Basarabeni.Ro

Portalul Basarabenilor din România

Avocat basarabeni.ro -Lăcătuș Igor
Campania Pro Cetăţenie Română
[o]

12 iulie 2024, ora locală: 19:59

 

Marius Lazurca: "Ma voi opune intotdeauna trivializarii cetateniei romane, transformarii ei intr-un simplu instrument de garantare a libertatii de miscare"

adăugat 08 martie 2010, 08:41, la Interviu / Reportaj

Marius Lazurca, ambasadorul Romaniei la Chisinau, interviu

Obtinerea cetateniei romane de catre cetatenii moldoveni este un drept incontestabil, insa ea nu poate fi trivizalizata si transformata intr-un simplu instrument de garantare a libertatii de miscare, considera noul ambasador al Romaniei la Chisinau, Marius Lazurca. "Nu e suficient sa iti doresti sa calatoresti pentru a fi un potential cetatean roman", a spus diplomatul intr-un interviu acordat Hotnews.ro.

Informatia pe scurt:

  • Ambasada noastra in Republica Moldova da masura fortei reale a politicii externe a Romaniei.
  • Personalului consular ii voi reaminti ca stam cu totii sub exigenta unui ”proiect de suflet”, o expresie care adauga unei prioritati strategice o nuanta unica de atasament moral.
  • Nu e exagerat sa spunem ca Romania nu si-a pierdut niciodata rolul de sponsor principal al Republicii Moldova in cadrul UE. Ceea ce noi avem acum ocazia sa demonstram definitiv, alaturi de guvernul de la Chisinau, este ca interesele noastre in raport cu Chisinaul sunt ”euroconforme”, cum se spune in jargonul de Bruxelles
  • Propunerea de creare a unui instrument financiar-bancar de sprijinire specifica a intregii sfere de cooperare economica bilaterala a stirnit interesul expertilor. Sunt increzator ca ea se va si concretiza la timpul potrivit si prin implicarea institutiilor adecvate


Reporter: Presedintele Basescu a semnat vineri decretul de acreditare ca ambasador in Republica Moldova, cand estimati ca veti ajunge la Chisinau?
Marius Lazurca: Imi doresc, desigur, sa incep cat mai repede cu putinta. Pe de alta parte, cutumele diplomatice legate de plecarea de la post, precum si multimea de detalii presupuse de un transfer cu intreaga familie imi impun niste limite. Cred, prin urmare, ca nu e cu totul irealist sa imi doresc sa ajung la Chisinau indata dupa Pasti. Sper sa reusesc.

Reporter: Vaticanul si Republica Moldova sunt atat de diferite, cu provocari atat de diferite din punct de vedere diplomatic. Ca ambasador, cum va propuneti sa conduceti misiunea diplomatica de la Chisinau si care vor fi primele lucruri de care va veti ocupa?
Marius Lazurca: Aveti dreptate, cele doua posturi sunt intr-adevar foarte diferite, din cel putin doua motive. In primul rind, din pricina ca Sfantul Scaun nu seamana cu nici un alt stat, acreditarea la Vatican aducind uneori mai curind cu aceea pe linga o mare organizatie internationala, ONU, de pilda, sau OSCE - in sensul ca problematica strict bilaterala cedeaza adesea locul unui dialog consacrat marilor dosare internationale: drepturile omului, criza economico-financiara, dezvoltarea sustenabila etc. Nu este neaparat cazul Romaniei, care are cu Sfantul Scaun o agenda bilaterala diversificata, in continua aprofundare dupa 1 ianuarie 2007. 

Marius Lazurca si Papa
Marius Lazurca si Papa
Foto: Arhiva personala

 

Chisinaul difera de Vatican, in al doilea rind, din cauza locului special pe care Republica Moldova il are in politica externa romaneasca. Republica Moldova nu e un simplu vecin al tarii noastre, nici doar un aspirant la integrarea europeana. Intr-un anume sens, Republica Moldova reprezinta o distilare a marilor interese de politica externa ale Romaniei, adica: sporirea relevantei noastre in cadrul UE si NATO, protejarea intereselor cetatenilor si etnicilor nostri din afara frontierelor, intarirea parteneriatelor in vecinatatea noastra plecind de la premiza responsabilitatilor speciale ale Romaniei, decurgind din statutul ei de stat de frontiera al UE si NATO.

