Aflat la New York, la inceputul lunii mai, cu ocazia reuniunii la varf a delegatiilor din peste 180 de tari participante la summitul ONU, privind nonproliferarea armelor nucleare, ministrul de externe roman, Teodor Baconschi, a dorit sa salute, pentru prima data in aceasta calitate de inalt oficial al statului roman, comunitatea romano-americana de la New York.

Astfel,  Teodor Baconschi a avut o intalnire cu reprezentatii presei locale de limba romana si cu membrii ai comunitatii romano-americane de la New York. Intalnirea a avut loc la Consulatul General al Romaniei din Manhattan, unde intr-un cadru protocolar foarte bine organizat, ministrul de externe al Romaniei a fost salutat de Adrian Vierita, ambasadorul Romaniei la Washinghton, Simona-Mirela Miculescu, ambasadorul Romaniei pe langa ONU, Pietro Lucian Pavoni, consul general al Romaniei la New York, reprezentanti ai Institutului Cultural Roman din New York si de alte persoane oficiale. In alocutiunea sa, conceputa in cei mai simpli termeni diplomatici, cu o naturalete care a destins atmosfera serii,  ministrul de externe a marturist, de la bun inceput, ca a cunoscut pe propria-i piele pshihologia exilatului, la inceputul anilor 90, la Paris: „Eu insumi am avut o dilema de infruntat, spunea acesta, aceea de a ramane in Occident dupa ce mi-am incheiat studiile, sau de a ma intoarce in tara. Am ales optiunea de a ma intoarce in tara, deoarece am fost in decembrie 1989 in strada... nu ma chemase nimeni acolo, doar simtul exasperat al demnitatii ultragiate de vechiul regim... Eram de vreo doi ani cu actele depuse sa plec de tot, pentru ca nu vedeam nici o sansa de viitor pentru mine in Romania comunismului terminal... asa incat am o serie de elemente biografice care ma leaga de comunitatile noastre din afara tarii, care ma ajuta astfel sa le inteleg si programul si asteptarile si calitatea si dramele prin care acestea au fost nevoite sa treaca, departe de tara..." Ministrul de externe a continuat, pe acelasi ton simplu, dar convingator, ca Romania si romanii au nevoie de a-si reface simtul national si cel comunitar, precum si placerea de a lucra pentru  binele comun. La finalul alocutiunii sale, diplomatul roman a tinut sa precizeze tuturor celor prezenti, ca momentul acesta este extrem de important si ca spera sa revina la New York, in aceasta calitate sau intr-alta. „Ma voi bucura intotdeauna sa fim impreuna, a adaugat acesta, sa discutam liber, ca niste oameni liberi, despre viitorul liber al Romaniei si despre proiectele noastre comune... Vreau sa va asigur ca veti gasi in mine si in colaboratorii mei apropiati, niste interlocutori deschisi si la minte si la suflet. Nu are rost sa reiau buna intentie demagogica - daca imi acceptati acest paradox - a mai multor guverne post comuniste, care au magulit in fel si chip comunitatile noastre din afara tarii, dar care nu au reusit sa faca o punte solida intre cei de-acasa si romanii din alte tari. Vreau sa ma angajez politic si sa astfel sa fiu util tarii mele intr-o forma mult mai directa si mai productiva..."

Discutiile s-au prelungit dupa terminarea alocutiunii ministrului de externe, prin intrebarile adresate de catre unii reprezentati ai presei, precum si de catre membrii  comunitatii. La un moment dat, inaltul diplomat a comentat: „Trebuie sa inoim clasa politica din Romania. Ne-am si plictisit de cate ori s-a spus acest lucru, dar cine s-o faca? Trebuie sa existe o noua generatie fara schelete in dulap, care sa isi asume, impreuna cu toate elitele, soarta Romaniei! Si am de gand ca sa adresez acest mesaj tuturor romanilor din toate tarile lumii, ca ei sunt parte din destinul national si ca in anii care vor veni, vor fi mai aproape ca oricand de tara lor prin vot, prin optiuniuni clare si prin aderarea la un proiect de societate, pe care eu si generatia mea sper il putem explica si comunica si astfel sa aducem impreuna tara noastra, acolo unde trebuie."

Au mai luat cuvantul dl Stefan Minovici (organizatorul principal al Festivalului anual „Romania" de pe Broadway), dl Grigore Culian (directorul ziarului „New York Magazin" si purtatorul de cuvant al „Asociatiei de Presa Romane din America de Nord", NARPA) care a transmis ministrului de externe un mesaj foarte clar: „noi suntem hotarati sa ajutam Romania, dar in acelasi timp, suntem la fel de hotarati sa semnalam cazurile in care sunt abuzuri, sau cazurile cetatenilor romani din American de Nord care necesita asistenta si ajutor..." A intervenit si d-na Lia Lungu (jurnalista si interpreta a cantecului popular), la o discutie pe marginea problematicii ridicate de populatiile de tigani din Romania. Dupa aceea, tematica discutiei a alunecat pe panta polemicii ridicate in jurul activitatii ICR din New York, moment in care scriitoarea Mirela Roznoveanu, intervenind pe neastepate la discutie, a exclamat: „sunt scriitor, profesor universitar si fost jurnalist roman, sunt aici de 20 de ani... Ceea ce se intampla la acest ICR, domnule ministru, este de neconceput. Suntem cativa scriitori romani, care suntem consacrati, oameni care scot carti in limba engleza si in limba romana. Noi suntem deja scriitori romano-americani, dar in aceasta institutie noi nu ne putem lansa cartile... de 5 ani eu nu am mai fost aici, am venit in seara aceasta pentru dvs..."

Pozitia de arbitru incomod, care parea a se cristaliza in jurul ministrului de externe a fost insa dejucata abil, intr-o formula pacifista, la finalul careia s-au facut promisiuni in ideea ca nu vor mai fi generate frustrari din partea acestei institutii, in detrimentul elitei intelectualitatii locale.