Basarabeni.Ro

Portalul Basarabenilor din România

Avocat basarabeni.ro -Lăcătuș Igor
Campania Pro Cetăţenie Română
[o]

19 martie 2024, ora locală: 09:23

 

Moldovanca – un sat basarabean uitat în taigaua siberiană

adăugat 24 octombrie 2016, 11:10, la Românii de Pretutindeni • Articol publicat de Octavian Balan

În anul 1949, în raionul Ciuna, regiunea Irkutsk, unde acum se află satul Novociunka, au fost aduși deportații din Moldova și Ucraina. Deportații erau considerați „dușmani ai poporului”. Prima locație a deportaților de care vorbim aici, a fost kilometrul 120.

Oamenii locuiau în barăci, care au fost construite de prizonierii japonezi ce lucrau la construcția căii ferate și la tăierea pădurilor. Cei ajunși în Siberia erau obligați să muncească. Moldovenii au fost distribuiți la tăierea pădurii. La lucru, oamenii trebuiau să meargă în adâncul pădurii, iar aceasta însemna kilometri întregi de dus-întors, scrie timpul.md.

Primăvara și toamna, când ploua, drumurile se înfundau, iar accesul spre muncă devenea și mai greu. Lucrătorii deportați au cerut autorităților permisiunea de a-și construi locuințe în apropierea zonei de lucru. Cererea a fost satisfăcută, deportații primind permisiunea de a săpa bordeie temporare.

 

Odată ce nu se mai consuma mult timp pentru drum, capacitatea producției s-a mărit. Muncitorii fiind deportați împreună cu familiile lor, doreau să trăiască împreună, iar administrația le-a permis să construiască un sat muncitoresc. La început se construiau bordeie și barăci. Satul a fost numit Moldovanca.

Din amintirile Raisei Pavina, locatară în acea zonă, bordeiele erau locuințe săpate în pământ, interior căptușite cu bârne și scânduri, deasupra acoperite cu pământ pentru a menține căldura.

„În bordeie erau cuptoare, se dormea pe paturi din scânduri. În aceste construcții era cald și comod, ca în camere. Podeaua era din pământ. Cuptoarele erau lipite cu lut cu ajutorul unor ciocane din lemn, dormeau pe scânduri, pe ele nu erau saltele, în schimb, erau multe perne”, povestește femeia.

Deportaţii se aflau permanent sub supravegherea organelor sovietice, lunar erau obligaţi să se prezinte pentru a confirma prezența. Responsabil pe moldovenii deportați, era un oarecare Safonov, care și-a lăsat în acel sat urmași. Fiica lui acum lucrează la Spitalul din Ciuna, în secția de chirurgie.

Viața din satul Moldovanca era una obișnuită. Deportații nu aveau de ales decât să se adapteze noilor condiții de trai și realității dure. După ce au construit propriile locuințe, moldovenii au început să-și ridice construcții sătești. Așa au apărut cantina, școala, uzina de cărămidă, grajdul de cai, sauna.

Din amintirile doamnei Maria Duca, despre acele timpuri, aflăm în ce condiții dure trăiau deportații.

„Cantina era din lemn. În ea nu ne hrăneau, cum acum se face, doar ne dădeau porțiile de supă, ceai și pâine. Porțiile de pâine erau mici, mai mult de normă era interzis să ne dea. În sătuc mai era și un magazin, în care se aduceau produse într-o cantitate oarecare, dar se dădeau și acestea pe normă. Copiii de vârstă mai mare din satul Moldovanca aveau posibilitatea să învețe la școala din Novociunka. Acești copii erau nevoiți să-și roage colegii din Novociunka ca să le cumpere pâine din magazinul local, apoi o aduceau acasă”, își amintește femeia.

Responsabil de munca moldovenilor era un oarecare Metla. Zona de lucru era mare, de altfel un lucru normal pentru o linie de producție, astfel, era nevoie de mai mulți supraveghetori-responsabili. Aceștia erau luați și din rândul moldovenilor, în această calitate erau frații Nicolai și Ivan Mardari și Ivan Șmargun. Deportaților și lucrătorilor locali le era interzisă comunicarea personală, doar cea legată de lucru. Cu fiecare lucrător nou-venit se efectuau instruiri în acest sens.

În aceeași perioadă, în Novociunka s-a deschis Gospodăria de producere a lemnului. Aceasta avea următoarele activități de bază: pregătirea lemnului brut pentru prelucrare (decojirea, tăierea ramurilor adiacente), sortarea lemnului brut, tăierea bârnelor pentru producerea cherestelei, încărcarea și distribuirea cherestelei. Moldoveanul Ivan Șmargun lucra la această întreprindere în calitate de șef pe producere. În atribuțiile lui intrau organizarea grupului de lucrători, repartizarea acestora la munci, supravegherea procesului de producție, a lucrătorilor-deportați, dar și a celor locali. După terminarea perioadei de deportare, lui Șmargun i s-a permis să rămână în continuare să lucreze la Gospodărie, în plus, statul sovietic i-a oferit și locuință. Pentru că nu mai avea statut de „deportat”, i-a fost permisă și căsătoria cu o localnică, Ecaterina Boiko, care se ocupa cu creșterea cartofilor și a verzei.

