Lecturand in urma cu cateva zile cotidianul „amNY" (editia din 1 martie 2010) am descoperit la pagina 18 sub sectiunea Job Front, un articol intitulat „Getting paid to collect", cu o intrebare auxiliara chiar dupa titlu: „Want to become a curator?"

Ceea ce m-a surprins placut a fost numele curatorului dezvaluit de acest articol: Roxana Marcoci! Da, Roxana Marcoci este romanca si lucreaza ca si curator la Departamentul de Fotografie al Muzeului de Arta Moderna din New York.  Ziarul „amNY" titra in continuare ca Roxana Marcoci „fled Romania as a political dissident, studied at the Sorbonne and received a doctorate from NYU's Institute of Fine Arts before landing at MoMa 10 ½ years ago."

Realitatea faptului ca printre curatorii prestigiosului Muzeu de Arta Moderna (MoMa) se afla si o romanca, ar trebui privita cel putin cu simpatie, daca nu cu mandrie de catre comunitatea romano-americana din New York si popularizata si in media de limba romana din America. Prezenta unui curator roman la MoMa demonstreaza ca profesionalismul si pasiunea pentru arta nu cunoaste granite si nici afinitati etnice. Intr-o metropola ca si New York, o romanca a stiut sa faca acel pas al afirmarii si iata ca astazi, Roxana Marcoci deschide iubitorilor de arta, in salile muzeului, colectiile inedite de fotografii ale unor artisti consacrati din intreaga lume. Pentru cei care nu sunt familiarizati cu MoMa, mi-am permis sa punctez cateva detalii din istoria acestei institutii de cultura americana. In a doua decada a secolului al XX-lea, cativa promotori progresivi avand o influenta covarsitoare pentru arte, din orasul New York, printre care se disting Lillie P. Bliss, John D. Rockefeller Jr. si Cornelius J. Sullivan, au simtit nevoia unei schimbari a politicii conservatoare din cadrul muzeelor traditionale. Acesta schimbare a adus pe fundalul culturii americane de la inceputul acelui secol, o noua institutie, ceva care nu mai fusese pana atunci si anume o institutie devotata in exclusivitate artei moderne. Astfel lua nastere Muzeul de Arta Moderna (MoMa). Fondat in anul 1929 ca si un asezamant de cultura si educatie, Muzeul de Arta Moderna din New York este unul dintre cele mai insemnate de acest gen, din intreaga lume. In acelasi an Alfred H. Barr Jr. - directorul fondator al MoMa - isi exprima clar intentia ca muzeul va fie dedicat sprijinirii si ajutarii iubitorilor de arta, din New York si din intregul continent american, in eforturile acestora de a intelege si a se bucura de artele vizuale comtemporane. Și probabil fara sa banuiasca succesul de mai tarziu al acestui muzeu, Alfred H. Barr Jr. daruia orasului New York cel mai mare muzeu de arta moderna din lume. Datorita unui colectiv de oameni dedicati, muzeul a devenit, inca din primii ani ai existentei sale, un teritoriu al restauratiei istorice, conservand si documentand zi de zi o colectie permanenta prin care se reflecta vitalitatea, complexitatea si unicitatea unei arte moderne americane si nu numai, aflata in continua evolutie.

Rolul pe care Muzeul de Arta Moderna l-a avut si il are in continuare in a prezenta, promova si pastra arta in cadrul societatatii americane, este fara indoiala extrem de important. Procesul acesta este foarte amplu, implicand munca multor specialisti in domeniu, care colecteza, catalogheaza, clasifica si organizeaza exponatele, le aranjeaza in biblioteci, arhive, sau le reconditioneaza in laboratoare. Un rol important din cadrul acestui proces ii revine si curatorului, (din limba lat. curare adica grija). In mod traditional, un curator este o persoana specializata in procesul de organizare si pastrare a colectiilor unui muzeu sau unei galerii de arta. Putem spune, cu alte cuvinte, ca obiectivul principal al muncii unui curator implica in mod necesar piese de arta, exponate colectibile, piese arheologice sau stiintifice, etc. Mai recent asistam la aparitia unor categorii noi de curatori si anume curatorii obiectelor si artelor digitale si biocuratorii (cunoscuti sub numele de curatorii stiintifici).

