![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (0)
Tipăreşte
Sus
NATO după Bucureşti şi noua realitatea geopolitică
adăugat 09 aprilie 2008, 20:38, la Opinii / Editoriale
Summitul de la Bucureşti a luat sfârşit însă mutaţiile realităţii geopolitice începute aici vor evolua în continuare. NATO a facut paşi importanţi în direcţia consolidării unităţii sale politice şi componenţiale. Pentru Rusia acest forum a reprezentat o pistă mai mult sau mai puţin reuşită de relansare a politicii sale externe, ce după insuccesul în Kosovo a avut nevoie de o impulsionare inedită.
NATO şi noua matrice a realităţii geopolitice
Alianţa Nord-Atlantică în urma acestui Summit a schiţat conceptul viitoarei sale activităţi în sistemul de relaţii internaţionale. Aceste aspecte sunt evidenţiate în Declaraţia Summitului NATO de la Bucureşti [1]. În pofida provocărilor existente în cadrul organiziţiei, cât şi celor exogene, statele NATO au atins consens în diverse domenii vitale pentru securitatea şi stabilitatea spaţiului euro-atlantic. Printre principalele priorităţi de natură geopolitică trasate de Alianţă în acest document pot fi enumerate:
• Continuitatea procesului de extindere euroatlantică. Albania şi Croaţia au obţinut invitaţia de aderare la NATO. Principiul "uşilor deschise" este declarat în continuare valabil, fiind propus spre aplicare nu numai pentru Macedonia, dar şi pentru alte state balcanice, inclusiv Serbia. De asemenea, se admite faptul ca lărgirea ulterioară a NATO să fie realizată prin atragerea Ucrainei şi Georgiei. De altfel, însăşi Secretarul General al Alianţei, a declarat că "extinderea va mai avea loc, [Albania, Croaţia şi în perspectivă Macedonia] valul curent nu este ultima fază", astefel vizându-se şi alte state balcanice. [2] În acest fel Alianţa preconizează realizarea scopului privind crearea unei "Europe unitare, libere şi paşnice". Prin urmare, se conturează configuraţia unei eventuale transformări geopolitice anticipate de Rusia şi alţi actori internaţionali. În orice caz, indiferent de natura parteneriatelor NATO cu Moscova, raporturile geopolitice se vor modifica odată cu extinderea euroatlantică spre Sud şi cu atât mai mult spre Est, fapt ce nu va putea fi stopat de Rusia.
• Reiterarea latentă a statalităţii Kosovo. Problema dată a fost abordată prin prisma faptului împlinit. Adică, părţile au convenit într-o formă diplomatică asupra faptului că Kosovo urmează să fie sprijinit de toţi actorii internaţionali relevanţi, printre care şi UE, în vederea creării unei "entităţi" stabile, democratice, multietnice şi paşnice. Supremaţia legii în Kosovo şi securitatea acestei regiuni au obţinut garanţii suplimentare din partea statelor NATO. Or, procesul de statalizare a Kosovo obţine noi asigurări, în detrimentul încercărilor Moscovei de a denunţa şi anula această acţiune. Situaţia dată la fel accentuează dinamica fluxurilor geopolitice ce au loc în Europa ( de data aceasta prin minimizarea rolului şi/sau ocolirea normelor şi principiilor de drept internaţional propagate cu insistenţă de Rusia).
• Eventualitatea extinderii influenţei geopolitice în Asia prin Afganistan. Subiectul dat trebuie să fie tratat prin optica dihotomiei. Or, reuşita pe marginea problematicii afganeze a fost necesară atât pentru Rusia, cât şi pentru statele NATO. Stabilitatea sud-asiatică şi distanţarea fundamentalismului islamic de frontierile ruseşti reprezintă pentru Moscova o realizarea de primă necesitate (reieşind din importanţa factorului religios musulman pe spaţiul teritorial şi politic rusesc). Cu toate acestea, pentru Alianţă, misiunea din Afganistan este o posibilitate unică de a-şi dezvolta ponderea geopolitică în această zonă atât din motive de securitate anti-teroristă, cât şi de cea energetică (Afganistanul este situat în apropierea statelor limitrofe Bazinului Caspic, care reprezintă concomitent posesori şi furnizori semnificativi de hidrocarburi). Prin urmare, acordul Rusiei privind facilitarea tranzitării teritoriului rusesc pentru transportarea echipamentului non-militar în vederea alimentării forţelor militare NATO din Afganistan [3], reprezintă un pas important în ce priveşte eventuala statornicire geopolitică a Alianţei în această regiune geografică şi eventualul "control" energetic exercitat de aceasta.
