun­ci când diri­jea­ză un avion, pen­tru că s-ar putea întâm­pla tra­ge­dii”, con­clu­zio­nea­ză con­tro­lo­rul de tra­fic.

„Sponsorizare” pentru ASEM, instituţie cu relaţii la Moldatsa şi minister

Deşi anga­ja­ţi­lor sim­pli li se spu­ne că „nu sunt bani”, în sep­tem­brie, în cadrul Con­si­li­u­lui de Admi­nis­tra­ţie al Mol­dat­sa, s-a decis acor­da­rea unei spon­so­ri­ză­ri mai mult decât dubi­oa­se, în sumă de 25 de mii de lei, Aca­de­mi­ei de Stu­dii Eco­no­mi­ce a Mol­do­vei (ASEM) cu oca­zia ani­ver­să­rii a 25 de ani de la fon­da­re. Deci­zia a fost lua­tă în con­tex­tul în care soţia lui Vadim Gugea, admi­nis­tra­to­rul Mol­dat­sa, e lec­tor la ASEM, rapor­tând pen­tru 2015 un venit de la aceas­tă insti­tu­ţie în sumă de 165 de mii de lei. Tot­o­da­tă, minis­trul Iurie Chi­rin­ciuc a susţi­nut în 2015 teza sa de doc­tor tot la ASEM. „Sunt oame­nii noş­tri, con­du­că­to­ri, absol­venţi ai aces­tei insti­tu­ţii, uni­ver­si­ta­tea e una bună, cunos­cu­tă. Unii de la noi au făcut aco­lo a doua facul­ta­te. Aşa s-a luat o ase­me­nea deci­zie. Suma este sim­bo­li­că”, expli­că Roman Topo­rov, mem­bru al Con­si­li­u­lui de Admi­nis­tra­ţie al Mol­dat­sa. L-am mai între­bat dacă deci­zia este una corec­tă, din moment ce între­prin­de­rea are pro­ble­me finan­ci­a­re. „V-am spus tot ce pot. Des­pre alte­le nu vreau să vor­besc”.

Valentin Prodan, şeful Sindicatului Angajaţilor Moldatsa

Valen­tin Pro­dan, şeful Sin­di­ca­tu­lui Anga­ja­ţi­lor Mol­dat­sa

„Sin­di­ca­tu­lui nu i se expli­că nimic. Ştim doar că s-a apro­bat spon­so­ri­za­rea ASEM-ului, dar nu ştim moti­ve­le”, zice Valen­tin Pro­dan, şeful Sin­di­ca­tu­lui Anga­ja­ţi­lor Mol­dat­sa, con­ce­di­at ante­ri­or, pen­tru că încer­ca­se să cea­ră drep­tu­ri­le anga­ja­ţi­lor. „Am fost con­ce­di­at, după ce am înce­put insis­tent să cer soco­tea­lă celor din con­du­ce­re şi să-i întreb de ce se reţin sala­ri­i­le, de ce au fost redu­se, şefi­lor fiindu-le date pri­me şi bani mai mulţi”, expli­că Pro­dan. El mai pre­ci­zea­ză că şefii între­prin­de­rii şi-au bătut joc de anga­ja­ţi, în timp ce ei bene­fi­ciau de pri­vi­le­gii de mili­oa­ne. Din acest motiv, afir­mă şeful Sin­di­ca­tu­lui, mai mulţi anga­ja­ţi, inclu­siv con­tro­lo­ri de tra­fic, au ple­cat din fun­cţii. „Am putea ajun­ge într-o situ­a­ţie foar­te grea”, cre­de aces­ta.