Mi-as lua libertatea de a spune ca, alaturi de putine alte misiuni, Ambasada noastra in Republica Moldova da masura fortei reale a politicii externe a Romaniei. Din acest punct de vedere, orice zi ca Ambasador la Chisinau va fi pentru mine un reinnoit test de realism. Si tocmai asa imi propun sa conduc aceasta misiune: cu un realism dublat de bunavointa.

Reporter: Organigrama ambasadei de la Chisinau nu este completa inca, se vor deschide inca doua (poate trei) consulate in R. Moldova. Ce politica de personal veti avea? In 2007 consulul a fost schimbat pentru suspiciunea unui trafic cu vize, in 2009 a existat un episod jenant pentru Romania in care consulul a avut o harjoneala cu una dintre angajatele moldovence. Ce calitati veti cere personalului diplomatic roman pentru a evita astfel de incidente?

Marius Lazurca: Sunt surprins de calitatea informatiilor de care dispuneti, asta va face un interlocutor exigent. In privinta episoadelor regretabile pe care le evocati, v-as cere ingaduinta de a nu le comenta. Cunosc in buna masura istoria recenta a prezentei noastre diplomatice la Chisinau si as dori sa va asigur ca ea nu e in nici un fel rezumata de aceste incidente dubioase.

As spune ca, dimpotriva, diplomatii romani, incepind cu Ambasadorul Teodorescu, au reprezentat interesele noastre legitime, cu onestitate si devotament, in conditii greu de imaginat din afara si asupra carora nu imi este ingaduit sa fiu prea explicit. Nu imi propun sa cosmetizez situatiile intolerabile; solicit doar pastrarea unei juste proportii intre rezultatele obtinute intr-un context dificil si defectiunile de parcurs. 

In ceea ce priveste politica de personal, voi spune ca acesta este un domeniu prea important pentru a-mi ingadui sa improvizez autonom. Cu alte cuvinte, voi urma creativ politica MAE, care e - deloc surprinzator - aceea de a trimite la post persoane calificate, din punct de vedere moral si profesional. Ce voi cere personalului? Le voi reaminti ca stam cu totii sub exigenta unui ”proiect de suflet”, o expresie care adauga unei prioritati strategice o nuanta unica de atasament moral. Le voi mai spune ca vom avea privilegiul de a fi sub ochii scrutatori ai tuturor decidentilor in politica externa romaneasca: presedintele, premierul si ministrul afacerilor externe. Ar trebui sa fie suficient, nu?

Reporter: In ce masura credeti ca veti fi sprijinit, cu instrumentele necesare, de catre autoritatile de la Bucuresti? Problema care s-a invocat adesea privind o relatie destul de deficitara cu Moldova - in afara regimului comunist care a fost pana in primavara anului trecut - a fost lipsa unor instrumente ( institutii, oameni si mecanisme) prin care sa se manifeste sprijinul Romaniei.

Marius Lazurca: Sunt foarte increzator si mi s-au furnizat deja mai multe argumente. Toate scadentele enuntate de presedintele Basescu la Chisinau au fost pina acum respectate: alocarea ajutorului nerambursabil de 100 de milioane de euro, deschiderea punctului de trecere al frontierei Radauti-Lipcani, operationalizarea acordului privind micul trafic de frontiera, relansarea dialogului vizind definitivarea instrumentelor juridice prioritare. Aceste exemple mi se par elocvente: atit in privinta angajamentului Bucurestiului, cit si - la fel de important - in ceea ce priveste seriozitatea Chisinaului.

Am deschis impreuna un santier enorm, suntem abia la inceput, dar miza ne obliga sa mentinem aceasta dinamica pozitiva. Pot sa va confirm ca dialogul bilateral, la toate nivelurile, inclusiv prin implicarea ministerelor de linie, s-a intensificat prin punerea in miscare sau crearea unor mecanisme adecvate de colaborare.

Avem acum ocazia sa demonstram definitiv, alaturi de guvernul de la Chisinau, este ca interesele noastre in raport cu Chisinaul sunt ”euroconforme”

Reporter: Romania a pierdut putin startul chiar si in sprijinirea R. Moldova in aspiratiile sale europene, iar Ungaria si Polonia sunt competitori puternici. In afara de faptul ca Romania are nevoie de aceste tari ca aliati in sustinerea la nivel UE a cauzei moldovenesti, cum vedeti recuperarea terenului pierdut in relatia cu Moldova, pentru a fi primul avocat al acesteia in UE?

