Basarabeni.Ro

Portalul Basarabenilor din România

Avocat basarabeni.ro -Lăcătuș Igor
Campania Pro Cetăţenie Română
[o]

2 mai 2024, ora locală: 03:33

 

Biserica Ortodoxă Rusă – “împăciuitorul” Moldovei

adăugat 04 februarie 2010, 23:37, la Interviu / Reportaj

Denis Cenusa, biserica rusa, Mitropolia Moldovei, Marian Lupu,

Rolul politic al instituţiei religioase ruse creşte simţitor atât în relaţie cu societatea exclusiv rusă, cât şi cu acele comunităţi din cadrul Comunităţii Statelor Independente în care vibrează interesele Federaţiei Ruse. Câmpul de magnetic al influenţei Bisericii Ortodoxe Ruse (BOR) re-energizat de Patriarhul rus Kirill, apropiat factorilor de decizie de la Kremlin, înscăunat cu acordul lor un an urmă, devine tot mai emancipativ şi în abordarea problemelor de ordin intern non-religios din Ucraina, iar şi mai recent şi din Republica Moldova.

Pelerinajul la “scaunul religios” de la Moscova devine un obicei uzual practicat de liderii politici moldoveni, care nu dispun de suficiente pârghii alternative pentru a se impune în faţa oponenţilor săi sau de a coagula în jurul lor alegătorii pulverizaţi după demararea descompunerii “elementului de bază” (PCRM) de pe stânga eşichierului politic.

Criza economico-politică prielnică pentru revenirea Bisericii

Implicarea religiosului rusesc de vârf în gestionarea crizei politice scânteinde din Moldova denotă ponderea generală pe care o obţine instituţia Bisericii în condiţiile dificultăţilor socio-economice la care sunt expuse structurile statale ruse. Pe de altă parte, paradigma relaţiilor dintre stat şi religie a suferit metamorfoze esenţiale în Rusia. Astfel, odată cu venirea patriarhului Kiril observăm o concreştere şi mai strânsă între cele două componente. În mod deliberat, Kremlinul revine la asistenţa mai mare din partea Bisericii, având nevoie de reanimarea stării spirituale a naţiunii ruse, precum şi de consolidarea legitimităţii guvernării a cărei credibilitate este ştirbită în continuare de conglomeratul de defecţiuni ale “canalelor comunicate” care conferă viabilitate construcţii statale ruse.

Totodată, în condiţiile concentrării capacităţilor pentru rezolvarea problemelor interne sau ale unor “dosare” imperative, precum şi ca urmare a ineficienţei implicaţiilor politice anterioare, se accetuează tendinţa Moscovei de a delega anumite responsabilităţi de politică externă pe spaţiul ex-sovietic către Biserica Ortodoxă Rusă.  “Medierea” situaţiei interne din Moldova la fel scoate în relief această misiune.

Întrevederile lui Kiril cu Voronin şi Lupu, dealtfel liderii a două formaţiuni politice parlamentare de (centru) stângă, care reprezintă coaliţia de guvernare, dar şi opoziţia, decelează gradul impactului pe care îl poate avea discursul sau acţiunile întreprinse de Patriarhia rusă.

Contextul discuţiilor dintre liderul spiritual rus şi cei doi politicieni moldoveni relevă spectrul domeniilor asupra cărora Kremlin intenţionează să influenţeze via “vocea” sau “mâna” Bisericii Ortodoxe Ruse în cazul R. Moldova:

