![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (1)
Tipăreşte
Sus
Victimele deportarilor staliniste din Basarabia nu-si pot recupera averile
adăugat 27 iunie 2008, 17:23, la Social
Deputatul crestin-democrat Ion Varta considera ca autoritatile moldovene nu si-au onorat obligatiunile fata de victimele deportarilor staliniste si fata de urmasii acestora, deoarece pana in prezent nu exista un mecanism aplicabil de restituire a averilor persoanelor deportate. Deputatul PPCD, Ion Varta, a facut aceasta declaratie in una din editiile de saptamana trecuta a emisiunii "Epicentru", moderata de Sergiu Praporscic, la care a participat si istoricul Mihai Adauge. Emisiunea a fost consacrata comemorarii victimelor deportarilor staliniste din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, cand peste 32 000 de persoane au fost duse cu forta in Siberia si Kazahstan.Potrivit invitatilor la emisiune, in prezent, legislatia Republicii Moldova nu prevede cea mai eficienta formula pentru solutionarea problemelor persoanelor deportate. Istoricul si deputatul crestin-democrat Ion Varta a declarat ca mecanismul de restabilire a bunurilor victimelor deportarilor staliniste este, practic, inaplicabil. "Din pacate, ultima lege aprobata de Parlament, desi in prima lectura continea prevederi destul de acceptabile, pana la urma, a fost anulata printr-un amendament care a redus la zero toate aspectele pozitive ale acestei legi. Acel amendament stipula ca bunurile victimelor pot fi recuperate printr-o recompensa sau din banii Bugetului de stat, sau din cei ai bugetului local", a precizat Ion Varta.
Primariile nu pot solutiona problema compensatiilor pentru cei deportati
Deputatul a mai mentionat ca aceasta formulare face demersul ineficient, deoarece autoritatile publice locale nu au surse pentru a compensa pierderile oamenilor, din cauza bugetului auster, iar legislatia nu prevede un articol special, dedicat acestei probleme. "In acest fel, ajungem la situatia ca, in prezent, nu avem o solutie concreta pe masura asteptarilor cetatenilor care au fost deposedati de bunuri", a mai adaugat Ion Varta.
La randul sau, istoricul Mihai Adauge a mentionat ca cea mai mare problema, in prezent, este ca atat in varianta veche, cat si in cea actuala a legii respective, se continua sa se faca trimitere la bugetele locale. "In momentul de fata, bugetele locale nu sunt in stare sa achite aceste recompense si, astfel, se afla intr-o situatie foarte periculoasa. Recent, am avut o intalnire cu un primar disperat, care are sub responsabilitatea sa 57 de familii care au fost deportate, dintre care una a actionat in judecata primaria satului respectiv, castigand procesul in toate instantele. Astfel, primaria a fost nevoita sa achite acestei familii 75 de mii de lei, lucru care ar putea servi drept exemplu de recuperare a bunurilor pierdute si pentru celelalte familii din sat", a declarat Adauge.
Victimele deportarilor au fost despagubite cu doar cateva sute de lei
Invitatii emisiunii Epicentru au declarat ca un alt aspect al problemei consecintelor deportarilor in masa din anii 1940-1941, 1944-1949, 1950 este faptul ca legea cu privire la despagubiri nu are un caracter retroactiv. "Majoritatea covarsitoare a celor care au fost repusi in drepturi si carora li s-a facut dreptate, sub aspect moral, fiindca au fost considerati drept victime ale acestui regim antiuman, in anii 1990 au primit despagubiri, insa acestea erau mizere, constituind doar cateva sute de lei. Estimarile pierderilor, la acel moment, nu corespundeau nici pe departe cu cele pe care le-au avut de suportat, in mod abuziv, deportatii", a declarat Ion Varta.
In acelasi timp, actuala lege prevede despagubirea in bani a unui echivalent real, care sa corespunda intru totul sumei pierdute. Aceasta lege este valabila doar pentru categoria de persoane care nu a reusit sa-si ridice recompensele banesti in 1990, categorie ce constituie doar 30 la suta din persoanele care au fost deposedate de averi. Restul, 70 la suta, potrivit istoricilor, sunt nevoiti sa se multumeasca cu nimicul cu care s-au ales dupa devalorizarea monedei nationale ce a urmat imediat dupa intoarcerea asa-ziselor "compensatii" banesti.
Autoritatile de la Chisinau trebuie sa manifeste curaj si sa condamne deportarile si foametea organizate pe teritoriul Basarabiei de regimul de ocupatie sovietic
De asemenea, crestin-democratii Ion Varta si Mihai Adauge si-au exprimat dezacordul fata de faptul ca autoritatile Republicii Moldova nu au condamnat, pana in prezent, in mod public, deportarile si foametea din 1946-1947. Acest fapt, in opinia lui Adauge, este o consecinta a lipsei de curaj a autoritatilor de la Chisinau. Totodata, fractiunea parlamentara a PPCD a propus, recent, un proiect de lege cu privire la condamnarea Holodomorului, tinand cont de faptul ca foametea din Ucraina din anii 1932-1933 a afectat si o parte din actualul teritoriu al Republicii Moldova. "Holodomorul ucrainean este calificat de istorici drept o actiune de genocid impotriva poporului ucrainean. Este necesar sa recunoastem acelasi lucru si in cazul basarabenilor. Avem obligatia morala de a proceda cum au procedat si parlamentarii ucraineni si sa declaram, in unanimitate, Holodomorul un act de genocid premeditat impotriva poporului ucrainean si cel basarabean", a conchis Ion Varta.
#1889
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}