- Există o specie nouă la Chișinău: așa-zișii “pragmatici”, “pragmaticii stataliști”;

- În RM se vehiculează din ce în ce mai mult moldvenismul european;

- Cameleonii din politica autohtonă vor dispărea;

- Pe valul puternic de tinerețe revoluționară din 7 aprilie să-au urcat pragmaticii stataliști care nu au avut nicio legătură cu idealurile tinerilor;

- Paradoxal că pe timp de pace se reiau teme de la începutul secolului trecut, promovate de Stalin: moldovenismul și limba moldovenească;

- Moldovenii au fost învățați să trăiască în termen de compromis; 

- Partidele din AIE se hârjonesc, iar hârjoneala nu dă bine la Bruxelles și în fața cetățenilor;

-  Parcursul european pe care și l-a asumat RM poate continua într-un parteneriat solid dintre București și Chișinău;

- Lunar, sunt acordate peste 10.000 de cetățenii;

- În acest moment, moldovenii chiar sunt mai pragmatici în relația cu România;

- Când vor dispărea vizele, frontiera, iar RM va deveni stat membru al UE, cetățenii vor ști cel mai bine care este calea pe care trebuie să o urmăm;

- Să vedem cine va lovi scaunul aflat sub picioarele moldoveanului care-și ține gâtul în ștreang;

- Cine încearcă tentative de regionalizare și de ridicare a unei identități regionale la rangul de identitate națională se face de râs.

_____________________________________________

Sunt câteva dintre ideile pe care le-au făcut, în exclusivitate, nume importante de la București în cadrul emisiunii- “În direct România, în direct lumea românească” pe care o realizez alături de colegul meu de la Bucureşti, jurnalistul George Prodescu, la Radio România Internațional. (Difuzarea: joi, ora 20.00 și în reluare duminică ora 17.00). Vorbim despre semnificația zilei de 27 martie, dar nu numai. Mai jos găsiți descifrarea celor mai importante idei enunțate de către senatorul Viorel Badea, directorul RGN Press – Eugen Popescu, șeful „Departamentului Românilor de Pretutindeni” – Eugen Tomac, binecunoscutul  jurnalist Marian Voicu, analistul politic, Iulian Chifu, Director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning de la București, iar la final o puteți asculta și pe Natalia Luncaș, membru ATRAG.

Viorel Badea, senator

În perspective zilei de 27 martie, senatorul a marcat și a prezentat un an de bilanț de activitate parlamentară în R. Moldova.

„Trebuie odată și pentru totdeauna să înțelegem că avem cu toții aceeași zi națională, aceeași limbă, același parcurs european și că, la urma urmei, suntem același popor” susține senatorul. Și continuă: „Pragmatismul moldovenist nu va rezista pentru că este o construcție șubredă și artificială. Oamenii, dacă vor fi ajutați și li se va pune la dispoziție adevărul, nu cu jumătăți de măsură, își vor da seama că nu există decât un singur popor”.

Vorbim despre prezența României la Chișinău, dar și despre „necesitatea acordării cetățeniei române celor din RM, care o solicită”, iar aici interlocutorul meu spune – ”Vreau să îmi îndeplineasc misiunea de a fi alături de românii mei până la capăt”. Când vine vorba de semnificația zilei de 27 martie și că revine în discuție cuvântul – Unire – Badea spune: „Nu mă gândesc neapărat la unirea teritorială, ci la reunirea neamului nostru oriunde ar fi. (…) Acum tot ceea ce facem este prin calea europeană. La fel se poate face și o unire spirituală. Tot prin calea europeană”.

„Românii basarabeni trebuie să aibă convingerea că vor reuși, indiferent de piedicile pe care le întâlnesc”, conchide senatorul de la București.

Eugen Popescu, director Romanian Global News

„27 martie e o zi istorică și cred că trebuie să fiu astăzi la Chișinău. Mai este foarte mult de făcut, trebuie să reinventăm cuvântul – reunire –  și să-l readucem pe cele două maluri ale Prutului, trebuie să continuăm să vorbim de acest proiect românesc. Știu că există o specie nouă la Chișinău – așa-zișii pragmatici, pragmatici stataliști (aici intră inclusiv tineri care au făcut școală în România și care acum sunt în funcții de conducere  la Chișinău), care au impresia că, odată așezați pe un scaun,  acesta va rămâne veșnic sub fundulețul lor. Este o iluzie, istoria dă de pământ cu cei care nu respectă adevărul, iar aici este vorba de un adevăr istoric. Românii de pe cele două maluri ale Prutului trebuie să fie împreună și numai în acest fel intră și rămân în Europa pentru multă vreme. (…) Basarabia este mereu gata să revină acasă, după ce a fost luată și furată.  (…) Orice abatere de la drumul istoric nu ne va duce decât din nou în bălării.”