Licitaţie câştigată de firma care a propus un preţ cu 2,5 milioane mai mare

Pro­ble­me­le cu banii publi­ci sunt, de fapt, o tra­di­ţie la Mol­dat­sa. În iulie 2016, între­prin­de­rea a orga­ni­zat o lici­ta­ţie pen­tru achi­zi­ţia ser­vi­ci­i­lor de asi­gu­ra­re a răs­pun­de­rii civi­le faţă de terţi, asi­gu­ra­re care se efec­tu­ea­ză anu­al. La lici­ta­ţie s-au înscris 6 par­ti­ci­panţi, iar cel mai bun preţ, 162,25 mii USD, a fost ofe­rit de Com­pa­nia de Asi­gu­ră­ri „Galas” SA, fiind urma­tă de „Kla­s­si­ka Asi­gu­ră­ri”, cu ofer­ta de 165 mii USD. Cu toa­te aces­tea, câş­ti­gă­toa­re a fost desem­na­tă „Aster­ra Gro­up” SA, a cărei ofer­tă era de 280 mii USD, adi­că cu pes­te 2,5 mili­oa­ne de lei mai mare faţă de preţul pro­pus de cele­lal­te com­pa­nii. În procesul-verbal sem­nat de gru­pul de lucru pen­tru selec­ta­rea câş­ti­gă­to­ru­lui, se spu­ne că unul din mem­brii comi­si­ei, Vic­tor Popu­şoi, a pro­pus să fie lua­tă în cal­cul şi noto­ri­e­ta­tea com­pa­ni­i­lor, nu doar cri­te­ri­ul celui mai mic preţ pro­pus, deşi, con­form caie­tu­lui de sar­ci­ni, preţul era cri­te­ri­ul de eva­lu­a­re a ofer­te­lor. Pro­pu­ne­rea lui Popu­şoi a fost susţi­nu­tă şi de Iurie Gri­niuc, preşe­din­te­le Comi­si­ei de Achi­zi­ţii.

Ca rezul­tat, 3 din­tre par­ti­ci­panţii la lici­ta­ţie – „Kla­s­si­ka Asi­gu­ră­ri”, „Galas” şi „Garanţie”, au fost blo­ca­ţi pen­tru că „nu au fost des­tul de infor­ma­ti­vi pri­vind com­pa­nia de rea­si­gu­ra­re cu care vor sem­na con­trac­tul, iar un alt par­ti­ci­pant la lici­ta­ţie, „Invest-Broker”, a fost des­ca­li­fi­cat deo­a­re­ce era inter­me­di­ar, iar în caz de câş­tig, emi­ten­tul poli­ţei urma să fie Com­pa­nia „Transe­lit”, şi ea par­ti­ci­pan­tă la lici­ta­ţie. Din cele două com­pa­nii răma­se, „Transe­lit” şi „Aste­ra Gro­up”, ulti­ma a fost desem­na­tă câş­ti­gă­toa­re. Rezul­ta­te­le ten­de­ru­lui au pro­vo­cat dis­cu­ţii aprin­se prin­tre repre­zen­tanţii Con­si­li­u­lui de Admi­nis­tra­ţie al Mol­dat­sa, dar şi prin­tre anga­ja­ţi, după ce s-a depis­tat că fir­me­le des­ca­li­fi­ca­te, „Kla­s­si­ka Asi­gu­ră­ri” şi „Galas”, ar fi venit cu ofer­te de rea­si­gu­ra­re de la RKH Spe­cial­ty, par­te a Hype­rion Insu­ran­ce Gro­up, unul din marii bro­ke­ri mondi­a­li, în timp ce câş­ti­gă­toa­rea venea cu o ofer­tă de rea­si­gu­ra­re de la VTB-Insurance, din Rusia, ţară cu mari pro­ble­me de cre­di­bi­li­ta­te în dome­niu.

Explicaţiile Moldatsa: „Ofertele ne-au părut dubioase”

Iurie Gri­niuc, preşe­din­te­le Comi­si­ei de Achi­zi­ţii a Mol­dat­sa, susţi­ne că deci­zia gru­pu­lui de lucru a fost una corec­tă şi nea­gă că ar fi exis­tat dis­cu­ţii în con­tra­dic­to­riu la subiect. „Două com­pa­nii care au pre­zen­tat preţul cel mai mic au venit cu ofer­te de la ace­la­şi rea­si­gu­ra­tor. Când a fost con­tac­tat de mem­brii Comi­si­ei, s-a con­sta­tat că rea­si­gu­ra­tor era un inter­me­di­ar din Aus­tria, iar într-un final urma să fie un alt rea­si­gu­ra­tor de pe pia­ţa din Sin­ga­po­re, un dome­niu off-shore. Acea com­pa­nie nici nu se ocu­pa cu asi­gu­ră­ri aşa de mari din dome­ni­ul avi­a­ţi­ei. Tot­o­da­tă, ambe­le fir­me, deşi aveau pro­pu­ne­ri de la ace­la­şi rea­si­gu­ra­tor, pen­tru o com­pa­nie avea indi­cat că are o subli­mi­tă la rea­si­gu­ra­re, iar pen­tru alta, că nu are. Ofer­te­le ne-au părut dubi­oa­se şi lip­si­te de încre­de­re, din mai mul­te con­si­de­ren­te. Mem­brii gru­pu­lui de lucru au avut mul­te dubii şi din acest motiv au luat deci­zia pe care au luat-o”, pre­ci­zea­ză Gri­niuc.