Primul curator al Muzeului de Arta Moderna a fost d-na Dorothy Miller (n. 1904 Hopedale, Massachusetts - d. 2003, Greenwich Village, New York), cel mai important colaborator al lui Alfred H. Barr Jr. A fost de asemenea o scenarista a vietii boemice a cartierului Greenwich Village, pentru mai multe decade, si femeia care a facut cel mai mult pentru arta moderna americana postbelica. De aceea pe buna dreptate o ziarista americana se  intreba, cu cativa ani in urma, de ce nu prea multa lume ii cunoaste numele? (Lindsay Pollock, New York Magazine). „Mama MoMa" cum era numita de catre toti artistii si iubitorii de arte din New York, il cunostea foarte bine pe Constantin Brancusi - sculptorul roman de la Hobita, care locuia la Paris - organizandu-i expozitiile in America. Una dintre cele mai importante expozitii a fost organizata la 30 noiembrie 1956, cu un an inainte de moartea marelui artist, de catre aceeasi Dorothy Miller, in asistenta domnului Alfred Barr la „Metropolitan Museum". Prietenia dintre Constantin Brancusi si Dorothy Miller nu a fost insa de o mare anvergura. Putem vorbi mai exact despre o colaborare à la artist - colectionar, care in timp a generat o prietenie si un respect reciproc. D-na Miller se afirmase de multa vreme ca o pioniera a expozitiilor avangardiste, o sustinatoare a unor talente care incepeau a se defini in arta moderna americana dar si europeana. Ii promoveaza astfel pe pictorii Jackson Pollock, Frank Stella si Jasper Johns, precum si pe sculptorii Isamu Noguchi si Constantin Brancusi. Istoria curatorilor la Muzeul de Arta Moderna poate fi continuata de-alungul anilor care au urmat, ajungand ca astazi sa avem surpriza, pentru multi dintre noi inedita, ca printre acestia sa o gasim si pe Roxana Marcoci.

Intrebata de reporterul ziarului „amNY" daca pentru a deveni curator este nevoie sa ai doctoratul, Roxana Marcoci a raspuns „nu e nevoie, pentru ca sunt multi curatori care nu au doctoratul. Intreaga disciplina ca atare s-a schimbat - acum sunt cursuri curatoriale predate la nivel universitar. In trecut studiai doar istoria artei, un studiu care cred ca inca este foarte important. Trebuie sa stii istorie ca sa intelegi arta contemporana." Cum este munca unui curator? Desigur intrebarea a venit de la sine, reporterul continuand cu rugamintea ca Roxana Marcoci sa descrie putin pasii necesari dar nu si suficienti, pentru un astfel de proces. „In mod normal, continua Roxana Marcoci, sunt expozitii de colectii si imprumuturi sau expozitii temporare. Trebuie sa incepi procesul printr-o cercetare intensa si sa faci o propunere. Directoratul curatorilor - format din curatorii sefi si directorul muzeului - decide daca sa accepte sau nu propunerea facuta. Odata ce propunerea este acceptata si i se intuieste dimensiunea, curatorul este de unul singur. Incepe sa faca cercetari, sa calatoreasca, sa se gandeasca la formarea unui catalog/album. Trebuie sa fie instare sa cunosca din timp ceea ce are nevoie, sa apeleze la colectionari particulari si sa ia legatura cu alte muzee."

Departamentul de fotografie de la Muzeul de Arta Moderna este unul dintre cele mai vizitate din intreaga metropola de pe Hudson. La intrebarea reporterului care sunt cele mai bune locuri de a vedea fotografii in oras, Roxana Marcoci a inceput enumerarea acestora, bineinteles, cu MoMa. „Incepi la MoMa, pentru ca noi intotdeauna avem colectia expusa si astfel se arata istoria fotografiei. Muzeul Metropolitan de Arta (Met) are si acesta mari colectii fotografice, cu elemente atat istorice cat si contemporane. Centrul International al Fotografiei este de asemenea bun... la fel ca si Muzeul Whitney. Mai exista numeroase galerii cum ar fi Pace/MacGill si Matthew Marks si multe altele. Orasul este plin de astfel de locuri unde poti vedea fotografii" a continuat comentariul Roxana Marcoci.