• Reluarea discuţiilor pe marginea implicării energetice a NATO. Sectorul energetic este scos în evidenţă de Alianţă, datorită nivelului înalt de vulnerabilitate pe care acesta îl comportă pentru statele NATO. Măsurile preconizate spre realizare ţin atât de cooperarea mai strânsă pe marginea securităţii energetice, proiectarea şi administrarea riscurilor relevante, cât şi de sprijinirea acţiunilor de protecţie a infrastructurii energetice vitale. Acest subiect a căpătat formă la Summitul de la Riga din 2006, când a fost propus drept un domeniu nou important de activitatea a Alianţei.[4] La Bucureşti, NATO şi-a declarat intenţia de se implica mai activ în vederea reglementării afacerilor referitoare securităţii energetice, propunându-şi drept scop atingerea statutului similar organizaţiilor internaţionale specializate pe acest domeniu. Această menţiune l-a deranjat pe Preşedintele rus, V. Putin, care s-a pronunţat împotriva absorbţiei de către agenda euroatlantică a problemelor legate de securitatea energetică.[5] Partea rusă evocă această obiecţie pentru că anticipează care pot fi ulterioarele evoluţii ale acestor demersuri ale NATO. Dat fiind faptul, că Rusia este cointeresată în realizarea mai multor proiecte energetice, care de fapt vor aduce Europa sub dependenţa generală de hidrocarburile rusesţi, aceasta încearcă să se împotrivească acestui proces. Cu toate acestea, statele NATO conştientizează faptul că factorul energetic rusesc poate genera dependenţa politică a acestora faţă de Moscova. Cu atât mai mult că, lupta pentru hidrocarburi va deveni şi mai acerbă în perspectivă medie, statele NATO doresc să-şi creeze imunitate şi capacităţi necesare pentru a face faţă acestei "ameninţări". Totodată, există posibilitatea ca aceste aranjamente să fie legate de eficientizarea NATO în cazul unor conflicte cu Rusia pentru resursele energetice din anumite regiuni geografice ca Arctica, Asia Centrală etc. (Recent UE a făcut public un raport în care se prognozează eventualitatea unor confruntări cu Rusia pe motive energetice etc. apărute drept consecinţă a încălzirii globale [6]). Prin urmare, NATO şi UE încearcă să creeze mecanisme viabile pentru posibilele confruntări cu Rusia. Desigur, aceste iniţiative au un impact direct asupra valoarei geopolitice regionale şi chiar internaţionale ale NATO, ceea ce cu certitudine va constitui o contrapondere pentru influenţa energetică rusească. Eventualitatea acestor efecte este cu atât mai mare, cu cât partea rusă nu doreşte să cedeze statutul său de mare putere energetică regională şi treptat mondială, graţie căreia şi-a revigorat prezenţa în sistemul actual al relaţiilor internaţionale.
• Susţinerea ideei amplasării scutului antirachetă american în Europa. Scutul dat era criticat de mai multe state NATO, care nu vedeau în acest proiect nimic altceva decât încercarea SUA de a-şi intensifica rolul său în arhitectura geopolitică europeană. Cu toate acestea, la Bucureşti acest subiect a devenit unul din succesele de bază ale delegaţiei americane, care a reuşit să convingă partenerii europeni de necesitatea implementării acestui proiect. În final, Jan de Hoop Scheffer a propus Alianţei să dezvolte un sistem european antirachetă care să fie conectat la cel american, astfel încât să fie realizată securizarea antibalistică a Europei în întregime.[7] Totodată, NATO cheamă Rusia să adere la această propunere. Crearea unui sistem complex de apărare antirachetă pentru SUA, UE şi Rusia urmează să fie discutată şi la Soci, de Preşedinţii Putin şi Bush. Dacă Moscova va refuză să participe la acest proiect, atunci statele spaţiului euroatlantic vor obţine un atuu geopolitic semnificativ. Umbrela antirachetă prevăzută în Documentul final de la Bucureşti va ajusta securitatea euroatlantică pe ambele maluri ale Atlanticului, contribuind la avansarea geopolitică a NATO. Or, Rusia urmează să demonstreze constructivism şi pragmatism în negocierea acestei oportunităţi, pentru a nu pierde poziţii importante atât în ceea ce priveşte posibilitatea unei dezvoltări colective eficiente a propriului potenţial antibalistic, cât şi pentru a se menţine în forţă din punct de vedere geopolitic.
Concluzii:
Summitul de la Bucureşti a stabilit noii direcţii de dezvoltare a ordinii geopolitice pe spaţiul euro-atlantic. Rezultatele acestui forum reprezintă nu numai perspective la adresa remodelării geopolitice a raporturilor actuale dintre SUA, UE şi Rusia, dar şi provocări legate de pierderea sau cedarea unor poziţii esenţiale de către partea rusă (în special în privinţa Kosovo, extinerea NATO etc.). Totodată, aici au fost prezente şi momente de consens între NATO şi Rusia, legate de Afganistan şi într-o anumită măsură de scutul antirachetă, care însă se dovedesc a fi favorabile în primul rând Alianţei. Oricum, negocierile duse în cadrul Consiliului NATO-Rusia au fost caracterizate drept constructive ("mature" după impresia lui Putin) şi s-au soldat cu o serie de înţelegeri (lupta împotriva terorismului, neproliferarea armelor de distrugere în masă etc.). În pofida existenţei unor rezultate pozitive, realitatea geopolitică de după Bucureşti avantajează în mod evident şi primordial NATO.
Referinţe:
1. Bucharest Summit Declaration, Issued by the Heads of State and Government participating in the meeting of the North Atlantic Council in Bucharest on 3 April 2008
2. ГенÑек ÐÐТО: РазноглаÑÐ¸Ñ Ñ Ð Ð¾ÑÑией преодолеть не удалоÑÑŒ, http://obzor.ua/ru/world/2008/4/4/56826
3. ISAF nations affirm long-term commitment to Afghanistan, http://www.nato.int/docu/update/2008/04-april/e0403g.htm
4. Summit-ul NATO, http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=31436
5. Ð’.Путин: Приближение ÐÐТО к границам РФ - прÑÐ¼Ð°Ñ ÑƒÐ³Ñ€Ð¾Ð·Ð°, http://top.rbc.ru/politics/04/04/2008/155068.shtml
6. КлиматичеÑкие Ð¸Ð·Ð¼ÐµÐ½ÐµÐ½Ð¸Ñ Ð¼Ð¾Ð³ÑƒÑ‚ вызвать конфликт ЕС Ñ Ð Ð¾ÑÑией, http://www.inopressa.ru/guardian/2008/03/10/10:54:08/climate
7.Prague to host US radar for tracking ballistic missiles, http://euobserver.com/9/25908/?rk=1
Aparitie: http://www.nato.md/content/view/653/1/lang,ro/
http://www.ong.md/index.php?mod=home&hmod=postbyid&id=1504
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}