Criza mondială, Sanatoriu economic la Davos
adăugat 29 ianuarie 2009, 12:07, la Opinii / Editoriale
• Este uimitor şi chiar frapant că floarea economiştilor şi specialiştilor adunaţi ani la rând în cadrul Forumului economic mondial n-au văzut, nici simţit şi mai puţin prevăzut crizele actuale: alimentară, economică, financiară şi a sistemului capitalist, pe care tot ei încă ieri îl ridicau în slăvi• "Balul" personalităţilor este deschis de Vladimir Putin, primul ministru al Federaţiei Ruse, urmat fiind de cancelarul german Angela Merkel şi primul ministru britanic, Gordon Braown, precum şi Ban Ki-moon, secretarul general al ONU, miniştri ai finanţelor şi comerţului din mai multe ţări
În plină criză financiară şi economică, 2500 lideri din domeniul economic şi politic participă la Forumul Economic Mondial (28 ianuarie - 1 februarie). Manifestaţia este la a 39 ediţie şi se desfăşoară întotdeauna în staţiunea muntoasă Davos din Alpii elveţieni.
Margareta STROOT, din Elveţia pentru ECO
La început organizatorii au optat pentru această micuţă localitate pentru a se distanţa de marele hoteluri cu luxoasele săli de conferinţe, precum şi în speranţa că aerul curat şi frumuseţea naturii să contribuie la ameliorarea discuţiilor în ceea ce priveşte mersul economiei lumii. Este adevărat că şi Confederaţia elveţiană, care este un adept al decentralizării, a susţinut această iniţiativă, care permitea unei staţiuni muntoase să devină şi un centru de conferinţe internaţionale. Cunoscut Davosul era din 1850 când medicul german Alexander Spengler constată efectele benefice ale altitudinii asupra tratării bolilor respiratorii.
Thomas Mann cu romanul "Muntele magic", publicat în 1924, a contribuit mult la promovarea imaginii staţiunii muntoase Davos. În ultimul deceniu, însă, imaginea oraşului este diferită. La sfârşitul lunii ianuarie frumoasa aşezare se baricadează, iar armata elveţiană protejează spaţiul aerian şi singurul acces terestru. Chiar dacă vorbim aici de o manifestaţie cu caracter privat, Confederaţia elveţiană se angajează să garanteze securitatea totală participanţilor prezenţi. Aceste măsuri sunt luate pentru a proteja liderii mondiali, dar şi pentru a evita manifestări anti forum, care se pregătesc peste tot în Elveţia. În trecut aceste manifestări de protest aveau loc la Berna, în acest an au fost preconizate pentru Geneva, unde-şi au sediul organizaţii internaţionale printre care Organizaţia Mondială a Comerţului. Permisul de-a manifesta a fost refuzat de municipalitate sub pretextul că printre participanţi se găsesc deseori bande organizate care sparg vitrinele magazinelor şi deteriorează sediile multinaţionalelor.
Forumul Economic Mondial este probabil printre manifestările cele mai contestate în aceşti ultimii zece ani. Cât n-ar fi de straniu, dar tot căderea zidului de la Berlin serveşte de explicaţie a atitudinilor contradictorii privitor la Forum. Dintr-o parte căderea zidului a permis regimului capitalist să declare sus şi tare că singurul regim economic viabil este capitalismul. Inexistenţa altui tip de societate şi a altui regim economic, a creat condiţii noi pentru regimul vechi. Acesta din urmă s-a simţit liber să facă tot ce n-a putut să facă atunci când în faţă era un alt regim cu părţile sale bune şi rele. Tocmai atunci au început să fie introduse cele mai liberale decizii, au început delocalizările întreprinderilor în ţările unde forţa de muncă era mai ieftină şi cheltuielile sociale inexistente.
Concomitent cu debandada capitalismului clasic, se dezvoltă o opinie publică ostilă noilor forme introduse într-un sistem care funcţiona destul de corect. Astfel, au apărut o mulţime de organizaţii neguvernamentale care luptă contra mondializării sălbatice a economiei, diverse sindicate care luptă pentru păstrarea locurilor de muncă în ţările lor dezvoltate, numeroase forumuri anticapitaliste şi antimondializare care contestă forma nouă a capitalismului recent. Paleta este bogată şi diversă. Important este că opinia publică se mobilizează tot mai mult pentru construirea unui regim mai echitabil şi contra exceselor din ultimii ani în domeniul economiei şi comerţului.
În aceste condiţii dificile şi în plină criză de încredere în sistemul capitalist actual care a adus cu sine crizele binecunoscute, Forumul economic mondial numără printre cei 2500 participanţi ceva mai mult de 40 şefi de state şi guverne. "Balul" personalităţilor este deschis de Vladimir Putin, primul ministru al Federaţiei Ruse, urmat fiind de cancelarul german Angela Merkel şi primul ministru britanic, Gordon Braown, precum şi Ban Ki-moon, secretarul general al ONU, miniştri ai finanţelor şi comerţului din mai multe ţări.
Marea majoritate însă sunt oameni de afaceri, care achită sume fenomenale pentru a participa la această mesă a economiei. Întrebarea firească care apare şi care obsedează multă lume printre care experţi şi analişti serioşi este cea a sensului, dar şi rezultatelor Forumului. La crearea sa, Forumul era o adevărată platformă unde erau invitaţi specialişti pentru a discuta şi a găsi soluţii economice noi pentru un sistem în schimbare constantă. Numărul participanţilor era mic dar foarte specializat, discuţiile erau fructuoase şi rezultatele vizibile. De două decenii însă, este o scenă de defilare a liderilor mondiali din domeniul economic, deseori şi politic, a starurilor de cinema, şi cel mai mult a oamenilor de afaceri care caută să-şi completeze lista contactelor.
Bineînţeles, de fiecare dată, Forumul afişează o temă a discuţiilor. Dacă anul trecut au fost discutate problemele de mediu, ediţia actuală se va concentra asupra "lumii de după criză", cu problemele ei de securitate alimentară, schimbările climatice şi chiar unele conflicte politice.
În 2007 la una din conferinţele de presă "părintele" forumului, Klaus Schwab, declara că lumea devine pe zi ce trece "tot mai schizofrenică", anul acesta el ne explică că, actuala criză este cert economică şi financiară, dar "înainte de toate însă este una a sistemului". Este uimitor şi chiar frapant că floarea economiştilor şi specialiştilor adunaţi ani la rând în cadrul Forumului economic mondial n-au văzut, nici simţit şi mai puţin prevăzut crizele actuale: alimentară, economică, financiară şi a sistemului capitalist, pe care tot ei încă ieri îl ridicau în slăvi.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