Victima Moldova

adăugat 03 mai 2009, 22:16, la Opinii / Editoriale

Banii europeni se scurg spre statele-fantomă ale fostei Iugoslavii, iar Chişinăul primeşte vorbe goale.

Imediat după ce naţionaliştii croaţi din Bosnia şi Herţegovina au cerut secesiunea, recreând condiţiile unui conflict etnic, fostul Înalt Reprezentant ONU la Sarajevo, britanicul Paddy Ashdown, a făcut un apel la Occident pentru a interveni în fosta republică iugoslavă. "Dacă se implică americanii, nu este totul pierdut", a sintetizat Ashdown. În acelaşi context, Olli Rehn, comisarul european pentru Extindere, şi-a exprimat susţinerea pentru perspectiva europeană a statelor Balcanilor de Vest.

Apelul lui Ashdown şi declaraţiile lui Rehn în sprijinul fostelor republici iugoslave evidenţiază unităţile de măsură diferite pe care UE le aplică în Balcanii de Vest şi în fostele republici sovietice, dar şi neputinţa Bruxelles-ului de a lua decizii strategice fără sprijinul SUA, chiar şi când ele sunt limitate la spaţiul vecinătăţii apropiate a Uniunii.

Pe cine sprijină europenii? Bosnia şi Herţegovina are toate caracteristicile unui stat eşuat, fiind o placă turnantă a traficului de arme, de droguri şi de fiinţe umane în Europa.

Divizaţi din raţiuni etnice, liderii politici de la Sarajevo sunt perfect solidari când vine vorba de deturnare de fonduri. O situaţie şi mai gravă se înregistrează în Kosovo, stat profund corupt, condus de foşti luptători de gherilă cercetaţi pentru crime de război şi care supravieţuieşte din ajutoarele UE şi SUA. În ciuda acestor evidenţe, Bosnia şi Herţegovina a semnat deja Acordurile de Stabilizare şi Asociere la UE, care garantează perspectiva aderării, liberalizarea regimului vizelor şi asigură o asistenţă financiară generoasă în vederea aderării. Pentru că este inclus în pachetul Balcanilor de Vest, şi Kosovo are uşa deschisă în vederea semnării unui asemenea acord.

Unde se opresc faptele şi începe poliloghia europeană? La Prut. Republica Moldova, cu o situaţie politică internă deloc mai stabilă decât cea din Bosnia şi Herţegovina, primeşte din partea UE un vag Parteneriat Estic, care nu garantează nici aderarea la UE, nici abolirea vizelor şi căruia îi lipseşte o finanţare solidă. Mai mult, Parteneriatul leagă de Chişinău pietrele de moară Ucraina şi Belarus, două foste republici sovietice imposibil de asimilat de către UE, atât economic, cât şi strategic. În locul susţinerii pe care UE a arătat-o statelor-problemă ale Balcanilor, Chişinăul a primit delegaţii şi observatori ai OSCE şi ai Consiliului Europei, organizaţii ce pot fi influenţate de Rusia, sau reprezentanţi ai Parlamentului European, cea mai slabă instituţie a UE.

Autor: Razvan Ciubotaru
Sursa: www.cotidianul.ro

#8622

Articolul este foarte bun si la obiect. Este o idee care nu prea este vehiculata in presa doar foarte adevarata. Lucrez in Kosovo si observ indeaproape fenomenul. Kosovo are o sansa pe care nicio tara (Kosovo il consider ca un procincie a Serbiei nu o tara) din tarile Europei cu aspiratii la UE ar putea avea. Aici se vede exacat influenta pe care statele puternice o au in schimbarea istoriei contemporane. Doar sa vii in Kosovo si sa vezi cate steaguri americane sunt atarnate de orisice gard/casa/masina/stalp/etc. Sunt roman si stiu cat am patimit pana am intrat in UE. Acum cand vad cat sunt de favorivati kosovarii mi se pare o mare nedreptate facuta atat romanilor care chiar am muncit/indurat pana la aderare dar si mai mult pentru cei de peste Prut care nu au aceiasi sansa.

A comentat kosovo 04 mai 2009, 20:12