Marius Lazurca: Mi-as permite sa va reamintesc faptul ca Ungaria si Polonia, au participat la prima reuniune a Grupului informal pentru sprijinirea actiunii europene a Republicii Moldova, alaturindu-se astfel unei initiative romanesti. Este o dovada elocventa ca, in ceea ce priveste Republica Moldova, interesele Romaniei, Ungariei si Poloniei nu sunt competitive, ci, dimpotriva, convergente. In al doilea rind, as crede ca nu e exagerat sa spunem ca Romania nu si-a pierdut niciodata rolul de sponsor principal al Republicii Moldova in cadrul UE.

Ceea ce noi avem acum ocazia sa demonstram definitiv, alaturi de guvernul de la Chisinau, este ca interesele noastre in raport cu Chisinaul sunt ”euroconforme”, cum se spune in jargonul de Bruxelles. In raport cu Republica Moldova, trebuie sa ne manifestam in continuare drept cel mai dinamic actor si sa contribuim, in acest mod specific, la succesul Parteneriatului Estic, la randul sau o initiativa care sintetizeaza interese europene istorice fata de vecinatatea estica.

Reporter: In audierile din Parlament ati prezentat o serie de propuneri foarte concrete pentru aprofundarea relatiei dintre Bucuresti si Chisinau. V-ati asigurat sprijinul ministerelor si al institutiilor abilitate din Romania pentru a le pune in practica?

Marius Lazurca: Cu riscul de a va dezamagi, voi spune ca marja de creativitate pe care un ambasador o poate demonstra in cursul audierilor parlamentare este, in mod necesar, destul de mica. Ceea ce el este chemat sa demonstreze este cunoasterea problematicii bilaterale, adica a diverselor proiecte in curs, unele in stadiu de simpla propunere. Pentru toate aceste proiecte sprijinul tuturor institutiilor relevante este scontat.

In al doilea rind, ambasadorul audiat are obligatia de a expune un mandat - adica o sinteza a pozitiei Romaniei in raport cu o tara anume, sinteza elaborata in MAE cu utilizarea tuturor contributiilor specifice ale altor ministere. Spun toate acestea pentru a intari o afirmatie foarte simpla: nu mi-as fi permis sa fac, inaintea unor comisii ale Parlamentului Romaniei, afirmatii neintemeiate pe certitudinea intregului sprijin institutional relevant.

Reporter: In ce masura ideea dvs. de infiintare a unui Fond de investitii sau a unei banci de investitii romano-moldovene a avut ecou in tara? A fost evaluata aceasta idee de catre experti si care a fost raspunsul acestora?

Marius Lazurca: Din nou, nu e vorba aici de idei care sa imi apartina, desi as putea la rigoare sa-mi asum ideea unei banci de investitii. Ar fi insa o atribuire falsa de, cum sa spun?, copyright, din simplul motiv ca ideea bancii s-a nascut in cursul intilnirilor de pregatire, in MAE, a audierilor si a fost validata de persoanele relevante ale Ministerului. Din acel moment, ideea a incetat prin urmare sa mai fie personala - a mea sau a altcuiva anume.

Gasirea unui autor e asadar irelevanta. In mod concret, as spune ca da, propunerea de creare a unui instrument financiar-bancar de sprijinire specifica a intregii sfere de cooperare economica bilaterala a stirnit interesul expertilor. Sunt increzator ca ea se va si concretiza la timpul potrivit si prin implicarea institutiilor adecvate.

Romania admite, cu rabdare si intelegere, ca eforturile ei sunt uneori imperfecte. 

Marius Lazurca 1
Marius Lazurca
Foto: Arhiva personala

 

Reporter: Cetatenii moldoveni au doua reprosuri majore de facut autoritatilor romane: procedurile lente de dobandire a cetateniei romane si obligativitatea de a avea 500 de euro in cont pentru obtinerea vizei. Cea de-a doua chestiune este impusa de UE - exista o rezolvare in acest sens, o modalitate de a se face vreo exceptie? Ce demersuri intreprinde Romania in acest sens?

