Indiferenta SUA fata de Romania s-a vazut cu ocazia crizei politice din R. Moldova

adăugat 06 mai 2009, 17:25, la Social

Indiferenta SUA fata de Romania s-a vazut cu ocazia crizei din R. Moldova, cand aliatii nostri de peste ocean s-au facut ca ploua. Mai inainte de rascoala din Chisinau, Hillary Clinton, seful diplomatiei americane, a vizitat Europa Centrala si de Est dar a ocolit Romania. SUA au renuntat si la serviciile de intermediari ale romanilor, la care mai recurgeau si pe vremea lui Ceausescu, pe care il rugau sa contacteze China sau Vietnamul de Nord. SUA au initiat o relatie cu RPD Coreeana. Intermediarii sunt bulgari, dar si, umilitor pentru noi, moldovenii. Romania e un aliat din NATO si a fost a doua destinatie a studentilor coreeni dupa URSS, inainte de 1989, dar a fost ignorata.

Nicholas Taubman a pArAsit Bucurestii in decembrie, iar Washingtonul nu ne-a trimis un alt ambasador pana acum. Nici romanii nu s-au aratat mai interesati. Romania nu a avut timp de peste un an ambasador in SUA, pentru ca nu s-au inteles Basescu si Tariceanu. Politica la Washington se bazeaza pe lobby. Dar romanii, indolenti, nu se deranjeaza sa cultive relatiile utile. L-au uitat pe James Rosapepe, fostul ambasador american. Jim Rosapepe, in prezent senator democrat de Maryland, e foarte influent la Washington. Pe Michael Guest, alt fost ambasador, nu-l mai baga in seama nici macar cei care-l bombardau saptamanal cu cereri de vize pentru pilele lor. Insa Guest e o piesa importanta la Washington. Este un apropiat al lui Hillary Clinton si a renuntat la functia de decan al Foreign Service Institute (scoala de diplomati a SUA) pentru a lucra in campania lui Hillary.

Pe ambasadorul Taubman, Bogdan Olteanu l-a facut corupt, ca si-a cumparat functia cu bani. Basescu i-a dat si el in cap cu coruptia de pe Wall Street. In SUA, facatorii de politica externa se afla la asociatii private numite think tank-uri. Ei isi livreaza rapoartele si studiile pe la Comitetul Senatului pentru Relatii Externe sau Departamentul de Stat, care ar trebui sa le ia in considerare. Influenta lor a crescut de cand Departamentul de Stat a redirectionat resursele si oamenii de la birourile pentru Europa la Orientul Mijlociu sau Asia-Pacific. Astfel, terenul est-european a ramas liber pentru think tankuri. Dar think tank-urile ca "Heritage Foundation", care militeaza pentru un rol sporit al SUA la Marea Neagra si sustinerea tarilor din regiune in fata presiunilor Rusiei, nu mai gasesc audienta la Administratia Obama pentru ca sunt republicane.

Un think tank care conteazA in prezent este Brookings Institute. Aici este sef Strobe Talbot, supranumit "omul Rusiei la Washington". Ca adjunct pentru Europa de Est al secretarului de stat, Talbot s-a opus aderarii Romaniei la NATO, la reuniunea de la Madrid. Talbot este suspectat de apartenenta la KGB inca din 1968 si este acuzat de republicani ca a adus mari prejudicii intereselor de securitate americane, cum s-a intamplat la audierile conduse de senatorul Jesse Helms. Talbot este mentorul lui Hillary Clinton. La Jamestown Foundation, think tank specializat in spatiul ex-sovietic, se agita analistul Vladimir Socor, fiul unui fost nomenclaturist, plecat din Romania inainte de 1989. De cand cu rascoala de la Chisinau, hiperactivul Socor da interviuri fluviu sau scrie articole in presa romaneasca, moldoveneasca si straina unde sustine tezele lui Voronin si critica Romania. Colporteaza ca cetatenia romana s-ar acorda colectiv moldovenilor si pune fabulatiile sale pro-Voronin pe seama unor presupuse surse din UE, pe care insa nu le nominalizeaza. Dar informatiile false si atribuirea acestora altor surse decat celor reale inseamna dezinformare si propaganda neagra.

RomAnia are nevoie sA-Si apere interesele la Washington pe taramul ideilor, comunicarii si relatiilor publice. Pentru asta ar trebui multa energie, bani si oameni. Dar merita cheltuiala. Sarbii au pierdut razboiul la televizor. I-a nenorocit propagandista Christiane Amanpour de la CNN. La vremea respectiva, sotul sau, James Rubin, o seconda ca purtator de cuvant al Departamentului de Stat.

Autor: George SCARLAT
Sursa: www.ziua.ro