Repre­zen­tanţii com­pa­ni­i­lor care au mai par­ti­ci­pat la aceas­tă lici­ta­ţie şi care au ofe­rit un preţ mai bun decât cel al „Aster­ra Gro­up” au evi­tat să dis­cu­te cu noi, deşi i-am con­tac­tat de mai mul­te ori. Şefii „Garanţie” SA au cerut şi expli­ca­ţii în scris de la Mol­dat­sa vis-a-vis de rezul­ta­te lici­ta­ţi­ei, însă con­tac­ta­ţi de ZdG, la fel, nu au dorit să dis­cu­te. De pre­ci­zat că fir­ma care a câş­ti­gat lici­ta­ţia, „Aster­ra Gro­up”, este o soci­e­ta­te pe acţiu­ni, con­du­să de Ana­to­lie Ban­toş, care a câş­ti­gat în ulti­mii ani mai mul­te ten­de­re orga­ni­za­te de orga­ne­le de drept.

Maşina şefului în valoare de 720 de mii de lei

toyota-gugea-moldatsa

Auto­mo­bi­lul Toyo­ta High­lan­der, cum­pă­rat cu 720 mii de lei, uti­li­zat în pre­zent de admi­nis­tra­to­rul Mol­dat­sa, Vadim Gugea

O altă tranza­cţie păgu­b­o­a­să pen­tru Mol­dat­sa a avut loc în mai 2014, când între­prin­de­rea a achi­zi­ţio­nat trei auto­mo­bi­le noi de la „Con­ti­nent” SRL. Deşi, în cadrul lici­ta­ţi­ei, cel mai bun preţ a fost pro­pus de „Alvim Auto” SRL (1,09 mili­oa­ne lei), câş­ti­gă­toa­re a fost desem­na­tă „Con­ti­nent” SRL, ofer­ta căre­ia a fost de 1,14 mili­oa­ne, adi­că mai mare cu 50 mii de lei. În plus, mode­lul unui auto­tu­rism şi preţu­ri­le pro­pu­se de câş­ti­gă­tor la lici­ta­ţie nu cores­pund con­trac­tu­lui sem­nat ulte­ri­or, fapt ce a majo­rat preţul de achi­zi­ţie cu alte 150 mii de lei, suma fina­lă ajun­gând la 1,3 mili­oa­ne de lei. Ast­fel, Mol­dat­sa a pro­cu­rat o Toyo­ta Coro­l­la, cu 218 mii de lei, o Toyo­ta Aven­sis, cu 360 mii de lei, şi o Toyo­ta High­lan­der, cu 720 mii de lei, deşi, con­form caie­tu­lui de sar­ci­ni şi rezul­ta­te­lor lici­ta­ţi­ei, în loc de High­lan­der tre­bu­ia să fie achi­zi­ţio­na­tă o Toyo­ta Ven­za, model mai ieftin cu 150 de mii de lei. Într-un raport de audit efec­tu­at de MTID la Mol­dat­sa se spu­ne că, pen­tru aceas­tă achi­zi­ţie, era buge­ta­tă doar suma de 900 mii de lei şi că res­tul – 400 mii de lei – au fost alo­ca­ţi fără a exis­ta o deci­zie a con­si­li­u­lui de admi­nis­tra­ţie. (Deta­lii AICI)

Astăzi, cea mai scum­pă maşi­nă din­tre cele 3 achi­zi­ţio­na­te, Toyo­ta High­lan­der, de culoa­re albă, este folo­si­tă de direc­to­rul între­prin­de­rii, Vadim Gugea, inclu­siv în depla­să­ri cu scop per­so­nal. Con­form decla­ra­ţi­ei cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te pen­tru 2015, Gugea deţi­ne în pro­pri­e­ta­te o Toyo­ta Pri­us, fabri­ca­tă în 2005 şi achi­zi­ţio­na­tă în 2013 cu 10 mii de lei (!).