Marius Lazurca: Cele pe care le spuneti sunt adevarate si au fost admise si de Presedintele Romaniei. Mi-as permite sa adaug doua nuante. As spune mai intii ca, desi chestiunile consulare - vizele, de pilda - sunt temele cele mai prezente in mass-media, activitatea niciunei Ambasade, cu atit mai putin a celei la Chisinau, nu se rezuma la acordarea de vize. Ambasada noastra nu este un simplu ghiseu de vize, iar rezumarea stereotipa a activitatii la aceasta ii nedrepteteste pe diplomatii angajati, cu succes altminteri, in avansarea uneia dintre cele mai complexe relatii bilaterale pe care o intretine Romania. 

In al doilea rind, apreciez ca frustrarea originara a cetatenilor Republicii Moldova, sursa reprosurilor la adresa Romaniei, nu e legata, as spune, de dificultatile de obtinere a vizei, cetateniei sau permisului de mic trafic. Inclin sa cred ca nemultumirea originara vine din aceea ca cetatenii R. Moldova, constienti de propria europenitate, nu inteleg de ce ea nu se trasforma rapid intr-un regim de viata european. Un regim de viata deplin prosper si liber. V-as reaminti ca e o frustrare pe care ne-o amintim si noi foarte bine, pe care si-o amintesc de fapt toti cetatenii ”noii Europe”. 

Oricite eforturi ar face Romania - la Chisinau, Bucuresti si Bruxelles - doar deplina, definitiva, ”europenizare institutionala” a Republicii Moldova va anula aceasta frustrare si, pe cale de consecinta, aceste reprosuri. Sigur, Romania admite, cu rabdare si intelegere, ca eforturile ei sunt uneori imperfecte. (Desi, mi-as permite sa ii rog pe criticii nostri sa compare cata libertate de miscare a produs Romania in Republica Moldova si cita a generat orice alt stat, european sau nu).

As mai spune ceva: obiectivul fundamental al Romaniei nu este acordarea de vize sau permise de mic trafic tuturor cetatenilor moldoveni. Ceea ce noi ne dorim este ca ei sa nu mai aiba nevoie de ele pentru a calatori liber. In aceasta directie se concentreaza cea mai importanta parte a abnegatiei, creativitatii si inteligentei noastre.Din pacate, este partea activitatii noastre care nu apare aproape niciodata in presa.

Reporter: In privinta cetateniei - cate cetatenii anticipati ca vor fi eliberate odata cu infiintarea Agentiei pentru cetatenie si a filialelor sale multiple din Romania? Lunga asteptare a cetatenilor moldoveni este cauzata, spunea presedintele, si de faptul ca dosarele sunt incomplete. Aveti in vedere o campanie de informare in acest sens?

Marius Lazurca: Cite cetatenii? Toate, tuturor celor pe care legea ii indreptateste. Va rog sa imi permiteti sa mai adaug ceva. Ma voi opune intotdeauna trivializarii cetateniei romane, instrumentalizarii ei meschine, transformarii ei intr-un simplu instrument de garantare a libertatii de miscare. Nu acesta este sensul si spiritul Legii Cetateniei sau ale modificarilor aduse ei.

As reaminti ca aceasta lege este chemata sa repare o nedreptate. In al doilea rind, legea ia act de dorinta explicita a unei persoane de a impartati destinul istoric al Romaniei, de a contribui creativ la cultura, viata ei sociala, politica si economica. Legea Cetateniei introduce in marea comunitate nationala pe cineva care poate face demostratia ca este demn de aceasta. Pe scurt: nu e suficient sa iti doresti sa calatoresti pentru a fi un potential cetatean roman.

Va asigur ca emigratia moldoveneasca stirneste mai multa ingrijorare la Chisinau decit la Roma, Madrid sau Lisabona

Reporter: Unele cancelarii europene si-au manifestat interesul privind o evaluare a efectelor procesului accelerat de acordare a cetateniei romane moldovenilor. Credeti ca au motive de ingrijorare, in special cel referitor la migratie intr-o perioada in care intreaga Europa este cuprinsa de criza economica?