I-am amintit lui Eugen Popescu despre ultimele sondaje difuzate la Chișinău care nu sunt atât de optimiste  precum domnia sa și care arată că un procent important dintre cetățenii RM au simpatii față de Rusia văzând-o drept o salvatoare pentru ei. Directorul RGN explică: „O mare parte din aceste sondaje sunt plătite de Moscova, care are și la Chișinău, și la București, agenții săi. Rusia face în continuare geopolitică. (…) Vezi pensia geopolitică pe care o oferă în Transnistria.”

Vorbim și despre ce facem cu Transnistria și cum putem produce schimbarea de mentalitate a celor îndoctrinați peste Nistru timp de 20 de ani de regimul separatist de la Tiraspol. Ascultați în audio inserat în text.

Jurnalistul de la București mai subliniează că indiferent de ce se întâmplă peste Prut, Basarabia rămâne o prioritate pentru România, iar asta a fost declarat de la cel mai înalt nivel. Astfel, indiferent dacă este Președintele României  – Traian Băsescu sau Victor Ponta, șeful PSD-ului, care într-o vizită la Chișinău declara că ”Politica României va fi aceeași, indiferent de Guvernul care va fi la București”. „Probelemele dintre puterea și opoziția de la București nu trebuie să afecteze românii – basarabeni”, atrage atenția Eugen Popescu.

”Odată cu schimbarea din 7 aprilie, pe valul acela puternic de tinerețe revoluționară, să-au urcat acei pragmatici stataliști care nu au avut nicio legătură cu idealurile tinerilor”, conchide jurnalistul. „Partidele din AIE se hârjonesc, iar hârjoneala nu e bună inclusiv pentru semnalele proaste pe care le dă Bruxelles-ului, dar și cetățenilor RM. (…) Responsabilizarea oamenilor politici de la Chișinău, chiar și pe linie românească, va evolua în scurt timp. Camelionii din politica autohtonă vor dispărea”, trage linia Eugen Popescu.

Eugen Tomac, Secretar de Stat, „Departamentul Românilor de Pretutindeni”

”Sperăm că această primăvară, la Chișinău, nu va fi atât de lungă și chinuitoare ca și ultimele două, cel puțin. (…) Relațiile dintre Chișinău și București s-au resetat complet, sunt în noi parametri și acest lucru nu poate decât să reprezinte o garanție în plus că parcursul european pe care și l-a asumat RM poate continua într-un parteneriat solid între București și Chișinău. (…) Sensibilitățile care au semănat încredere cred că au intrat într-o fază nouă și anume că, o serie de stereotipuri care au existat au fost depășite, iar România trebuie să fie tot mai prezentă la Chișinău, ceea ce se și întâmplă. Și RM trebuie să fie ma prezentă în România pentru că toate aspirațiile pe care le avem se pot împlini numai prin proiecte comune. (…) În momentele în care vor dispărea vizele, frontiera, când RM va deveni stat membru al UE, atunci cetățenii vor ști cel mai bine care este calea pe care trebuie să o urmăm” susține demnitarul.

Mai aflăm de la Eugen Tomac că astăzi, lunar, sunt acordate peste 10.000 de cetățenii pentru solicitanții din RM care vor să obțină cetățenia română și că procedura și-a intrat în normalitate prin lichidarea restanțelor anterioare  „a valului care exista”.

I-am atras atenția interlocutorului meu că nu toți solicitanții de cetățenie română simt românește și au cele mai bune intenții față de statul român. Iar aici i-am amintit de acea binecunoscută expresie: „Sunt moldovean, vorbesc moldovenește, dați-mi cetățenia română!”