Tranzacţie de împăcare „în detrimentul intereselor întreprinderii”

Cazul Olgăi Tudor, contabila-şefă a Mol­dat­sa, se înscrie şi el în tablo­ul iro­si­rii bani­lor între­prin­de­rii. La 26 noiem­brie 2012, prin ordi­nul admi­nis­tra­to­ru­lui de atun­ci, Sorin Sta­ti, Tudor a fost con­ce­di­ată pen­tru „încăl­ca­rea repe­ta­tă pe par­cur­sul unui an a obli­ga­ţiu­ni­lor de mun­că”. La scurt timp, Tudor a acţio­nat în jude­ca­tă Mol­dat­sa, soli­ci­tând anu­la­rea ordi­ne­lor prin care i-au fost apli­ca­te san­cţiu­ni dis­ci­pli­na­re, reîn­ca­dra­rea în fun­cţia de contabilă-şefă şi per­ce­pe­rea în bene­fi­ci­ul ei a sala­ri­u­lui mediu pen­tru peri­oa­da absenţei forţa­te de la lucru, pre­ju­di­ci­u­lui moral în sumă de 100 de mii de lei şi chel­tu­ie­li­lor de jude­ca­tă pe care le va supor­ta în acest pro­ces. Pri­ma instanţă a res­pins cere­rea ca fiind neîn­te­me­ia­tă, iar Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău a casat hotă­rârea pri­mei instanţe şi a remis cau­za la reju­de­ca­re. Între timp, în iunie 2013, prin ordi­nul minis­tru­lui MTID, Vasi­le Bot­na­ri, admi­nis­tra­ţia între­prin­de­rii a fost schim­ba­tă, iar liti­gi­ul din­tre Olga Tudor şi Mol­dat­sa a luat o întor­să­tu­ră dia­me­tral opu­să. În iulie 2013, părţi­le au înche­iat o tranza­cţie de împă­ca­re, con­fir­ma­tă prin înche­ie­rea Jude­că­to­ri­ei Bota­ni­ca. Con­form tranza­cţi­ei, între­prin­de­rea recu­noş­tea pre­tenţi­i­le îna­in­ta­te de Tudor, obligându-se să anu­le­ze ordi­ne­le cu pri­vi­re la san­cţiu­ni­le dis­ci­pli­na­re şi de con­ce­di­e­re, s-o reîn­ca­dre­ze în fun­cţie, să achi­te pre­ju­di­ci­ul mate­ri­al pen­tru peri­oa­da absenţei forţa­te de la lucru în mări­me de 145,3 mii de lei, pre­ju­di­ci­ul moral în mări­me de 30 mii de lei, chel­tu­ie­li­le de jude­ca­tă în mări­me de 10 mii de lei şi pri­me­le de care a fost lip­si­tă Olga Tudor în sumă de 52,7 mii de lei. În total 238 mii de lei. (Deta­lii AICI)

Într-un act de con­trol al Inspe­cţi­ei Finan­ci­a­re de la Minis­te­rul Finanţe­lor, efec­tu­at la soli­ci­ta­rea CNA, se con­sta­ta, în legă­tu­ră cu acest caz, că „renu­nţa­rea la pro­ces în con­di­ţi­i­le în care cau­za a fost remi­să spre reju­de­ca­re numai din pri­ci­na neres­pec­tă­rii de către jude­că­to­rie a unor nor­me de pro­ce­du­ră, cât şi satis­fa­ce­rea unor pre­tenţii supli­men­ta­re ale recla­man­tei decât cele soli­ci­ta­te în cere­rea de che­ma­re în jude­ca­tă, ara­tă fap­tul că admi­nis­tra­to­rul între­prin­de­rii şi recla­man­ta, care ulte­ri­or a fost rean­ga­ja­tă, au acţio­nat prin înţe­le­ge­re pre­a­la­bi­lă în detri­men­tul inte­re­se­lor între­prin­de­rii”. Tot atun­ci s-a con­sta­tat că, deşi în cere­rea de che­ma­re în jude­ca­tă Olga Tudor nu a soli­ci­tat achi­ta­rea pri­me­lor cu oca­zi­i­le săr­bă­to­ri­lor, în tranza­cţia de împă­ca­re i-au fost accep­ta­te şi ast­fel de plă­ţi, în mări­me tota­lă de 52,7 mii de lei, iar chel­tu­ie­li­le de jude­ca­tă, în sumă de 10 mii de lei, i-au fost accep­ta­te fără jus­ti­fi­ca­re.

