Basarabeni.Ro

Portalul Basarabenilor din România

Avocat basarabeni.ro -Lăcătuș Igor
Campania Pro Cetăţenie Română
[o]

28 mai 2024, ora locală: 20:45

 

Proletarii nu au patrie, iar „liberalii”... limbă?!

adăugat 04 septembrie 2009, 13:02, la Opinii / Editoriale

„Net, net i net!”

(N. Bondarciuk, aprilie 1988)

Nici nu s-au ofilit florile depuse la statuia lui Mihai Eminescu de 31 august, că au şi început să se facă auzite voci care par a trivializa evenimentul. Vezi Doamne, un liberal autentic nu ar trebui să se ocupe cu asemenea chestiuni minore precum denumirea limbii. De ce tocmai acum, îţi vine să întrebi, exact în momentul în care denumirea sărbătorii din 31 august revine, după ani de vinovată „uitare”, la titulatura completă - „Limba noastră cea română”?

Limba care a făcut istorie


Înainte de a evalua teoretic o asemenea poziţie - denumirea limbii este exclusiv o chestiune individuală -, trebuie făcute câteva precizări contextuale. Întreg proiectul politic din stânga Prutului a stat sub semnul limbii şi al alfabetului latin. 1987 este anul care consemnează acţiunile insurgente ale Uniunii Scriitorilor. La 15 ianuarie 1988, un grup de tineri se adună la bustul lui Mihai Eminescu de pe Aleea Clasicilor şi se naşte Cenaclul literar-muzical „Alexei Mateevici”. Tinerii cântă, recită poezii, iar fenomenul ia amploare şi creează atmosferă. Apar şi reperele documentare. Valentin Mândâcanu publică în 1988 eseul exploziv „Veşmântul fiinţei noastre”, iar Dumitru Matcovschi tipăreşte în acelaşi an articolul „Anti-Teze”. Poezia lui Grigore Vieru - şi nu e singurul nume - dobândeşte şi ea, treptat, valenţe politice majore. În toamna lui 1988 apare aşa-numita „Scrisoare a celor 66” către prezidiul Sovietului Suprem al RSSM, în care se cerea abolirea „teoriei celor două limbi romanice” la nord de Dunăre. Bulgărele de zăpadă a pornit şi nu s-a mai oprit decât la 27 august 1989, ziua Marii Adunări Naţionale. La 31 august 1989, Sovietul Suprem adopta revenirea la grafia latină.

Întorcându-ne în actualitate, patru chestiuni trebuie clarificate în legătură cu acest subit „je m’en fiche”-ism lingvistic cu pretenţii de liberalism de secol XXI şi flancat sub lozinca „denumirea limbii nu trebuie să ne preocupe”.

De ce astăzi şi de ce nu ieri?

Prima ţine de momentul ales. Sărbătoarea din acest an a marcat, dincolo de orice, depăşirea unei etape aproape penibile din istoria RM, în care denumirea limbii era redată printr-o absenţă: „limba noastră”, „limbă de stat”, „limba vechilor cazanii” etc. Oricum, numai limbă română, nu. Cu atât mai mult pare nepotrivit apelul la „neutralitate axiologică”, mai ales că aceasta nu s-a manifestat niciodată când puterea era deţinută, la Chişinău, de cei care încercau să suprime glotonimul „popor român” şi etnonimul „limbă română”. Acest tip de politică etnolingvistică nu părea că deranjează, iar păcatele comuniştilor erau identificate oriunde altundeva, doar în chestiunea identitară, nu. Un asemenea comportament, însă, nu indică în niciun caz „neutralitate axiologică”, ci o atitudine civico-politică evidentă, fie şi neasumată direct. La care, fireşte, oricine are dreptul; dar nu are dreptul să o numească neutralitate şi nici să o drapeze cu eticheta „liberalism”.

