Aşadar, Joseph Biden va sosi la Chişinău în ziua 11 martie 2011. Încă niciodată, de la proclamarea independenţei încoace, un vicepreşedinte american nu a călcat teritoriul Republicii Moldova. Vom asista, deci, la o premieră absolută. Nu-i de joacă.

Gulliver în Ţara Piticilor

Înaltul oficial american dă curs invitaţiei primite în ianuarie 2010 din partea premierului Vlad Filat cu ocazia vizitei acestuia la Washington. Privită din acest unghi, sosirea lui Biden se constituie într-un succes diplomatic incontestabil al actualei guvernări de la Chişinău.
Totuşi, vizitele liderilor unor puteri mondiale într-o ţară mică trebuie să aibă o motivaţie extraordinară. Ele nu au cum fi întâmplătoare. Întâlnirile la nivel înalt între americani, chinezi, britanici, ruşi sau francezi sunt, desigur, o normă. Însă călătoria lui gulliver în tara piticilor este mai curând o excepţie decât o regulă.

De ce Joe Biden, de bună seamă, vine anume la Chişinău? De ce, în treacăt fie spus, nu face o escală şi la Kiev? Sau la Minsk? Că-i tot un drum? Ca să răspundem la aceste întrebări, haideţi să analizăm mai întâi contextul politic în care se va desfăşura vizita.

Punctul nodal al voiajului

Vicepreşedintele SUA va poposi în capitala Republicii Moldova în cadrul unui turneu care mai prevede vizite în Finlanda şi Federaţia Rusă. Este limpede că punctul nodal al voiajului va fi Kremlinul. Casa Albă a anunţat deja că şederea lui Biden la Moscova are ca obiectiv „să aprofundeze relansarea relaţiilor americano-ruse, cu un accent pus pe modalităţile de a spori prosperitatea celor două ţări”. E un detaliu relevant.

Este limpede că subiect de discuţie va fi modernizarea Rusiei. Altminteri zicând, vor fi negociate condiţiile în care Kremlinul ar putea beneficia de asistenţă occidentală, în speţă de cea americană, pentru relansarea tehnologică a economiei sale.

Statele Unite doresc o nouă relaţie cu Rusia, declara Joe Biden acum câtva timp, la conferinţa de securitate de la Munchen. Dar ele nu vor fi de acord cu Moscova în toate subiectele şi „nu îi vor recunoaşte sfera de influenţă”. Poziţia sa oficialul american şi-o reiterează insistent ori de câte ori are ocazia. A făcut asta în octombrie 2009 în timpul vizitei de la Bucureşti. Dar şi în cadrul unui turneu efectuat prin alte state ale Europei Centrale.

Având în vedere şi faptul că, de la un timp încoace, SUA fac tandem cu Germania pentru a-i determina pe ruşi să se retragă de la Nistru în schimbul asistenţei financiare şi tehnologice occidentale, nu încape îndoială că Biden va juca la Moscova cartea moldovenească. Alături de cea românească, bineînţeles. Americanii vor invoca interesul lor şi cel al europenilor de a da Chişinăului mână liberă în drumul lui spre UE pentru a-i constrânge astfel pe Putin şi Medvedev să renunţe la pretenţiile lor de a controla şi de acum încolo Republica Moldova.

Republica Moldova, ca proiect occidental

În aceste condiţii, rămâne în picioare concluzia trasă de Strategic Forecasting (Stratfor), un serviciu privat de analiză, supranumit „CIA-ul din umbră”, care explica acum un şi ceva că vizita lui Biden în România are legătură în primul rând „cu lupta SUA cu Rusia pentru influenţă în Europa”. Acelaşi lucru este valabil, implicit, şi pentru voiajul vicepreşedintelui american la Chişinău.

Unde mai pui că sosirea lui Biden intervine exact în momentul în care americanii au decis finanţarea scutului antirachetă din România. Acest fapt creşte, neîndoios, nu numai ponderea geopolitică a Bucureştiului, ci şi, păstrând proporţiile, cea a Chişinăului. De unde şi impresia că sosirea vicepreşedintelui american va avea o semnificaţie capitală.

În urma vizitei lui Biden, Republica Moldova va înceta, în sfârşit, să mai existe ca un proiect rusesc de sorginte sovietică pentru a se converti oficial în unul euro-atlantic. Astfel, ruşilor li se va da de înţeles că, indiferent dacă se vor cărăbăni sau nu din regiunea rebelă, Occidentul va ajunge la Nistru. Acest fapt, chit că nu va conduce la soluţionarea grabnică a chestiunii transnistrene, va netezi drumul Chişinăului spre Europa.