Marius Lazurca: Nu exista nici un motiv de ingrijorare. Legea Cetateniei respecta prevederile internationale si europene in domeniu, si nu difera fundamental de legislatii similare din alte state membre ale UE. As mai spune un lucru: va asigur ca emigratia moldoveneasca stirneste mai multa ingrijorare la Chisinau decit la Roma, Madrid sau Lisabona.

Ca si Romania sau Polonia, si Republica Moldova are nevoie in egala masura de economiile cetatenilor sai expatriati, dar si de harnicia si inteligenta celor care au ales sa ramina acasa. Pe umerii acestora din urma apasa acum marea responsabilitate a cresterii economice a Republicii Moldova.

Reporter: O parte a opiniei publice din Moldova, a intelectualitatii are o abordare unionista a relatiei cu Romania, in timp ce pozitia oficialitatilor - atat romane cat si moldovene - a fost foarte clara: Romania si Moldova sunt doua tari independente si suverane a caror “unire” va avea loc in UE. Cum ati raspunde intr-un dialog acestei parti a populatiei moldovenesti care ar putea fi dezamagita in aspiratiile sale unioniste?

Marius Lazurca: Nu-mi este ingaduit sa angajez un asemenea dialog. Deciziile privind evolutia Republicii Moldova apartin cetatenilor acestui stat, iar ambasadorul unui stat strain, prin cutuma si conventii internationale, nu are dreptul sa intervina in procesul adoptarii acestor decizii. Nici macar la nivelul ”informal” al societatii civile, dezbaterii academice sau elitei intelectuale.

Integrarea europeana face obiectul unui consens unanim in Republica Moldova, atit in interiorul societatii, cit si al clasei politice. Constatind acest fapt si convergenta acestuia cu propriile interese de politica externa, Romania sprijina efortul de europenizare al Republicii Moldova. Prin urmare, rolul meu in momentul de fata la Chisinau este sa vorbesc nu despre unire, ci despre Uniune. Despre Uniunea Europeana asadar.

Institutul Eminescu nu poate sa se rezume la ”export” cultural, trebuie sa contribuie si la ”maturizarea pietei interne”

Reporter: O mare parte a populatiei Moldovei, a locuitorilor din Chisinau vorbesc limba rusa sau prefera sa comunice in rusa. Credeti ca demersul de a introduce obligatoriu subtitrarea in limba romana a filmelor in cinematografe, vanzarea unor publicatii romanesti in Moldova si deschiderea unor noi televiziuni de limba romana sunt in masura sa incurajeze la vorbirea limbii romane si sa stranga relatia, la nivelul populatiei, cu Romania?

Marius Lazurca: Romania a salutat mereu acele decizii ale autoritatilor Republicii Moldova destinate sa contribuie, fie si indirect, la evidentierea si aprofundarea legaturii speciale dintre cele doua state. In acest sens, vedem consolidarea prezentei publice a culturii romane in Republica Moldova sub un dublu aspect: ca un raspuns la asteptarea unei parti substantiale a cetatenilor moldoveni si, in al doilea rind, ca o contributie indirecta la dinamica relatiilor bilaterale.

Bogatia lumii culturale din Chisinau, orasul pe care il evocati, nu are cum sa fie afectata de cresterea ponderii limbii romane. Sunt increzator in aceasta privinta, pentru ca stiu prea bine ca bogatia specifica a orasului meu natal, Timisoara, e legata de capacitatea unui timisoarean ideal de a putea comunica in romana, maghiara, germana, sirba, bulgara etc. Republica Moldova se va integra in UE purtind cu sine aceasta bogatie si sunt convins, prin urmare, ca va sti sa o protejeze, inclusiv redand limbii romane locul sau firesc.

Reporter: In cat timp estimati ca veti reusi infiintarea unui institut Mihai Eminescu la Chisinau si ce programe /evenimente concrete ar trebui sa aiba el?

Marius Lazurca: Cum stiti, pe hirtie Institutul exista. Nu cred ca e un secret nici faptul ca nasterea lui nu a intirziat neaparat din vina autoritatilor romane. In momentul de fata, conditiile sunt intrunite pentru ca Institutul sa treaca rapid de pe hirtie in realitate. In ceea ce ma priveste, vad activitatea viitoare a acestei institutii sub o dubla lumina. In primul rind, aceasta institutie va fi un punct de contact cultural cu Romania, un instrument de promovare in Republica Moldova a ceea ce cultura romaneasca are mai valoros.