Liberalismul nu este neutru identitar

Cea de-a doua chestiune vizează afirmaţia că liberalismul e neutru identitar, inclusiv în chestiunea limbii. Respectiva afirmaţie este o forţare evidentă. În realitate, în fenomenologia lui istorică, liberalismul nu a negat niciodată acest dosar. Dacă ar fi făcut-o, ar fi dispărut urgent de pe scenă. Şi nu vorbim aici despre manifestarea acestuia în spaţiul românesc, unde marile proiecte identitare şi naţionale, mai ales 1 decembrie 1918, i-au avut în centru pe reprezentanţii familiei liberale. Clasicii liberalismului european nu au ocolit subiectul, fie că vorbim despre John Stuart Mill, Giuseppe Mazzini, Max Weber sau Theodor Herzl. Mai încoace, David Miller sau Sir Isaiah Berlin reiau argumentaţia, iar elevul celui din urmă, Yael Tamir, sionist implicat activ în mişcările civice din Israel, publică o carte ce devine clasică în literatura de specialitate: „Naţionalismul liberal”. Concluzia e una singură: liberalismul este o filosofie, dar şi o practică politică, prin urmare se referă la oameni, nu la Om, pe care, vorba unui francez faimos, „nu l-am întâlnit niciodată”. Liberalismul se centrează pe individ, dar pe cel concret, real, viu, din carne şi oase, cu identitate şi limbă, care vrea prosperitate, dar este şi dispus să îşi dea viaţa pentru ceva care îl transcede, care are vicii, dar se şi roagă la Dumnezeu. Individul este important, dar identitatea şi libertatea lui sunt livrate comunitar, de aici miza crucială inclusiv a chestiunii lingvistice.

Postmodernism „a la Moldova”

Al treilea moment ţine de faptul că ceea ce se sugerează că ar fi liberalism nu este în niciun caz aşa ceva. E un soi de postmodernism dus la extremă, în care opţiunile individuale capătă dimensiuni sacrosante şi intangibile. Suntem subiectivi şi punctum. Alegem ce vrem şi ne comportăm ca atare. În realitate, o asemenea opţiune e imposibilă. Pe de-o parte, pentru că este ipocrită. În epoca aşa-numitei corectitudini politice, nu poţi să-ţi construieşti singur definiţiile nici măcar când e vorba de chestiuni şi mai subiective decât definirea unei limbii (care rămâne, totuşi, apanajul academiilor, filologilor şi al celor ce se îndeletnicesc cu aşa ceva în mod sistematic). Astăzi, contează enorm cum numeşti ceva sau pe cineva. Nu poţi să spui unui om de culoare decât „afro-american”, iar termenii „civilizat” sau „necivilizat”, „genocid” sau „holocaust” trebuie utilizaţi cu precauţie, pentru a nu răni sensibilităţile legitime ale unora sau altora. Totodată, subiectivitatea excesivă în chestiuni identitare frizează patologia socială şi, individual, psihiatria. Dacă mâine, pe baza subiectivităţii noastre, ne-am declara cu toţii „olandezi”, iar limba română „olandeză” şi, pe cale de consecinţă, ne-am prezenta cu toţii la Haga să ne cerem, în „olandeză”, drepturile ce derivă din noua noastră apartenenţă, nu vom fi primiţi acolo în partidul liberal, ci... la ospiciu. (Prin sec. XIX a existat un filosof german care a gândit cam aşa şi a sfârşit taman acolo.)

Limba ca busolă geopolitică

Nu în ultimă instanţă, sofismul subiectivismului lingvistic mai ascunde ceva. Anume, că nu limba în sine e o problemă în RM, ci semnificaţia acesteia şi valorile pe care le propagă. Nu e hazardat să spunem că, în stânga Prutului, statutul oficial al limbii române a fost un veritabil indicator pentru orientarea generală a statului. De fiecare dată când denumirea corectă a acesteia a fost scoasă din circulaţie sau marginalizată, a fost un semn al fracturării relaţiei Chişinăului nu doar cu Bucureştiul, dar şi cu Europa. În 1990, „eliberarea limbii” a reprezentat preambulul eliberării politice. A urmat un declin, iar Constituţia din 29 iulie 1994, prin formula „limbă moldovenească cu grafie latină” anunţa, parcă, eşecul comunist ce va urma. Limba în stânga Prutului nu poate fi doar o chestiune subiectivă. Cel mai mare mânuitor al limbii române, Eminescu, scria undeva, prin manuscrisele sale, că „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”. Pentru RM, observaţia poetului e mai mult decât un gând heideggerian - este o realitate politică şi geopolitică.