  • Situaţia politică din Moldova a fost în centrul discuţiilor patriarhului rus atât cu Voronin, cât şi cu Lupu, ceea ce accentează nivelul înalt de politizare al Bisericii Ortodoxe Ruse, dar şi disponibilitatea lui Kiril de a susţine fiecare din cei reprezentanţi pentru “a echilibra” forţele pe scena politică din Moldova.
  • Relaţia dintre societate şi biserică reprezintă un alt subiect dezbătut de Voronin şi liderul BOR, care constituie o problemă majoră pentru Patriarhul Kiril preocupat de avansarea poziţiei religiei în raporturile dintre stat şi cetăţean. Indirect, problematica dată vizează şi legătura dintre societatea moldoveană şi BOR, care în contextul apropierii Chişinăului de Bucureşti riscă să-şi reducă din intensitate. [1] De asemenea, la Moscova se conştientizează fragilitatea retoricii “sovietofile” în relaţionarea cu republicile ex-sovietice, de aceea, se recurge la diluarea acesteia cu participarea publică mai mare a BOR. Această predilecţie rezultă şi din sondajele care demonstrează un interes de aproximativ de 80% faţă de Biserică şi preferinţe extrem de volatile pentru trecutul sovietic (între 30-50%, potrivit Barometrului Opiniei Publice, noiembrie 2009).
  • Identitatea moldovenească a fost abordată de Patriarhul rus împreună cu Marian Lupu, care prin acest intermediu a fost inclus în grupul celor “miruiţi” ca apărători ai poporului moldovenesc, printre care se numără şi ex-preşedintele moldovean, V. Voronin. [2] Paradoxal, dar tactica Kremlinului de a miza pe mai mulţi actori locali este impregnată şi în diplomaţia Bisericii Ortodoxe Ruse. Or, de aici încolo, PCRM-ul va trebui să se mulţumească de un statut apropiat cu cel conferit PDM, în relaţie cu Patriarhia rusă. Pe lângă amenajările întreprinse de “agentul religios” al Kremlinului (BOR) pe segmentul de stânga al spectrului politic, acesta doreşte să contrabalenseze poziţiile în cadrul actualei puteri de la Chişinău, potenţând vocea democraţilor desconsideraţi în ultimul timp de “mânunchiul” de partide liberale aflate la guvernare.
  • La întrevederea cu liderul PDM, Patriarhul Kiril şi-a adjudecat rolul de mediator al societăţii moldovene, subliniind apartenenţa Moldovei la spaţiului religios aflat sub jurisdicţia  BOR care cuprinde majoritatea teritoriului CSI. Deşi, la prima vedere factorul religios rusesc este folosit în calitate de canal pentru sensibilizarea publicului religios faţă de anumite forţe politice autohtone, concomitent, acesta trebuie examinat şi în calitate de subiect al schemelor politice locale. Or, antrenarea latentă în rivalităţile dintre exponenţii puterii de la Chişinău permite BOR să-şi redefinească rolul în mediul public moldovean.

În continuare, pentru intensificarea prezenţei sale în R. Moldova, Moscova va miza nu numai pe mecanismul de influenţă oferit de Biserica Ortodoxă Rusă, ci se va focusa şi alte pârghii nu mai puţin importante, care deocamdată sunt într-o stare de “decongelaţie” sau repaus (binomul limba rusă şi minorităţile vorbitoare de rusă sau problema transnistreană).

Referinţe:

1. Святейший Патриарх Кирилл встретился с бывшим президентом Республики Молдова В.Н. Ворониным, http://www.patriarchia.ru/db/text/1050666.html

2. Святейший Патриарх Кирилл встретился с председателем Демократической партии Молдовы, http://www.patriarchia.ru/db/text/1061944.html