Pe de alta parte, Institutul Eminescu va trebui sa raspunda, in al doilea rind, si specificului culturii locale. In acest sens, el va trebui sa stimuleze si sa sprijine creativitatea culturala romaneasca si romanofona in Republica Moldova, mai cu seama in dimensiunea ei deschisa, europeana, cosmopolita. Vad prin urmare Institutul Eminescu in centrul unei retele dense de institutii si comunitati culturale informale din Republica Moldova, un partener si un punct de sprijin pentru actorii culturali semnificativi din statul vecin.

Pe scurt: Institutul Eminescu nu poate sa se rezume la ”export” cultural, trebuie sa contribuie si la ”maturizarea pietei interne”.

Reporter: In decembrie au fost reluate, informal, negocierile privind conflictul din Transnistria. Care este evolutia discutiilor si cum vedeti gasirea unei solutii?

Marius Lazurca: La inceputul lui martie s-au comemorat 18 ani de la inceputul ostilitatilor de pe Nistru. Orice observator lucid constata ca in acest rastimp evolutiile nu au fost foarte spectaculoase. Un motiv in plus, asadar, de a saluta reluarea negocierilor intre Republica Moldova si teritoriul secesionist, cu medierea Rusiei, Ucrainei si OSCE si cu participarea, ca observatori, a SUA si UE.

Un motiv in plus, de asemenea, de a vedea cu speranta deschiderea ambelor parti pentru cresterea palpabila, concreta a climatului de incredere reciproca. Ca stat membru al UE, Romania nu va inceta sa afirme ca respectarea suveranitatii si integritatii teritoriale a R. Moldova este principiul care trebuie avut in vedere constant in abordarea acestui dosar.

Reporter: Cum vedeti colaborarea romano-moldoveana in cazul unei destramari a Aliantei pentru Integrarea Europeana sau in conditiile in care pozitiile guvernului de la Chisinau par oarecum diferite, pe multe teme importante - numele limbii oficiale, scutul antiracheta - de cea a lui Marian Lupu, potential presedinte ale Moldovei?

Marius Lazurca: Obiectivele prioritare ale politicii noastre externe in raport cu Republica Moldova nu evolueaza in functie de ciclurile electorale de la Chisinau sau Bucuresti. In orice conditii, Romania isi propune un lucru simplu: ca intr-o buna zi sa poata sa numere steagul Republicii Moldova intre drapelele din fata cladirii Consiliului Uniunii Europene din Bruxelles. Asta-i tot si nu-i putin!


