Prezent la deschiderea Consulatului onorific al Romaniei de la Vidin, secretarul general al Ministerului de Externe, Robert Cazanciuc, a facut o gafa de proportii repetand teoria absurda a bulgarilor si sarbilor cum ca vlahii ar fi altceva decat romani. In loc sa vorbeasca despre comunitatea de romani/vlahi din Bulgaria Cazangiuc, in cadrul declaratiei facute la Vidin a vorbit, citat de Agerpres, despre “prezenţa românilor şi vlahilor pe aceste meleaguri” de parca cele doua comunitati ar avea origine diferita si ar reprezenta doua comunitati diferite, transmite corespondentul Romanian Global News de la Vidin.

Nu este pentru prima data cand diplomati ai Ministerului de Externe se duc in spatii fara a cunoaste in profunzime particularitatile comunitatii romanesti din zona, iar prin declaratiile facute la fata locului aduc mai multe deservicii decat lucruri favorabile respectivelor comunitati.

Cititi si :  S-au terminat romanii din Vidin! Consul grec pentru Consulatul onorific al Romaniei la Vidin!

Documentar:

Date demografice privind romanii din Bulgaria, conform recensamintelor bulgare:
-          1905 – 80 000 de romani
-          1910 - 96 502 de romani
-          1920  - 57 312 vorbitori de daco-romana  si 1 749 de macedo-romani.
-          1926 – 83 746 de romani.
La recensamantul din 1934, efectuat dupa cu totul alte principii decat cele anterioare, autoritatile bulgare au dorit sa demonstreze ca nu mai exista romani in Bulgaria sau ca numarul acestora este insignifiant. Pentru a se ajunge la acest rezultat, agentii de recensamant care au actionat in regiunile cu populatie preponderent romana au completat fisele de evidenta cu numele bulgarizate ale locuitorilor. Astfel, de exemplu, daca la recensamantul din 1920 in Vidin erau 42 414 romani, in cel din 1934 au fost indicati numai 1 213, ceea ce inseamna ca 41 201 au disparut sau au devenit bulgari. La Plevna, in 1926 erau 14 505 romani iar in 1934 numai 23. De asemenea, la Vrata de la 11 709 romani s-a ajuns, in 1934, la 39.

Aceste cifre au permis autoritatilor bulgare sa suprime toate scolile romanesti si sa-i concedieze sau sa-i transfere pe institutorii romani. Prin Ordinul emis de Ministerul de Instructie Publica din Sofia, No.4097/1935, 30 de profesori romani au fost considerati „inapti de transfer“ deoarece „vorbeau romaneste cu elevii lor“.

Din 1933, populatia romana nu a avut dreptul la scoala si slujbele religioase in limba materna. De exemplu, la 22 mai 1932, in comuna Bregova, unde din 4 929 locuitori 4 836 erau romani, in prezenta episcopului Neofit al Vidinului, autoritatile bulgare au confiscat toate cartile de rugaciune, deoarece slujba a fost tinuta in limba romana. In toamna anului 1934, arhivele bisericii din Gavren, sat cu 2 698 locuitori din care 2 610 romani, au fost aruncate in Dunare pentru ca era redactata in limba romana. Si exemplele ar putea continua, marturii ale actiunilor care au urmarit distrugerea sistematica a identitatii culturale si nationale a romanilor din Bulgaria.

Dupa evaluarile dr. N.Popp pe baza datelor recensamantului bulgaresc din 1910, aplicand sporul natural al populatiei romanesti pe timp de 30 de ani, deducem ca in 1940 trebuiau sa locuiasca in Bulgaria circa 140 000 de romani. „Ca si in Iugoslavia (Serbia), in Bulgaria sunt doua grupe de romani. Cei mai numerosi traiesc in regiunea Dunarii, in directa continuitate teritoriala cu romanii din Romania si cu cei din Timocul sarbesc, iar o infima parte o constituie romanii macedoneni aflatori in regiunea de sud-vest a Bulgariei. Plasele cu cei mai multi romani sunt la Dunare si anume: Vidin 45 000, Rahova 20 000, Cula 18 000, Nicopol 16 000 si Lom 6 500. Peste 1 000 romani au si plasele Sistov si Plevna. Mai ales in regiunea Vidinului gasim numeroase sate curat romanesti, cum ar fi marele sat Bregova cu peste 4 000 de romani, apoi Gamzova, Chirimbeg etc.

Tot cotul Dunarii din fata Calafatului e locuit numai de romani, iar malul drept al fluviului pana la raul Iantra arata inca destule asezari romanesti. Numarul lor scade spre sud. Totusi, chiar la sud de muntii Balcani aproape ca nu exista plasa fara romani. Intre plasele cu peste 1 000  de romani declarati ca atare de bulgari in sudul Balcanilor, mentionam: Sofia, Filipopol, Pstera si Pazargic. Majoritatea acestora sun romani macedoneni”. („Spatiul etnic romanesc” vol. III, editia a II-a ingrijita si adaugita de Mircea Cociu, Editura Militara, 1993).

La romanii de pe Valea Timocului este de retinut asemanarea izbitoare a costumelor, traditiilor si limbii vorbite in zona cu cele din Oltenia. Din punct de vedere geografic, regiunea Timocului este o prelungire a masivelor muntoase si a vailor si podisurilor Olteniei. Romanii „padureni“ si cei„dunareni“ din regiunea Vidin constituie o unitate cu cei din Oltenia. In raioanele Vidin, Vrata si Plevna romanii formau minoritatea cea mai importanta. In 1939 aceasta grupa nationala locuia in peste 70 de localitati, din care 33 din regiunea Vidin, iar restul in zonele Lom, Palanca, Rahova si Nicopole. Numarul romanilor depasea cifra de 120.000.