Jumătate de milion de lei pentru a doua (ne)concediere a contabilei

Isto­ria însă a con­ti­nu­at. După un an de la res­ta­bi­li­rea în fun­cţie, la 25 iulie 2014, Olga Tudor a fost iară­şi con­ce­di­ată. Con­ta­bi­la a acţio­nat şi de aceas­tă dată între­prin­de­rea în jude­ca­tă, obţinând câş­tig de cau­ză. Instanţa a dis­pus înca­sa­rea de la Mol­dat­sa în bene­fi­ci­ul Olgăi Tudor a indem­ni­za­ţi­ei pen­tru con­ce­di­ul medi­cal în sumă de 4,6 mii de lei, a sala­ri­u­lui mediu pen­tru absenţa forţa­tă de la mun­că în sumă de 493,9 mii de lei şi a 40 mii de lei drept pre­ju­di­ciu moral, dar şi chel­tu­ie­li de jude­ca­tă în sumă de 10 mii de lei. Aceas­tă deci­zie a fost menţi­nu­tă şi de CA Chi­şi­nău, dar şi de Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie care, la 28 apri­lie 2016, a emis o înche­ie­re ire­vo­ca­bi­lă pe acest caz. În con­se­cinţă, Tudor îşi con­ti­nuă şi în pre­zent acti­vi­ta­tea de contabilă-şefă la Mol­dat­sa.

Con­tac­ta­tă tele­fo­nic, Olga Tudor a refu­zat să ne spu­nă de ce a fost con­ce­di­ată de două ori şi cum a reu­şit de fie­ca­re dată să se res­ta­bi­leas­că în fun­cţie. „Eu cred că nu este cazul să vă răs­pund, am foar­te mult de lucru. De ce tre­bu­ie eu ceva să spun? Mie-mi pare rău, pen­tru că se expu­ne o pozi­ţie, dar în zia­rul d-stră se scrie alt­fel. De asta n-aş dori să mă expun”. Am asigurat-o că vom reda pozi­ţia ei cu exac­ti­ta­te, însă Olga Tudor nu a dorit să mai dis­cu­te la acest subiect. „Dacă sunt sesi­ză­ri din par­tea insti­tu­ţi­i­lor care pot să facă sesi­ză­ri, eu le dau expli­ca­ţii. Dar cu zia­re­le eu nu pot”, ne-a spus con­ta­bi­la.

Contul „secret” al Î.S. Moldatsa din Italia

Nume­le Olgăi Tudor apa­re şi într-un audit al MTID pri­vind lega­li­ta­tea des­chi­de­rii şi ges­tio­nă­rii de către Mol­dat­sa a unui cont ban­car în stră­i­nă­ta­te. Mai exact, în 1997, admi­nis­tra­ţia Mol­dat­sa a des­chis un cont la ban­ca ita­li­a­nă Cari­plo (rede­nu­mi­tă ulte­ri­or în „Ban­ca Inte­sa”, apoi în „Inte­sa San­pa­o­lo”), cont ce urma să fie folo­sit pen­tru achi­ta­rea, timp de 5 ani, a unui uti­laj de navi­ga­ţie aeri­a­nă cum­pă­rat de la fir­ma „Ale­nia Mar­co­ni Sis­tems”. Însă, potri­vit unui audit „pri­vind sta­bi­li­rea cir­cum­stanţe­lor şi lega­li­tă­ţii des­chi­de­rii de către ÎS Мol­dat­sa a con­tu­lui ban­car în ban­ca ita­li­a­nă „Inte­sa San­pa­o­lo”, pre­cum şi modul de ges­tio­na­re a aces­tui cont ban­car”, efec­tu­at de MTID în 2013, Mol­dat­sa a con­ti­nu­at să uti­li­ze­ze con­tul din Ita­lia şi după 2002, când a expi­rat con­trac­tul cu fir­ma ita­li­a­nă.