Autor: Anne-Marie Blajan
Sursa: www.hotnews.ro
DIN PĂCATE MAI PUŢIN DE 10% DIN CRERERILE DE CEŢĂŢENIE EXISTENTE SUNT DEPUSE DIN PATRIOTISM MAJORITATEA ESTE INTERES U.E.
A comentat JOS BOLŞEVICII 09 martie 2010, 11:39
DACĂ PÎNĂ LA ADERAREA ROMĂNIEI LA U.E. AU FOST DEPUSE DIN 1990 . . . . 1740 CERERI REDOBĂNDIRE . . . DUPĂ 1 IANUARIE 2007 EXISTĂ 1.112.000 CERERI PÎNĂ LA MOMENTUL DE FAŢĂ........ CUM AR VENI CAM UN SFERT DIN POPULAŢIA R .MOLDOVA IAR RITMUL SE MENŢINE CONSTANT .........
A comentat EU 09 martie 2010, 11:44
MAI MARI MINCATORI DE CCAT NU EXISTA IN LUME SI NICI NU SE COMPARA NIMENI CU ROMANII EI SÏNT CEI MAI MARI MINCATORI,TIGANI!!!!!!!!!!!!!!
A comentat IGOR 09 martie 2010, 14:36
ÎŢI PLACE SAU NU ŞI TU EŞTI ROMĂN . .BASARABEAN GUNOIULE BOLŞEVIC .....
A comentat pentru IGOR 09 martie 2010, 15:09
IA ZI GUNOIULE . .DA REPEDE ÎN CE LIMBĂ AI SCRIS TEXTUL CU MÎNA TA . . . SĂ NU ZICI CĂ-I MOLDOVENEASCĂ CĂ . . . ,. DA ORICUM DE LA BOLŞEVICI NU-I DE AŞTEPTAT NIMIC NORMAL SAU BUN . . HUOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
A comentat PENTRU IGOR 09 martie 2010, 15:13
Iti raspund eu: E SCRIS IN LIMBA DACO-ROMANA si nici de cum cum crezi tu. Caci Romana e limva , numita si dialect, ce se vorbeste de Romanii adevarati de azi din orasul Roma - restul care se cred rude cu Romanii si din vitza de la Roma sunt niste minciunosi, care au vrut sa amageasca lumea ca sunt din vitza europeana, in realitate ori sunt tzigani rroma ori daco-romani care s-au autodeclarat fara nici un temei urmasi ai Romei. Amintiti-va cum si-a batut joc de ei Eminescu in Scrisoarea a III: "Voi sunteti urmasii Romei?!... Toata (greco-tziganimea) e nepoata lui Traian?.. - I-e rusine omenirii sa va zica vioua oameni".
A comentat nastas 09 martie 2010, 19:41
DIN PUNCT DE VEDERE ŞTIINŢIFIC ŞI NORMAL NOI VORBIM LIMBA ROMĂNĂ . . . A RECUNOSCUT CHIAR LUPU . . MOLDOVEAN DECLARAT DAR CĂ POLITIC LIMBA TREBUIE SĂ SE NUMEASCĂ MOLDOVENEASCĂ. . . . ŞI DACĂ TE-AI BĂGAT CA CHILOŢII ÎN C . R IA ŞI TU O GURĂ DE C . . . T
A comentat pentru nastas 10 martie 2010, 00:19


‹ înapoi la Ultimele Ştiri | sus ▲

Întrebări şi răspunsuri

Ultimele răspunsuri

  • #1 Lilyutza pentru natalita.popescu
    Odata ce esti si cetatean roman nu cred ca ai nevoie de acte din Republica Moldova, cel mai bine intrenati la starea civila din localitatea viitorului...

  • #2 Anusca pentru dorin1995
    dar daca depui direct la universitate si nu intri la buget sau eventual deloc mai poti depune si la consulat sau mu mai ai voie ?
    ...

  • #3 cielfanthom pentru dorin1995
    Salut!
    In acest caz aplici ca oricare alt absolvent de liceu, depunand dosarul la consulat(pentru a candida pentru unul din locurile pentru etnici rom...

  • #4 marinaian pentru Alina
    cei mai marsavi soferi sand pe ruta BRASOV-CHISINAU si sunt cei mai mari tepari. Evitari autobuzele lor de la orele 19:00 si 21:00. Eu de ultimu timp ...

  • #5 luminitacumpana pentru D0ina
    Ca basarabean cu diploma din rep. Moldova , nu e nevoie de echivalare dar ca romani cu diploma de la Moldova e necesar de echivalat la CNRED. Cu o ase...

  • #6 adaiulica pentru nicu_d
    salut, anul trecut nu a fost nevoie de echivalare de diploma cei de la universitate ocupanduse personal, dar trebuie sa intrebi la universitatea care ...

  • #7 lilik pentru Bogdanpop
    si tu ai scos vreodata bani de pe siteul asta?
    ...

  • #8 donici.vyiorel pentru Ciobanu_V
    Buna, lasa-mi un msg pe e-mail donici.vyiorel@gmail.com cu mai multe detalii gen, orasul in care ai vrea sa te transferi, la medicina generala/dentara...

  • #9 crinna pentru larisa2726
    aproape 10 media, ca sunt doar 5 locuri la masterat...

  • #10 adaiulica pentru Cornel
    deci poti in acest caz sa aplici pentru un liceu/colegiu in Romania, poti beneficia de locurile acordate de statul Roman ( astfel primind o bursa de 5...