Restul este sofistică.

d.dungaciu@gmail.com

Autor: Dan Dungaciu
Sursa: www.timpul.md
Sunt daco-roman daca nu chiar geto-dac liber, cu strămoşi care n-au trecut prin genocidul populaţiei masculine pus la cale de ucigaşul Traian si n-a cunoscut cruntul regim de ocupaţie si colonizare a romanilor. Nu m-a programat nimeni ca pe un bastard, enicer sau mutant cu mintea si memoria amneziata ca misiunea mea pe veacuri înainte e sa-i supun pe toţi din jur si sa-i fac numaidecât adepţi ai Romei, romani. Vorbesc limba strămoşilor mei din Molis Davis sau Molis Dava (Dacia blânda), adică Moldova. E înrudita cu limbile neolatine, romanice, dar nici intr-un caz nu e chiar însăşi limba romana, e doar romanică, est-romanică, est-neolatina si atât. Are multe cuvinte latine, dar nimeni nu ni le-a băgat cu forţa - unele existau si in limba geto-dacilor, altele le-am primit odată cu credinţa creştina din lumea romanică. Romanici, dar nu romani, sunt la fel si aromanii, istroromanii, iliroromanii., mengloromanii, macedoromanii, unii din ei nici n-au avut strămoşi geto-daci sau traci.
E straniu ca intr-o ţara membra a Uniunii Europene este călcat in picioare dreptul minorităţilor si etniilor de a-si păstra autenticitatea cultural-lingvistica. In UE se convieţuieşte după principiu - "Unitate prin diversitate cultural-lingvistica!" si orice act de negare, asimilare, agresiune indirecta asupra identităţii cuiva, mai ales in scopuri nedeclarate expansioniste, e pasibil de sancţiuni din partea UE.
A comentat Jicol 07 septembrie 2009, 13:43
Jicol, eşti un baran sau un bou şi jumătate. Cine-ţi calcă în picioare dreptul tău de a vorbi ruseşte între Prut şi Nistru? Stai dracului acolo şi nu-ţi căuta osândă! Boii şi berbecii nu ar trebui să aibă dreptul de a mugi sau behăi pe forumuri! Rage sau behăie cât vrei, dar la tine în grajd sau în strunga ta de la stână!!!
A comentat împotriva boului Jicol 07 septembrie 2009, 14:58
Cu ce te-am ofensat, stimabile? Daca vrei in UE lecuieste-te de nationalism agresiv, altfel o sa fii intors inapoi. In Italia esti obligat sa cunosti dialectul fiecarei regiuni. De rand cu italiana mai exista inca peste zece alte limbi, pe care noi le-am numi dialecte. Si nimeni pe nimeni nu ofenseaza. Ce-ti sta in gat numele de moldovean. Si dacii si basarabenii au stat sub ocupatie straina peste 150 ani. Cu numele sfant de moldovean basrabenii si-au aparat identitatea si au ajuns la liman, pe cand daco-getii si-au pierdut cultura si limba ;lor atunci, sau acum din cauza noilor romanizatori. Cu chemarea "Unire moldoveni!" singuri, fara nici un ajutor din partea Romaniei lui Ceauseacu si apoi a lui Iliescu am iesit din jug, ne-am capatat dreptul la limba de stat si alfabet. Acum limba moldoveneasca e obiect de hula si dispret? De ce? Ce am facut rau? - Ti-o spun: ramanad moldoveni Rusia nu va avea motiv ca sa ne ia Transnistria, sa faca o noua curatire de nationalisti si fascisti. Ramanand moldoveni nu ne vom asuma asupra noastra blesteme grele si pacate savarsite in era lui Hristos de paganii romani si in veacul trecut de cel care il intrecea pe Hitler in genocidul organizat in Transnistria asupra tiganilor si evreilor. Si mai sunt si altele.
A comentat Jicol 07 septembrie 2009, 16:34
Jicol, in limba romana dintre Prut si Tisa nu exista dialecte, ci doar graiuri. Un italian din nord si unul din sud nu se pot intelege daca nu recurg la italiana literara.dar in Romania poti vorbi in graiul romanesc din Suceava sau Banat si toata lumea se intelege fara nici o greutate. Sper ca e clar, nu? Iar tu ramai in Basarabia si numeste-te cum vrei, si vorbeste orice limba vrei, pentru ca Romania nu-si poate lega de gat o belea atat de mare cum este republica ta. Dar te sfatuiesc sa nu discuti despre Romania care este un stat strain pentru tine. Si nu discuta nici despre limba romana pe care singur ai recunoscut ca nu o cunosti. Daca vei continua, vom incepe si noi romanii sa scoatem in evidenta toate aspectele negre, mult, mult mai negre decat ale tarii noastre. Sper ca ai macar atata minte incat sa intelegi ce am spus eu!
A comentat Gica Contra 07 septembrie 2009, 18:25
pt gica contra:nu mor caii cand vor prostii
A comentat tgh 07 septembrie 2009, 19:19
pt jicol:dute si te trateaza,banuesc ca esti tanar
A comentat tgh 07 septembrie 2009, 19:22
\" In toamna lui 1988 apare aşa-numita "SCRISOAREA A CELOR 66" către prezidiul Sovietului Suprem al RSSM, în care se cerea abolirea "teoriei celor două limbi romanice" la nord de Dunăre. Bulgărele de zăpadă a pornit şi nu s-a mai oprit decât la 27 august 1989, ziua Marii Adunări Naţionale.\"