Autor: Denis Cenusa
Sursa: cenusadi.wordpress.com
Traditional abreviatura BOR inseamna la noi Biserica Ortodoxa Romana si nu cea rusa - e o confuzie sau o calchiere din sursele rusesti. Da, intr-adevar BORu nu poate fi neglijata in R.Moldova - cel putin pentru faptul ca peste 90 la suta de enoriasi apartin acestei biserici. Apartenenta de Moscova se cere privita nu atat din puct de vedere politic, cat canonic si in acest ultim sens influenta e benefica, multe din nevoile de sistematizare, dezvoltare canonica sunt satisfacute de cel mai puternic potential al ortodoxiei din lume. Cred ca in acest sens si BORo are numai de castigat de la o colaborare cu BORu, necatand la unele divirgente. Din puct de vedere politic mentinerea BORu in CSI amortizeaza procesele de divortz dintre tzarile ex-sovietice, cimenteaza societatea civila si aplaneaza eventuale conflicte etnice. Daca nu era BORu - ex-URSS avea sa treaca prin focul unor razboiae interetnice mai sangeroase decat in ex-Iugoslavia. "Fericiti facatorii de pace!" - Speram ca datorita influentei BORu nu va avea loc totusi un razboi intre Rusia si Ucraina si nu se va mai repeta un nou conflict armat la noi intre malul stang si cel drept al Nistrului. La Dumnezeu conteaza credinta, dar nu rasa, limba, etnia credinciosului. Am dori ca BORu si BORo sa fie in relatii cat mai fericite, ca adevarate doua, cele mai importante biserici-surori ale Ortodoxiei.
A comentat teofil 05 februarie 2010, 09:12


‹ înapoi la Ultimele Ştiri | sus ▲

Întrebări şi răspunsuri

Ultimele răspunsuri

  • #1 Lilyutza pentru natalita.popescu
    Odata ce esti si cetatean roman nu cred ca ai nevoie de acte din Republica Moldova, cel mai bine intrenati la starea civila din localitatea viitorului...

  • #2 Anusca pentru dorin1995
    dar daca depui direct la universitate si nu intri la buget sau eventual deloc mai poti depune si la consulat sau mu mai ai voie ?
    ...

  • #3 cielfanthom pentru dorin1995
    Salut!
    In acest caz aplici ca oricare alt absolvent de liceu, depunand dosarul la consulat(pentru a candida pentru unul din locurile pentru etnici rom...

  • #4 marinaian pentru Alina
    cei mai marsavi soferi sand pe ruta BRASOV-CHISINAU si sunt cei mai mari tepari. Evitari autobuzele lor de la orele 19:00 si 21:00. Eu de ultimu timp ...

  • #5 luminitacumpana pentru D0ina
    Ca basarabean cu diploma din rep. Moldova , nu e nevoie de echivalare dar ca romani cu diploma de la Moldova e necesar de echivalat la CNRED. Cu o ase...

  • #6 adaiulica pentru nicu_d
    salut, anul trecut nu a fost nevoie de echivalare de diploma cei de la universitate ocupanduse personal, dar trebuie sa intrebi la universitatea care ...

  • #7 lilik pentru Bogdanpop
    si tu ai scos vreodata bani de pe siteul asta?
    ...

  • #8 donici.vyiorel pentru Ciobanu_V
    Buna, lasa-mi un msg pe e-mail donici.vyiorel@gmail.com cu mai multe detalii gen, orasul in care ai vrea sa te transferi, la medicina generala/dentara...

  • #9 crinna pentru larisa2726
    aproape 10 media, ca sunt doar 5 locuri la masterat...

  • #10 adaiulica pentru Cornel
    deci poti in acest caz sa aplici pentru un liceu/colegiu in Romania, poti beneficia de locurile acordate de statul Roman ( astfel primind o bursa de 5...

Parteneri

Basarabeni.Ro

PROIECT realizat in cadrul OSB Timisoara

osb.basarabeni.ro

PROIECT administrat si intretinut de Basarabeni Media Grup

Interviu / Reportaj

Previziuni SUMBRE. Anatol Țăranu: „Schimbarea guvernării la Chișinău în anul 2018 ar putea într-un mod FATAL să deterioreze relația moldo-română”
Schimbarea guvernării în R. Moldova după alegerile parlamentare de anul acesta ar putea deteriora într-un mod fatal relația moldo-română, consideră analistul politic Anatol Țăranu.
Potrivit acestuia, România nu este doar un vecin pentru R. Moldova. „România devine, într-un ritm foarte rapid, o țară europeană, [...] mai mult
ȘALARU: „MILITARII PLEACĂ PE CAPETE DIN ARMATA NAȚIONALĂ, DEOARECE NU MAI VĂD PERSPECTIVE”

Fostul ministru al apărării despre blocarea participării militarilor moldoveni la exercițiile din străinătate. 