Raisa Pavina mai relatează câteva detalii despre viața satului Moldovanca.

„În 1953 am absolvit Colegiul Veterinar din Vlogodsk. După studii am fost trimisă la Combinatul din Taișet. De aici am fost repartizată în satul Novociunka (satul Moldovanca). Acolo era un grajd mare de cai. Am lucrat în calitate de felcer pe cai timp de doi ani. Caii erau necesari pentru transportarea lemnului brut. Serile mergeam la club pentru dansuri. Clubul era spațios, iar tot aici se organizau adunările comsomoliste. Cuvântările erau ținute de către secretarul organizației comsomoliste „Despre disciplină” sau „Cum să ne petrecem timpul liber”, mărturisește femeia.

Un element important este prezența școlii în societatea deportaților din satul Moldovanca. Școala din acest sat moldovenesc era doar de 4 clase. Ecaterina Toporkov își amintește despre cum erau organizate orele în școală în acele vremuri. „În școală erau doar clasele 1, 2, 3 și 4. Se învăța în două schimburi, clasele întâi și trei – de dimineață; clasele doi și patru – după masă. Elevi erau puțini, cam 20 de copii. La sărbători, elevii pregăteau scenete pe care le prezentau atât în școală, cât și la club. În școală lucrau două profesoare, doamna Goncerenko care preda claselor întâi și trei. Eu lucram cu clasele a doua și a patra. Apoi, doamna Goncerenko a plecat, iar eu am rămas singura învățătoare. Eram nevoită să lucrez în ambele schimburi, cu toate patru clase.

În clase aveam elevi evrei. Ei erau credincioși și trăiau după legile lor religioase. Din această cauză elevii Ivanov și Țâbonec nu frecventau orele de educație fizică și educație muzicală. Cu toate aceste mici diferențe ei s-au integrat în grupul de elevi.

Studiul clasei a 4-a se finaliza cu examen la disciplinele: limba rusă și matematică, pentru a trece în clasa a 5-a”, conchide femeia.

Existența satului Moldovanca ține până în perioada anilor 1953-1955. După moartea lui Stalin, moldovenii deportați au fost reabilitați. Astfel, ei au primit dreptul de a se întoarce în locurile natale. Majoritatea moldovenilor au preferat să se întoarcă. Cei rămași au trecut cu traiul în satul Novociunka, pentru că ea era populată și existau locuri de muncă. Satul moldovenesc din inima Siberiei a rămas pustiu. Timpul a dus la distrugerea caselor. În prezent, pe locul satului se pot observa valuri de pământ și un cimitir neîngrijit.


Autor: Stirilocale.md
Sursa: stirilocale.md


‹ înapoi la Ultimele Ştiri | sus ▲

Întrebări şi răspunsuri

Ultimele răspunsuri

  • #1 Lilyutza pentru natalita.popescu
    Odata ce esti si cetatean roman nu cred ca ai nevoie de acte din Republica Moldova, cel mai bine intrenati la starea civila din localitatea viitorului...

  • #2 Anusca pentru dorin1995
    dar daca depui direct la universitate si nu intri la buget sau eventual deloc mai poti depune si la consulat sau mu mai ai voie ?
    ...

  • #3 cielfanthom pentru dorin1995
    Salut!
    In acest caz aplici ca oricare alt absolvent de liceu, depunand dosarul la consulat(pentru a candida pentru unul din locurile pentru etnici rom...

  • #4 marinaian pentru Alina
    cei mai marsavi soferi sand pe ruta BRASOV-CHISINAU si sunt cei mai mari tepari. Evitari autobuzele lor de la orele 19:00 si 21:00. Eu de ultimu timp ...

  • #5 luminitacumpana pentru D0ina
    Ca basarabean cu diploma din rep. Moldova , nu e nevoie de echivalare dar ca romani cu diploma de la Moldova e necesar de echivalat la CNRED. Cu o ase...

  • #6 adaiulica pentru nicu_d
    salut, anul trecut nu a fost nevoie de echivalare de diploma cei de la universitate ocupanduse personal, dar trebuie sa intrebi la universitatea care ...

  • #7 lilik pentru Bogdanpop
    si tu ai scos vreodata bani de pe siteul asta?
    ...

  • #8 donici.vyiorel pentru Ciobanu_V
    Buna, lasa-mi un msg pe e-mail donici.vyiorel@gmail.com cu mai multe detalii gen, orasul in care ai vrea sa te transferi, la medicina generala/dentara...

  • #9 crinna pentru larisa2726
    aproape 10 media, ca sunt doar 5 locuri la masterat...

  • #10 adaiulica pentru Cornel
    deci poti in acest caz sa aplici pentru un liceu/colegiu in Romania, poti beneficia de locurile acordate de statul Roman ( astfel primind o bursa de 5...

