Moldova si criza economica mondiala
adăugat 11 februarie 2009, 06:20, la Opinii / Editoriale
Un subiect de discutii actual in ultimele luni e daca criza economica mondiala va afecta moldova sau nu. Un articol recent din the banker chiar a starnit valuri de optimism fals. Insa in conditiile in care romania, ucraina, si rusia si-au depreciat valutele natioanale cu 30-40%, ideea ca moldova poate fi o oaza de stabilitate este absurda.De fapt, moldova se afla in situatia unui personaj dintr-un film francez care cazand de pe o cladire repeta in fata fiecarui etaj: "deocamdata totul este bine". Dar nu conteaza cum cazi, ci cum aterizezi. Realitatea este ca moldova va fi lovita grav de criza. Si nici guvernul, nici partidele de opozitie nu par sa se gandeasca la aterizare.
etapa 1: criza financiara
Spre deosebire de statele vecine, moldova inca nu este vizibil afectata de criza. Iata o explicatie. Vorbind de criza mondiala de fapt subantelegem doua tipuri de crize: financiara si economica.
Criza financiara tine de functionarea bancilor, accesului la credite, re-creditarii etc. iar criza economica tine de stagnarea sau scaderea productiei industriale, a serviciilor, exporturilor, etc. Criza financiara a inceput in SUA in 2007, insa spre sfarsitul anului 2008 criza financiara s-a transformat treptat in criza economica, din cauza limitarii drastice a accesului la credite.
Pana la declansarea crizei mondiale, accesul la credite ieftine era una din locomitivele cresterii economice (inclusiv in constructii) in state ca Spania, Letonia, Romania, Irlanda, Rusia, SUA etc. Creditele mai erau si o sursa a investitiilor straine. Cresterea economica in Georgia sau Romania, de exemplu - era foarte dependenta de investitii straine directe. Pentru o comparatie: investitiile straine directe in moldova in 2007 au fost de 459 milioane de dolari, iar in Georgia - de patru ori mai mult - 1 miliard 650 miloane USD (iar populatia georgiei e cu vreo 25-30% mai mare decat a Moldovei). Armenia - cu o populatie mai mica ca a Moldovei, supusa unei blocade de Turcia si Azerbaijan, izolata geografic (intre Iran si Georgia) si departe de UE - a atras 661 milioane USD in 2007, practic la fel ca Moldova. Expansiunea companiilor rusesti in Europa si statele post-sovietice - era finantata predominant din credite. Multe companii din Rusia si Ucraina ieseau pe pietele financiare internationale prin IPO pentru a atrage capital. Insa odata cu declansarea crizei financiar-bancare si secarea ulterioara a creditelor - economia acestor state a fost afectata. Fara acces la credite ieftine - economia acestor state nu mai putea creste la fel de rapid. Deci majoritatea statelor au fost afectate de criza financiara, dar Moldova-mai putin.
Moldova practic nu a fost afectata de aceasta criza financiara din simplul motiv ca nu este suficient de integrata in pietele financiare mondiale. Prin urmare, Moldova nu este atat de dependenta de creditele internationale si investitiile straine. Moldova nu este dependenta de credite, IPO, sau investitii straine directe la fel ca economiile mai globalizate ale Rusiei, Ucrainei si Romaniei.
Anume integrarea limitata a Moldovei in economia globala explica faptul ca aceasta este lovita cu cateva luni intarziere de criza mondiala. Pentru ca Moldova este afectata nu atat de criza financiara, cat de cea economica.
etapa 2: criza economica
In a doua etapa, criza financiara mondiala s-a transformat in criza economica mondiala. In lipsa accesului la credite si investitii straine - industria, serviciile si importurile in majoritatea statelor europene (si nu numai) au inceput sa scada rapid. Cu -10 -20% in noiembrie/decembrie 2008. Unul dintre cele mai afectate a fost sectorul constructiilor (atat de dependent de creditele ipotecare de la care a inceput toata criza in 2007) - in Irlanda, Rusia, Spania si Marea Britanie. Or tocmai aceste state, si acest sector al economiei sunt unele dintre cele mai afectate de criza.
O buna parte din emigrantii din Moldova lucrau la constructii in Spania, Irlanda, si Rusia. or anume aceste state, si acest sector sunt afectate cel mai mult de criza financiara. Spania devine statul cu cel mai mare numar de someri (atat absolut, cat si per capita) din UE. Irlanda intra in recesie. Rusia descopera ca rezrevele sale financiare (fondul de stabilizare) sunt mai mici decat creditele pe care le-a luat in ultimii ani din bancile occidentale (iar "expansiunea" capitalului rusesc era de fapt o reciclare a creditelor occidentale in proiecte gen Nord-Stream).
In momentul in care criza financiara se transforma in criza economica, intra si Moldova in joc. Spre deosebire de alte state,nu creditele si investitiile straine, ci remitentele erau una din locomotivele cresterii economice. Chiar daca Moldova nu a fost prea afectata de lipsa accesului la credite si criza financiar-bancara din lume, ea va fi afectata grav de scaderea drastica a remitentelor, pentru simplul fapt ca sute de mii de oameni sunt disponibilizati in cateva state cheie ca Spania, Rusia si Irlanda.
Normal ca acestea afecteaza si lucratorii din Moldova. In noiembrie remitentele in Moldova deja au scazut cu cateva procente. Criza economica mondiala mai duce si la scaderea exporturilor (resimitita deja in Moldova). Deci scaderea exporturilor si a remitentelor (cauzate de somajul crescand in UE si Rusia) - va lovi puternic moldova. Insa, in timp ce statele vecine incearca sa gestioneze efectele crizei, Moldova este consumata de campania electorala.
pauza (alegeri)
Din cauza campaniei electorale, guvernul incearca cu aproape orice pret sa inghete situatia. In perioada electorala, este normal ca guvernul va face totul posibil sa nu admita ca Moldova va fi afectata de criza. Rusia proceda la fel prin septembrie/octombrie, si asta fara a avea alegeri in fata.
In timp ce statele vecine - Ucraina si Romania (dar si Rusia) - si-au devalorizat monedele nationale in ultimele 4-5 luni, si incearca sa reduca cheltuielile bugetare (mai putin Ucraina), guvernul Moldovei nu isi poate permite asa ceva din cauza campaniei electorale. Este un lucru periculos. In loc sa franeze treptat prin devalorizarera treptata a leului si reducerea cheltuielilor bugetare, Moldova se misca in plina viteza in peretele crizei.
Pericolul este ca urmatorul guvern, oricare va fi el, va primi o tara falimentata. Exista riscul ca leul se va deprecia brusc (mai rapid si necontrolat decat in tarile vecine), iar guvernul nou nu va putea face cheltuielilor bugetare promise. In loc de o aterizare impusa, dar cat de cat calculata (soft landing), Moldova se va prabusi cu toata greutatea la pamant dupa 5 aprilie.
Astazi se incearca din rasputeri amanarea crizei pana dupa alegeri. Insa pretul acestor masuri va fi exorbitant. O astfel de criza trebuie gestionata, nu amanata, pentru ca pretul populismului pre-electoral va fi mult mai mare dupa alegeri. Indiferent de viitoarea configuratie a parlamentului si guvernului.
etapa 3: criza politica?
Impactul unei crize economice majore asupra unui guvern de coalitie dupa 5 aprilie 2009 poate fi si mai dezatruos. Indiferent ca o fi un guvern de coalitie in jurul PCRM, sau unul creat de partidele de opozitie. Si unii, si altii, au tot interesul de a incepe sa gestioneze efectele crizei din Moldova, nu sa pretinda ca ea nu exista.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