Militarii din Republica Moldova nu au mai participat la vreun antrenament în străinătate din luna februarie, când Igor Dodon blocase plecarea lor la un exerciţiu în România, ce avusese loc în cadrul [...] mai mult
USATÎI A FOST INLCUS ÎN "LISTA NEAGRĂ" A UCRAINEI
Preşedintele „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a fost inclus la 21 iulie, de Centrul de analiză şi cercetare „Mirotvoreţ”, în Lista persoanelor acuzate de infracţiuni comise împotriva securităţii naţionale a Ucrainei.

Centrul „Mirotvoreț” este cunoscut prin colectarea [...] mai mult
(video) Acasă la Maia Sandu. Candidata la președinție răspunde la 13 întrebări într-un interviu acordat în apartamentul său
Ziarul de Gardă a realizat un interviu video cu candidata la funcția de președinte al țării, Maia Sandu, la ea acasă, unde i-au fost adresate 13 întrebări.
În interviu, Maia Sandu vorbește despre zvonurile apărute în ultima perioadă la adresa ei, despre închiderea bisericilor, siucidul în rândul tinerilor din cauza [...] mai mult
REPORTAJ // La PAS prin satul de baștină al Maiei Sandu. De ce s-a SUPĂRAT politiciana?
Rădăcini // Descendenta unei familii de gospodari din Risipeni, Fălești, Maia Sandu se bucură de mare respect în satul de baștină
Pe un drum de țară, îngust și înnămolit, înaintând cu greu în cizmulițele lor de cauciuc și sprijinindu-se una pe alta ca să nu cadă, două fetițe, cu rucsacuri cât ele de mari în [...] mai mult
Victor Ciobanu: „DNA nu a trecut Prutul, dar Plahotniuc l-a trecut, în sens invers”
Unionismul nu a fost niciodată un proiect realist nici la Chişinău, nici la Bucureşti. A fost doar exploatat în diferite scopuri obscure şi pentru asta trebuie să aibă finalitate, afirmă editorialistul Ziarului NAȚIONAL Victor Ciobanu.
Într-un interviu pentru ziare.com, Victor Ciobanu avertizează în privinţa probabilităţii fraudării [...] mai mult
Morțile suspecte din „dosarul miliardului”
Pe par­cur­sul lunii noiem­brie 2014, peste 13 mili­arde de lei au fost scoși de la Banca de Eco­no­mii (BEM), Banca Soci­ală (BS) și Uni­bank și trans­fe­rați pe con­turi din stră­i­nă­tate. Pe 27 noiem­brie 2014, o mașină plină cu acte de la cele trei bănci [...] mai mult
Siegfried Mureșan: „Sper că în R. Moldova avem un guvern care să dorească să implementeze reformele”

Un interviu cu europarlamentarul român de la Bruxelles realizat de europalibera.org



La 1 iulie intră în vigoare Acordul de Asociere al Uniunii Europene cu Republica Moldova, semnat acum doi ani la sfârşitul lunii iunie… Ce ar trebui să urmeze? Şi a devenit sau promite măcar acest acord să devină cel mai important generator [...] mai mult
BANII DISPĂRUȚI ÎN ASFALT PRIN CONTRACTE ORCHESTRATE
Bugetul municipiului Chișinău a fost păgubit cu peste 8 milioane de lei prin semnarea, de către primarul Dorin Chirtoacă, a unui contract de împrumut cu o firmă din SUA pentru lucrări de reparaţie a unor străzi. Împrumutul a fost contractat ilegal, iar Primăria Chișinău a folosit drept „argument” [...] mai mult

randat în 	0.2785 secunde