În ace­la­şi docu­ment se menţio­nea­ză că „în con­tra­di­cţie cu pre­ve­de­ri­le legi­sla­ţi­ei naţio­na­le, con­tul dechis în Ita­lia nu a fost înre­gis­trat în evi­denţa con­ta­bi­lă a între­prin­de­rii. În baza celor menţio­na­te nu a fost posi­bi­lă ges­tio­na­rea lega­lă, veri­fi­ca­rea şi con­tro­lul asu­pra evi­denţei ope­ra­ţiu­ni­lor ban­ca­re, fapt ce ofe­ră posi­bi­li­ta­tea uti­li­ză­rii mij­loa­ce­lor băneş­ti con­trar des­ti­na­ţi­ei”. Audi­to­rii menţio­nau că Olga Tudor, contabilă-şefă din 2009, ar fi şti­ut des­pre exis­tenţa con­tu­lui în ban­ca ita­li­a­nă, dar nu a infor­mat noua con­du­ce­re a Mol­dat­sa, insta­la­tă în 2013. „Eu am venit în 2009, dar con­trac­tul a fost închis în peri­oa­da 2004-2007. Eu n-am putut să ştiu des­pre con­tu­ri­le date nici într-un caz. Ele n-au fost reflec­ta­te în evi­denţa con­ta­bi­lă”, afir­mă Tudor.

Dosar penal pe cazul contului din Italia

Ca urma­re a audi­tu­lui efec­tu­at la Mol­dat­sa, la 25 apri­lie 2013, Pro­cu­ra­tu­ra Gene­ra­lă (PG) a por­nit urmă­ri­rea pena­lă pen­tru depă­şi­rea atri­bu­ţi­i­lor de ser­vi­ciu de către fac­to­ri de deci­zie ai ÎS Mol­dat­sa în ges­tio­na­rea con­tu­lui des­chis în Ita­lia. Cau­za pena­lă a fost tri­mi­să de la PG la Pro­cu­ra­tu­ra Anti­co­ru­pţie (PA). Nu am reu­şit să aflăm la ce eta­pă se află dosa­rul şi ce sta­tut au în dosar fos­tul admi­nis­tra­tor şi contabila-şefă. Ser­vi­ci­ul de pre­să al PA ne-a cerut o soli­ci­ta­re ofi­ci­a­lă de infor­ma­ţii, la care însă, până la închi­de­rea edi­ţi­ei, nu am pri­mit un răs­puns.

În peri­oa­da 2013 — 2016, în ges­tiu­nea CNA s-au aflat, în total, 5 cau­ze pena­le în pri­vin­ța fac­to­ri­lor de deci­zie ai Mol­dat­sa. În 2 cau­ze, urma­ri­rea pena­lă a fost cla­sa­tă.

Sorin Sta­ti, admi­nis­tra­tor la Mol­dat­sa în peri­oa­da decem­brie 2011— iunie 2013, spu­ne că a aflat des­pre exis­tenţa con­tu­lui din Ita­lia abia la sfârşit de 2012, când la între­prin­de­re a venit un extras de cont de la ban­ca ita­li­a­nă. Atun­ci, spu­ne el, l-a infor­mat pe minis­trul Trans­por­tu­ri­lor, Ana­tol Şala­ru, care a dis­pus efec­tu­a­rea audi­tu­lui. „După audit, docu­men­te­le au fost expe­di­a­te la SIS şi la MTID. Aceş­tia le-au redi­re­cţio­nat la PG. Con­form acte­lor găsi­te la con­ta­bi­la Olga Tudor şi celor adu­se de mine de la ban­ca din Ita­lia, reie­se că banii se achi­tau com­pa­niei ita­li­ene şi după 2002, după înde­pli­ni­rea con­trac­tu­lui, fără a pri­mi în schimb bunu­ri sau ser­vi­cii. Am ple­cat în Ita­lia, am închis con­tul şi am trans­fe­rat banii răma­şi, pes­te 38 mii USD, pe con­tul Mol­dat­sa din R. Mol­do­va. Isto­ria cu con­tul din Ita­lia este doar un epi­sod din mul­ti­ple­le sche­me de dela­pi­da­re a bani­lor de la între­prin­de­re. Aco­lo, întot­dea­u­na au fost sala­rii exa­ge­ra­te la admi­nis­tra­ţie, au fost anga­ja­te rude ale dem­ni­ta­ri­lor şi, mai ales, s-au făcut achi­zi­ţii ine­fi­cien­te şi netrans­pa­ren­te. Dis­pun de infor­ma­ţii şi pro­be că se va tru­ca o lici­ta­ţie cu pri­vi­re la achi­zi­ţia unui simu­la­tor pen­tru instru­i­rea con­tro­lo­ri­lor, care va fi cum­pă­rat de la o com­pa­nie sue­de­ză cu un „otkat” con­si­de­ra­bil”, afir­mă Sta­ti.

