Consemnând mai multe incidente produse pe parcursul anului trecut, Raportul Departamentului de Stat reţine că „la 11 aprilie 2009, doi preoţi cetăţeni români, care slujesc în trei parohii ale Mitropoliei Basarabiei din raionul Cahul, au fost opriţi la punctul de frontieră Oancea-Cahul, când au încercat să reintre în ţară pentru a oficia slujba de Paşti. Deşi preoţii aceştia au permis de şedere şi slujesc de mulţi ani, li s-a refuzat intrarea în ţară pe baza prevederilor noilor regulamente, care cer ca cetăţenii români să aibă viză de intrare şi invitaţie de la MAI.” Vom preciza pentru conformitate că este vorba de preoţii Ioan Bâgea (Parohia ortodoxă română Vadul lui Isac) şi Iulian Budescu (Parohia ortodoxă română Manta).

Referindu-se la una dintre cele mai importante chestiuni, cea a succesiunii de drept a Mitropoliei Basarabiei şi a proprietăţilor ei spoliate de regimul sovietic de ocupaţie şi deţinute până în prezent de către stat, Raportul menţionează: „Disputele dintre Mitropolia Chişinăului şi Mitropolia Basarabiei asupra unor proprietăţi au rămas nerezolvate. Deşi legislaţia prevede restituirea către persoanele exilate sau persecutate politic a proprietăţilor confiscate în timpul regimurilor succesive fascist şi sovietic, prevederile nu se aplică şi la proprietăţile confiscate de la organizaţiile religioase sau de la părţile lor componente în perioada regimurilor succesive nazist şi sovietic. Pe data de 19 martie 2009, Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei a decis că guvernul şi-a îndeplinit toate obligaţiile faţă de Mitropolia Basarabiei. Autorităţile locale pot încheia acorduri cu parohiile locale asupra restituirii proprietăţilor Bisericii, dar, în practică, aceste acorduri favorizează Mitropolia Chişinăului aproape întotdeauna. Printre altele, din cauza faptului că guvernul a continuat să refuze retrocedarea către Mitropolia Basarabiei a arhivelor Mitropoliei Basarabiei confiscate în perioada sovietică (1945-1991), aceasta nu a putut prezenta numărul exact al bisericilor pe care le-ar putea reclama ca foste proprietăţi ale Mitropoliei.

La încheierea perioadei din raport, CEDO încă nu se pronunţase cu privire la hotărârea guvernului din 2001 de a declara Mitropolia Chişinăului ca succesoare a Bisericii Ortodoxe Române de dinaintea celui de Al Doilea Război Mondial în toate problemele legate de dreptul de proprietate. Mitropolia Basarabiei s-a plâns că i s-a blocat accesul la documentele care atestă dreptul ei asupra a numeroase proprietăţi. De asemenea, CEDO nu s-a pronunţat nici cu privire la petiţia parohiei Mitropoliei Basarabiei din Floreşti, din octombrie 2006, în care revendică drept de proprietate asupra unei biserici pe care Mitropolia Chişinăului o consideră ca fiind în proprietatea ei.”

Departamentul de Stat al SUA nu a trecut cu vederea nici aspectele privind subtilizarea metodelor de persecuţie îndreptate împotriva Mitropoliei Basarabiei, a credincioşilor şi slujitorilor ei. Astfel, Raportul menţionează: „Spre deosebire de anul precedent, Mitropolia Basarabiei nu a mai semnalat cazuri de verificare a enoriaşilor la slujbele religioase sau a conducătorilor Bisericii în birourile lor. În vara lui 2008, Inspecţia Muncii a efectuat percheziţii în birourile Mitropoliei Basarabiei la cererea lui Vladimir Ţurcan, care era atunci preşedintele Comisiei Parlamentare pentru Problemele Juridice, Numiri şi Imunităţi. Ţurcan şi-a bazat cererea pe informaţii neîntemeiate, care susţineau că Vlad Cubreacov, membru al parlamentului din partea Partidului Popular Creştin Democrat, este angajat al Mitropoliei Basarabiei. Pe 26 decembrie 2007, Mitropolitul Basarabiei Petru Păduraru, care deţine paşaport diplomatic românesc, a fost reţinut timp de două ore la un punct de trecere a frontierei cu România, a fost percheziţionat şi i s-a cerut să semneze o declaraţie că nu transportă droguri. În urma criticilor aduse Mitropoliei Basarabiei de către preşedintele Voronin în decembrie 2007, Mitropolia Basarabiei a raportat că, la scurtă vreme după aceea, ofiţeri de poliţie sau alţi ofiţeri de securitate i-au vizitat, acasă sau în biserică, pe cei mai mulţi dintre preoţii Mitropoliei Basarabiei, avertizându-i că pot fi pedepsiţi pentru „erezii româneşti”. De asemenea, se semnalează că autorităţile le-au spus preoţilor Mitropoliei Basarabiei că părăsirea Mitropoliei Basarabiei şi trecerea lor la Mitropolia Chişinăului le-ar aduce multe avantaje.”