NU MI-AM IMAGINAT NICIODATA CA LUPTAND PENTRU LIMBA MATERNA IN GRAFIE LATINA SI CU STATUT DE LIMBA OFICIALA peste doua decenii nu voi mai putea rosti cuvantul moldovean ca sa nu fiu blamat. OARE NU VA DATI SEAMA, D-LE PROFESOR, CA SEMANATI DISCORDIE NU NUMAI TERMINOLOGICA PRIN CONTRAPUNERE ACESTOR NOTIUNI? DE CE NU VEDETI CONTINUITATEA, DIALECTICA, PLASAREA PE ACEEASI AXA NUMAI DEOCAMDATA PE DIVERSE PUNCTE DE SPATIU SI TIMP? E straniu ca acest \"razboi\" in care se trage \"din noi in noi\" il duceti de pe paginile \"Timpului\", legat prin multe filiere de Moscova.
A comentat Unul din 66 07 septembrie 2009, 21:35


‹ înapoi la Ultimele Ştiri | sus ▲

Întrebări şi răspunsuri

Ultimele răspunsuri

  • #1 Lilyutza pentru natalita.popescu
    Odata ce esti si cetatean roman nu cred ca ai nevoie de acte din Republica Moldova, cel mai bine intrenati la starea civila din localitatea viitorului...

  • #2 Anusca pentru dorin1995
    dar daca depui direct la universitate si nu intri la buget sau eventual deloc mai poti depune si la consulat sau mu mai ai voie ?
    ...

  • #3 cielfanthom pentru dorin1995
    Salut!
    In acest caz aplici ca oricare alt absolvent de liceu, depunand dosarul la consulat(pentru a candida pentru unul din locurile pentru etnici rom...

  • #4 marinaian pentru Alina
    cei mai marsavi soferi sand pe ruta BRASOV-CHISINAU si sunt cei mai mari tepari. Evitari autobuzele lor de la orele 19:00 si 21:00. Eu de ultimu timp ...

  • #5 luminitacumpana pentru D0ina
    Ca basarabean cu diploma din rep. Moldova , nu e nevoie de echivalare dar ca romani cu diploma de la Moldova e necesar de echivalat la CNRED. Cu o ase...

  • #6 adaiulica pentru nicu_d
    salut, anul trecut nu a fost nevoie de echivalare de diploma cei de la universitate ocupanduse personal, dar trebuie sa intrebi la universitatea care ...

  • #7 lilik pentru Bogdanpop
    si tu ai scos vreodata bani de pe siteul asta?
    ...

  • #8 donici.vyiorel pentru Ciobanu_V
    Buna, lasa-mi un msg pe e-mail donici.vyiorel@gmail.com cu mai multe detalii gen, orasul in care ai vrea sa te transferi, la medicina generala/dentara...

  • #9 crinna pentru larisa2726
    aproape 10 media, ca sunt doar 5 locuri la masterat...

  • #10 adaiulica pentru Cornel
    deci poti in acest caz sa aplici pentru un liceu/colegiu in Romania, poti beneficia de locurile acordate de statul Roman ( astfel primind o bursa de 5...