Răspunsul: „Un accent pronunțat pe valorile autohtone de multe ori ne poate duce cu ideea la barca moldovenismului. Moldovenismul a avut cu totul alt scop și anume acela de a crea o nouă etnie, o nouă entitate. A spune că ești moldovean și vorbești limba română astăzi nu este pe atât de grav pe cât noi moldovenii suntem altceva decât românii. (…) Cred că e o etapă de tranziție pe care trebuie să o urmărim cu foarte mult calm. Iar oamenii să fie ajutați să recupereze distanța implantată practic cu forța în mintea populației din această zonă. Iată de ce, trebuie sprijinită clasa politică, societatea civilă, intelectualitatea politică din RM și să se convingă că a-ți recupera o parte din valorile identității tale nu înseamnă că trădezi altceva. (…) Indiferent unde ne aflăm, dacă nu recunoaștem ororile care s-au produs asupra noastră trăim, practic, într-o capcană zilnică, încercăm să găsim argumente false, pentru a menține o realitate care ne apasă”.

Marian Voicu, jurnalist TVR 1

„Adie un vânt al prosperității la Chișinău. Este o prosperitate indusă de oameni care au călătorit mai mult, care s-au întors la baștină, oameni care lucrează dincolo, care trimit bani acasă și care se întorc în RM. Lucru care în urmă cu 10 ani nu era posibil și asta se simte. Sunt oameni care au circulat și care au văzut lumea liberă, oameni mult mai informați acum.

Am observat că se vehiculează din ce în ce mai mult teoria moldvenismului european, se încearcă parcă rafinarea unei ideologii, lucru, de altfel condamnat în urmă cu zece ani. Mi se pare paradoxal ca pe timp de pace să se reia aceleași teme originare de la începutul secolului trecut, promovate de Stalin, adică moldovenismul și limba moldovenească. Iată că acum, pe timp de pace, în democrație sunt reinventate și e suprinzător să vezi oameni tineri, de multe ori educați în străinătate, în România, care suțin astfel de idei. Probail că se va ajunge cumva la un compromis.”

L-am întrebat pe Marian Voicu dacă acest pragmatism va ține pe viitor? ”Pragmatismul acesta va ține pentru că moldovenii au fost învățați să trăiască în termen de compromis. Pentru ei importantă e ziua de mâine. Atunci când îi întrebi care le este identitatea, dacă se simt români sau moldoveni, ei spun că această întrebare nu este importantă. (…) S-a tot vorbit atât de mult despre o relație mai pragmatică și mi se pare că, în acest moment, moldovenii chiar sunt mai pragmatici în relația cu România, dar lăsând la o parte toate celelalte chestiuni sub preș: identitate etc. etc. Or, lucrurile acestea trebuie cumva rezolvate. Nu pot ține la nesfârșit într-un compromis. (…) Se amână tot timpul luarea unei decizii în RM, din păcate. Dar nu se va putea face asta la nesfârșit, fie că e vorba de chestiunea identității, a Transnistriei etc.”

Și pentru că veni vorba de regiunea transnistreană, am amintit în discuție despre unul dintre ultimele editoriale ale reputatului ziarist de la Chișinău – Constantin Tănase, care titra: „Transnistria, ştreangul la gâtul Republicii Moldova”. Marian Voicu a continuat: „Să vedem cine va lovi scaunul aflat sub picioarele moldoveanului care-și ține gâtul în ștreang”.

Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning, analist politic

Despre confundarea identității naționale și regionale spune: ”Ajungem la o realitate și până la urmă va trebui găsită o formulă de incidență și de juxtapunere. Până la urmă, oricine are dreptul să se autoidentifice cum vrea, dar faptul că moldovean e în același timp și român e o chestiune evidentă. Cine încearcă tentative de regionalizare și de ridicare a unei identități regionale la rangul de identitate națională, evident că se face de râs, cu atât mai mult cei care presupun că vorbesc limba moldovenească. (…) Cred că această chestiune nu trebuie să rămână în mâna politicienilor, ci a oamenilor de știință, a cercetătorilor, istoricilor, a celor adevărați, dar nu prefăcuți, care își iau doctoratele pe sub mână”. Cu Iulian Chifu continuăm discuția într-un spectru mult mai larg.

În final o intervievez și pe Natalia Luncaș, membru ATRAG, care ne vorbește despre semnificația zilei de 27 martie  pentru tinerii basarabeni și cum vor sărbători ei astăzi la Chișinău această dată istorică.

Audiție plăcută!