Am încer­cat, zile la rând, să dis­cu­tăm cu Vadim Gugea, admi­nis­tra­to­rul inte­ri­mar al Mol­dat­sa, însă aces­ta ne-a evi­tat. Pen­tru pri­ma dată i-am tele­fo­nat pe 26 octom­brie 2016. Gugea ne-a spus că este într-o depla­sa­re şi nu poa­te vor­bi. I-am pro­pus să-i remi­tem între­bă­ri­le prin e-mail, dar nu a accep­tat, spu­nând că ori­cum nu va putea răs­pun­de. Gugea ne-a spus că revi­ne la ser­vi­ciu vine­ri, 28 octom­brie. Luni, i-am tele­fo­nat repe­tat. La tele­fo­nul său, per­soa­na care a răs­puns, după ce ne-am pre­zen­tat, ne-a spus că Gugea ar fi în şedinţă. Ulte­ri­or, nu a mai răs­puns. Din anti­ca­me­ra sa, la fel, am tot fost anu­nţa­ţi că şeful Mol­dat­sa este ocu­pat. Nici minis­trul Iurie Chi­rin­ciuc nu ne-a răs­puns la tele­fon, deşi l-am con­tac­tat de mai mute ori.

Acest articol a fost realizat în proiectul „Angajarea societăţii civile şi mass-media în monitorizarea întreprinderilor de stat din Moldova”  implementat de Transparency International – Moldova  în parteneriat cu Ziarul de Gardă cu susţinerea financiară a National Endowment for Democracy.  Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia 

finanţatorului.


Autor: Anatolie EŞANU,Victor MOŞNEAG
Sursa: www.zdg.md


‹ înapoi la Ultimele Ştiri | sus ▲

Întrebări şi răspunsuri

Ultimele răspunsuri

  • #1 Lilyutza pentru natalita.popescu
    Odata ce esti si cetatean roman nu cred ca ai nevoie de acte din Republica Moldova, cel mai bine intrenati la starea civila din localitatea viitorului...

  • #2 Anusca pentru dorin1995
    dar daca depui direct la universitate si nu intri la buget sau eventual deloc mai poti depune si la consulat sau mu mai ai voie ?
    ...

  • #3 cielfanthom pentru dorin1995
    Salut!
    In acest caz aplici ca oricare alt absolvent de liceu, depunand dosarul la consulat(pentru a candida pentru unul din locurile pentru etnici rom...

  • #4 marinaian pentru Alina
    cei mai marsavi soferi sand pe ruta BRASOV-CHISINAU si sunt cei mai mari tepari. Evitari autobuzele lor de la orele 19:00 si 21:00. Eu de ultimu timp ...

  • #5 luminitacumpana pentru D0ina
    Ca basarabean cu diploma din rep. Moldova , nu e nevoie de echivalare dar ca romani cu diploma de la Moldova e necesar de echivalat la CNRED. Cu o ase...

  • #6 adaiulica pentru nicu_d
    salut, anul trecut nu a fost nevoie de echivalare de diploma cei de la universitate ocupanduse personal, dar trebuie sa intrebi la universitatea care ...

  • #7 lilik pentru Bogdanpop
    si tu ai scos vreodata bani de pe siteul asta?
    ...

  • #8 donici.vyiorel pentru Ciobanu_V
    Buna, lasa-mi un msg pe e-mail donici.vyiorel@gmail.com cu mai multe detalii gen, orasul in care ai vrea sa te transferi, la medicina generala/dentara...

  • #9 crinna pentru larisa2726
    aproape 10 media, ca sunt doar 5 locuri la masterat...

  • #10 adaiulica pentru Cornel
    deci poti in acest caz sa aplici pentru un liceu/colegiu in Romania, poti beneficia de locurile acordate de statul Roman ( astfel primind o bursa de 5...