Parteneri

Basarabeni.Ro

PROIECT realizat in cadrul OSB Timisoara

osb.basarabeni.ro

PROIECT administrat si intretinut de Basarabeni Media Grup

Opinii / Editoriale

octavian-tacu,
Octavian Țâcu // O altă Găgăuzie
În căutarea Timpului pierdutCei care au urmărit scrierile de la Timpul de altă dată își amintesc despreseria de articole dedicate practicilor și politicilor statal/imperiale de construcție identitară, prin care arătam cum anumite grupuri etnice sunt fragmentate și făcute altceva decât pornirile lor [...] mai mult
Canibalismul sovietic: cum i-au deprins rușii pe basarabeni să se mănânce între ei. La propriu
Documentele sovietice publicate atestă 66 de cazuri de canibalism în Basarabia între anii 1946-1947, nu 39 așa cum susține raportul prezentat în 2010 Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (link). E vorba de documentele publicate în volumul lui Anatol Țăranu, ”Foametea în Moldova sovietică 1946-1947”, [...] mai mult
work-and-travel,
Senatului american DECIDE: programele de Work and Travel rămân în vigoare, în ciuda dorinței administrației Trump
Programele de Work and Travel SUA rămân, nu se anuleaza, dimpotriva, devin mai sigure, Senatul american a votat amendamentul care protejează Programul J1, care se referă la schimburile interculturale pentru străini. Din J1 fac parte programele de Intern, Trainee, Camp Counselor, Au Pair și cunoscutul program Work and Travel, de care beneficiază [...] mai mult
EFECTELE CANICULEI: COD PORTOCALIU DE DELIR
”Plahotniuc a folosit România, pentru a-i interzice lui Rogozin să ajungă la Chișinău, iar autoritățile de la București au căzut în capcana oligarhului; Declararea lui Rogozin persona non-grata a fost făcută în complicitate cu Moscova, cu scopul de a crea impresia că Plahotniuc este antirus; Plahotniuc [...] mai mult
ANDREI NĂSTASE, DESPRE „PROBA” IGP ÎMPOTRIVA „PARTIDULUI NOSTRU”
Mercenarii de elită ai lui Plahotniuc s-au dovedit a fi niște măscărici. Jizdan și Pânzari nu sunt poliția, așa cum încearcă să se etaleze protagoniștii persecuțiilor tinerilor din 7 aprilie 2009. Ei sunt niște circari jalnici. Aşa a reacționat liderul Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr, Andrei Năstase, la „proba” prezentată [...] mai mult
Doc// Martori falși în dosarul lui Vlad Filat
Trei tinere din Federația Rusă, care par să nu știe nici cu spatele despre situația din Republica Moldova, figurează în calitate de martori-cheie în răsunătorul dosar de corupție în cadrul căruia este judecat Vlad Filat. Potrivit declarațiilor depuse de Ilan Șor în instanță, ele ar fi intermediat [...] mai mult
MAIA SANDU : „Moldova nu s-a predat... Moldova există, Moldova luptă!“
Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova s-a încheiat cu un rezultat puțin onorabil guvernării controlate de controversatul oligarh Vlad Plahotniuc. Doi candidați ai opoziției au trecut în turul doi. De altfel, candidații opoziției au adunat peste 90% din voturile exprimate în primul tur. Pe primul loc, [...] mai mult
Stratfor: Alegerile prezidențiale din Moldova ar putea declanșa un conflict între partide
Alegerile prezidențiale din Republica Moldova ar putea declanșa un conflict între partidele pro-ruse și partidele pro-occidentale. Deși candidatul pro-Rusia din partea Partidului Socialiștilor cel mai probabil va primi cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor, al doilea tur ar putea fi mult mai strâns. Indiferent de cine [...] mai mult
OPINII // Unirea şi provocările din jurul ei
În această perioadă s-a discutat foarte mult despre Unirea Republicii Moldova cu România, totul plecând de la un incident care a avut loc în Bucureşti, în Piaţa Victoriei, când liderii unei manifestaţii unioniste au decis să schimbe traseul, iar Jandarmeria a intervenit, i-a reţinut [...] mai mult
Sturza, despre „COPIII” lui Mark Tkaciuk și cine e VERIGA SLABĂ a trioului Dodon – Lupu - Plahotniuc
Fostul premier Ion Sturza consideră că anume fostul consilier prezidențial Mark Tkaciuk, este omul care a avut grijă să-i aducă în anturajul lui Vladimir Voronin pe Igor Dodon, Marian Lupu și Vlad Plahotniuc.
„Abil, viclean, erudit, dar și încăpățânat în a influența „lumea”, Tkaciuk cunoștea perfect limitele [...] mai mult

randat în 	0.1308 secunde