Parteneri

Basarabeni.Ro

PROIECT realizat in cadrul OSB Timisoara

osb.basarabeni.ro

PROIECT administrat si intretinut de Basarabeni Media Grup

Românii de Pretutindeni

,,Teatrul e ca o mamă, te face să te-ntorci mereu...” - Festivalul Cultural „Zilele Basarabiei” la Timișoara
,,Teatrul e ca o mamă, te face să te-ntorci mereu...”Și pentru că OSB Timișoara dorește ca ediția a XVIII-a a Festivalului Cultural ,,Zilele Basarabiei” să rămână în memoria tututor, te invită la încă un spectacol de teatru.Acestei piese îi va conferi unicitate faptul că actorii din cadrul Teatrului ,,B.P.Hașdeu” [...] mai mult
Enigmele istoriei. Masacrul de la Bălţi, Katyn-ul României
Unul dintre cele mai cutremurătoare episoade ale celui de-Al Doilea Război Mondial s-a petrecut la marginea oraşului Bălţi, din Basarabia, scrie eurostiri.ro
Zona mlăştinoasă din lunca râului Răut a devenit mormânt pentru mii de soldaţi români. Deocamdată, nimeni nu a organizat vreo campanie sistematică [...] mai mult
REPORTAJ TVR INTERNATIONAL: DISPAR ROMÂNII DIN SUDUL BASARABIEI?
Jurnaliştii TVR Internaţional ne prezintă comunităţile istorice de români aflate... „La un pas de România". Ei sunt cei care duc tradiţiile mai departe şi încă mai poartă vorba românească, deşi localitatea lor aparţine altui stat. Ei sunt românii din dreapta Tisei, din sudul Dunării sau din Valea Timocului, transmite [...] mai mult
Zeci de studenți basarabeni au protestat la Timişoara, acuzând fraudarea alegerilor din Republica Moldova
Circa 80 de studenți basarabeni au protestat la Timişoara, în Piața Operei și în fața Consulatului Onorific al Republicii Moldova, exprimându-și nemulțumirea pentru modul în care au decurs alegerile prezidențiale din Moldova.
Aproape 80 de studenţi basarabeni au pornit ieri seară, în jurul orei 19, din Complexul Studențesc [...] mai mult
BOMBA aruncată de Traian Băsescu la oră de maximă audienţă: „Se va produce peste cinci ani, peste şapte ani, dacă există condiţii politice”
Fostul preşedinte Traian Băsescu susţine că partidul unioniştilor din Republica Moldova a ajuns de la 3% la 30% în zece ani şi că unirea s-ar putea produce „peste 5 ani, peste 7 ani”, dacă populaţiile celor două ţări vor vota acest lucru prin referendum şi dacă parlamentele vor fi şi ele de acord.
„În 2005, procentul unioniştilor [...] mai mult
Ce a declarat astăzi Klaus Iohannis în legătură cu UNIREA celor două state românești
Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat în urmă cu câteva minute la Adevărul Live că subiectul unificării cu R. Moldova trebuie discutat în mod concret, planificat.
„Evident că trebuie să discutăm foarte așezat, cu un plan pe termen lung, care va fi abordarea României în chestiunea unificării cu Moldova”, [...] mai mult
FOTO // George Simiona fost REȚINUT. Traian Băsescu vine cu o reacție: „Slugoilor, ce tare vă doare unionismul”
UPDATE 16.57 „Ticăloşilor sau Julien tu cu ce te ocupi ? În România, liderii celor care au manifestat azi la Bucureşti pentru Unirea României cu R. Moldova au fost reţinuţi şi băgaţi în dube de jandarmi. Vai de capul vostru, adunătură de ticăloşi trădători de țară. Cioloş, cât de slugi puteţi fi voi, Guvernul [...] mai mult
Poza zilei! Comrat: Hai, murgule, la căruță, c-a rămas înc-o străduță!

 


Asfaltări cu cai, căruțe și baloane de gaz sovietice, acestea sunt tehnologiile de ultimă oră aplicate în regiunea cu pretenții separatiste din sudul Moldovei.


Jurnalistul Vitalie Călugăreanu a postat pe Facebook o fotografie sugestivă despre lucrările de plombare a drumuruilor în „capitala” UTA Găgăuzia. Astfel, [...] mai mult
Calea Ferată din Moldova oferă 98 de bilete gratuite la Iași, cu ocazia a 98 de ani de la Unire
În data de 27 martie a.c. se împlinesc 98 de ani din ziua în care Sfatul Ţării a votat în favoarea Unirii Basarabiei cu România. Cu această ocazie, Calea Ferată din Moldova oferă posibilitatea de a sărbători Unirea la Iaşi unui grup de elevi din cadrul singurului liceu cu predare în limba română din Tiraspol [...] mai mult
În Rusia a fost inuagurat primul cimitir al ostașilor români
Primul cimitir din Rusia al ostaşilor români căzuţi în Al Doilea Război Mondial a fost inaugurat  duminică 25 octombrie, în apropiere de Volgograd.
Cu ocazia Zilei Armate Române, în cadrul Complexului Comemorativ Multinaţional din localitatea Rossoska, la 33 de kilometri de Volgograd, fostul Stanlingrad, a fost inaugurat [...] mai mult

randat în 	0.3428 secunde