Parteneri

Basarabeni.Ro

PROIECT realizat in cadrul OSB Timisoara

osb.basarabeni.ro

PROIECT administrat si intretinut de Basarabeni Media Grup

Economie

Luptele au intrat pe piața imobiliară. Cazul Pro Imobil
Compania imobiliară Pro Imobil, vizată într-un dosar penal, a suportat mai multe schimbări în perioada în care fondatorul afacerii era anunțat în căutare internațională, angajații fiind interogați. Business-ul a trecut pe o altă companie, de pe „Pro Imobil Grup” SRL [...] mai mult
Drumurile Moldovei – dăruite de străini, compromise de localnici
În timp ce instituţiile internaţionale susţin financiar construcţia drumurilor şi dezvoltarea infrastructurii în R. Moldova, o parte din societate acţionează distructiv asupra consolidării bunăstării R. Moldova: banii sunt folosiţi fraudulos, monitorizaţi insuficient, iar cetăţenii nu sunt informaţi transparent despre cheltuieli, fraude [...] mai mult
Comisar european, către Parlamentul României: Vă rugăm să faceţi ceva!
Comisia Europeană va da România în judecată la Curtea Europeană de Justiţie, dacă Parlamentul de la Bucureşti va adopta amendamentele aduse Ordonanţei de Urgenţă 64/2016 din sectorul gazelor naturale, a declarat, marţi, comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete, într-o întâlnire la Bruxelles cu reprezentanţii [...] mai mult
PÂNĂ CÂND LEUL VA ÎNCOLȚI DOLARUL
Dolarul american a scăzut joi față de leul moldovenesc, la cotația de referință a Băncii Naționale a Moldovei, până la un nou minim record. Valuta americană a coborât cu 7 bani, până la 18 lei și un bănuț. Iar băncile comercile la cumprarea unui dolar oferă sub 18 lei. O cotaţie mai mică nu a mai fost [...] mai mult
BNM ȘI KROLL AU CALIBRAT METODELE DE RECUPERARE - SUNT SOLUȚII PENTRU TERMENELE DE PRESCRIPȚII
Reprezentanții Kroll au efectuat în luna iulie o vizită în Republica Moldova în cadrul căreia au fost identificate soluțiile juridice pentru a depăși obstacolele în recuperarea banilor, cauzate de existența termenilor de prescripție în legislația unor țări. De asemenea, cei de la Kroll au informat Chișinăul că ultimul [...] mai mult
Cei mai bogați oameni ai lumii au pierdut 41 de miliarde de dolari din cauza victoriei lui Trump
Miliardarul Carlos Slim, cel mai bogat om din Mexic și al cincilea din lume, a pierdut 5,1 miliarde de dolari în urma surprinzătoarei victorii a lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA, victorie care a dus la deprecierea cu 12% a peso-ului mexican și a șters 9,2% din averea lui Carlos Slim, transmite Bloomberg.
Potrivit analiștilor [...] mai mult
Care este valoarea de piață a hotelului Codru
Hotelul Codru din centrul Capitalei urmează să fie achiziționat de Moldova Agroindbank. Potrivit estimărilor făcute de experții imobiliari, valoarea de piață a imobilului respectiv este de cel puțin cinci ori mai mare față de cea achitată în urma privatizării din 2008.
Pe 29 august Moldova Agroindbank a plasat un anunț prin [...] mai mult
Veaceslav Platon, scrisoare deschisă ambasadorilor: „Vreau să ştiţi cum ajung banii contribuabililor în buzunarul principalului mafiot şi dictator al Moldovei, Vladimir Plahotniuc”
Omul de afaceri Veaceslav Platon a adresat o nouă scrisoare ambasadorilor SUA şi UE acreditaţi la Chişinău, în care descrie cum sunt furaţi banii contribuabililor americani şi europeni după ce ajung în Republica Moldova. Platon deconspiră cum, prin intermediul unor scheme, banii ajung în buzunarele „cusute” [...] mai mult
De la banca lui Platon la banca lui Plahotniuc? Ce se va întâmpla cu Moldindconbank
Decizia fără precedent a Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) de a bloca circa 64% din acţionarii Moldindconbank şi de impune un administrator temporar pare a fi un pas logic în direcţia transparentizării și consolidării sectorului bancar.
"Măsuri similare referitoare la acționari au fost întreprinse anterior la Moldova-Agroindbank, ce au [...] mai mult
Cine sunt membrii noului grup de negociatori care vor discuta cu FMI
Octa­vian Cal­mîc, minis­trul Eco­no­miei; Octa­vian Armaşu, minis­trul Finanţe­lor; Stela Gri­go­raş, minis­trul Mun­cii, Pro­te­cţiei Soci­ale şi Fami­liei; pre­cum şi Ser­giu Cio­clea, Guver­na­to­rul Băn­cii Naţio­nale a Mol­do­vei, vor [...] mai mult

randat în 	0.3181 secunde