În continuare, aflăm că „pe 9 februarie 2009, Comisia Guvernamentală Permanentă, înfiinţată cu cinci luni înainte pentru executarea hotărârilor CEDO, a cerut guvernului să execute toate hotărârile CEDO luate în favoarea Mitropoliei Basarabiei, dar nu s-au înregistrat progrese privind executarea lor.”

Cât priveşte reacţia misiunii diplomatice americane din Republica Moldova faţă de problematica Mitropoliei Basarabiei, dar şi a altor culte religioase, Raportul precizează: „În februarie 2009, Ambasadorul SUA a oferit cea de a treia recepţie anuală în onoarea libertăţii de credinţă, găzduindu-i deopotrivă pe reprezentanţii unor organizaţii religioase înregistrate şi neînregistrate, inclusiv pe cei ai Mitropoliei Basarabiei (…). A fost al doilea an la rând când niciun reprezentant al guvernului nu a participat. Ambasadorul i-a îndemnat pe participanţi să-şi continue eforturile de promovare a libertăţii şi armoniei religioase.

Reprezentanţii Ambasadei continuă să sprijine înregistrarea grupurilor religioase şi obţinerea de permis de înregistrare şi de şedere de către activiştii străini pe tărâm religios în toată ţara.” „Politica dusă de guvernul Statelor Unite Ambasada Statelor Unite şi-a exprimat îngrijorarea la cele mai înalte niveluri ale guvernului cu privire la greutăţile permanente întâmpinate de unele grupuri religioase şi a cerut ca procedura înregistrării să fie clarificată şi simplificată. Între 10 ianuarie şi 1 februarie 2009, patru lideri religioşi moldoveni, reprezentând Mitropolia Basarabiei, două biserici protestante şi credinţa Baha’i, au efectuat un tur al Statelor Unite, sprijinit financiar de guvernul american. Vizitatorii s-au întâlnit cu grupuri religioase şi laice din Statele Unite şi au analizat rolul jucat de grupurile religioase în Statele Unite, în cooperarea interconfesională şi în libertatea de credinţă.”

Ne bucurăm să putem constata că „Raportul Internaţional cu privire la libertatea religiei 2009” publicat de către Departamentul de Stat al SUA nu doar fixează realitatea vie pe care o reprezintă Mitropolia Basarabiei la ora actuală, dar ne dă dreptate în toate punctele pe care le-am susţinut (şi) anul trecut cu referire la adevărata noastră Biserică istorică şi naţională din Republica Moldova.

Putem, de asemenea, constata că în ultima jumătate de an situaţia nu s-a schimbat la principalele capitole (cadrul legislativ şi normativ în vigoare, imunităţile diplomatice ale capului structurii locale a Patriarhiei Moscovei, restituirea arhivelor şi a proprietăţilor bisericeşti spoliate de regimul sovietic de ocupaţie, reflectarea cu regularitate, de către canalele de televiziune proguvernamentale, a vizitelor unor înalţi demnitari la bisericile şi mânăstirile Mitropolia Chişinăului). Privită din punctul de vedere al Mitropoliei Basarabiei şi al intereselor ei legitime, vedem că situaţia nu s-a schimbat pe fond. Chiar dacă avem acum la Chişinău o altă mărie, e limpede că ea poartă aceiaşi pălărie. O pălărie veche, transmisibilă şi blagoslovită bogat de Patriarhia din preajma Kremlinului.