Parteneri

Basarabeni.Ro

PROIECT realizat in cadrul OSB Timisoara

osb.basarabeni.ro

PROIECT administrat si intretinut de Basarabeni Media Grup

Interviu / Reportaj

Previziuni SUMBRE. Anatol Țăranu: „Schimbarea guvernării la Chișinău în anul 2018 ar putea într-un mod FATAL să deterioreze relația moldo-română”
Schimbarea guvernării în R. Moldova după alegerile parlamentare de anul acesta ar putea deteriora într-un mod fatal relația moldo-română, consideră analistul politic Anatol Țăranu.
Potrivit acestuia, România nu este doar un vecin pentru R. Moldova. „România devine, într-un ritm foarte rapid, o țară europeană, [...] mai mult
ȘALARU: „MILITARII PLEACĂ PE CAPETE DIN ARMATA NAȚIONALĂ, DEOARECE NU MAI VĂD PERSPECTIVE”

Fostul ministru al apărării despre blocarea participării militarilor moldoveni la exercițiile din străinătate. 



Militarii din Republica Moldova nu au mai participat la vreun antrenament în străinătate din luna februarie, când Igor Dodon blocase plecarea lor la un exerciţiu în România, ce avusese loc în cadrul [...] mai mult
USATÎI A FOST INLCUS ÎN "LISTA NEAGRĂ" A UCRAINEI
Preşedintele „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a fost inclus la 21 iulie, de Centrul de analiză şi cercetare „Mirotvoreţ”, în Lista persoanelor acuzate de infracţiuni comise împotriva securităţii naţionale a Ucrainei.

Centrul „Mirotvoreț” este cunoscut prin colectarea [...] mai mult
(video) Acasă la Maia Sandu. Candidata la președinție răspunde la 13 întrebări într-un interviu acordat în apartamentul său
Ziarul de Gardă a realizat un interviu video cu candidata la funcția de președinte al țării, Maia Sandu, la ea acasă, unde i-au fost adresate 13 întrebări.
În interviu, Maia Sandu vorbește despre zvonurile apărute în ultima perioadă la adresa ei, despre închiderea bisericilor, siucidul în rândul tinerilor din cauza [...] mai mult
REPORTAJ // La PAS prin satul de baștină al Maiei Sandu. De ce s-a SUPĂRAT politiciana?
Rădăcini // Descendenta unei familii de gospodari din Risipeni, Fălești, Maia Sandu se bucură de mare respect în satul de baștină
Pe un drum de țară, îngust și înnămolit, înaintând cu greu în cizmulițele lor de cauciuc și sprijinindu-se una pe alta ca să nu cadă, două fetițe, cu rucsacuri cât ele de mari în [...] mai mult
Victor Ciobanu: „DNA nu a trecut Prutul, dar Plahotniuc l-a trecut, în sens invers”
Unionismul nu a fost niciodată un proiect realist nici la Chişinău, nici la Bucureşti. A fost doar exploatat în diferite scopuri obscure şi pentru asta trebuie să aibă finalitate, afirmă editorialistul Ziarului NAȚIONAL Victor Ciobanu.
Într-un interviu pentru ziare.com, Victor Ciobanu avertizează în privinţa probabilităţii fraudării [...] mai mult
Morțile suspecte din „dosarul miliardului”
Pe par­cur­sul lunii noiem­brie 2014, peste 13 mili­arde de lei au fost scoși de la Banca de Eco­no­mii (BEM), Banca Soci­ală (BS) și Uni­bank și trans­fe­rați pe con­turi din stră­i­nă­tate. Pe 27 noiem­brie 2014, o mașină plină cu acte de la cele trei bănci [...] mai mult
Siegfried Mureșan: „Sper că în R. Moldova avem un guvern care să dorească să implementeze reformele”

Un interviu cu europarlamentarul român de la Bruxelles realizat de europalibera.org



La 1 iulie intră în vigoare Acordul de Asociere al Uniunii Europene cu Republica Moldova, semnat acum doi ani la sfârşitul lunii iunie… Ce ar trebui să urmeze? Şi a devenit sau promite măcar acest acord să devină cel mai important generator [...] mai mult
BANII DISPĂRUȚI ÎN ASFALT PRIN CONTRACTE ORCHESTRATE
Bugetul municipiului Chișinău a fost păgubit cu peste 8 milioane de lei prin semnarea, de către primarul Dorin Chirtoacă, a unui contract de împrumut cu o firmă din SUA pentru lucrări de reparaţie a unor străzi. Împrumutul a fost contractat ilegal, iar Primăria Chișinău a folosit drept „argument” [...] mai mult

randat în 	0.1828 secunde