![[o]](/v2_files/img/icons/clock.png){kind=icon}
Comentarii (0)
Tipăreşte
Sus
Cristea SANDU-TIMOC un sustinator al romanilor timoceni
adăugat 09 octombrie 2009, 07:20, la Interviu / Reportaj
SANDU-TIMOC, Cristea (8.IX.1916, Zlocutea, Serbia), poet şi folclorist.Este fiul Gherghinei (n. Rima) şi a lui Petru Sandu, ţărani. Face primele patru clase în limba sârbă în localitatea natală. Trecând clandestin frontiera, urmează cursurile liceului la Turnu Severin (1929-1932), continuate la Şcoala Normală din Târgu Jiu şi încheiate, în 1937, la Şcoala Normală din Craiova. Între 1945 şi 1949 este student la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. A frecventat în acelaşi timp Academia de Studii Comerciale şi Industriale, secţia pedagogică, precum şi Facultatea «Maxim Gorki», abandonată în cele din urmă.
Revenit în Iugoslavia după absolvirea Şcolii Normale de la Craiova spre efectuarea serviciului militar la Zdrenjanin, solicită sprijin la oficialităţile pentru înfiinţarea de şcoli în limba română şi fondează la Vârşeţ cenaclul Junimea Bănăţeană. În 1939 se refugiază în România în urma unui proces pentru propaganda românească. În timpul războiului lucrează în Ministerul de Externe şi al Propagandei, conducând activitatea culturală în Comitetul Românilor Timoceni, al cărui preşedinte va fi între 1942 şi august 1944. În 1945 se află tot în Ministerul de Externe, iar din 1946 la Ambasada României la Belgrad. În 1948, în urma numirii Anei Pauker ca ministru de externe, îşi dă demisia. Este, un timp, cercetător la Institutul de Studii şi Cercetări Balcanice, condus de Victor Papacostea, iar din 1949 funcţionează ca profesor la Liceul Zootehnic din Ciacova (Timiş) şi la Liceul de Fete din Timişoara (1951-1953). Arestat, în martie 1953, sub acuzaţia de «spion titoist», e condamnat la cinci ani de muncă forţată.
Ulterior i se schimbă calificarea infracţiunii în «activitate intensă împotriva clasei muncitoare» şi e condamnat la şase ani de temniţăgrea, cu confiscarea averii. Ieşit din închisoare, se angajează secretar-şef şi bibliograf la Facultatea de Agronomie din Timişoara, apoi consilier juridic la Uniunea Judeţeană a Cooperativelor de Consum Banat, de unde se pensionează. Face parte dintre fondatorii asociaţiei ASTRA Română pentru Banat, Porţile de Fier şi Românii de Pretutindeni, devenind secretar general coordonator. Sandu-Timoc debutează în 1936 la revista «Izvoraşul», publicând în aceeaşi vreme ziarul «Nădejdea» din Vârşeţ. A colaborat la «Universul», «Curentul», «Timocul», «Revista Fundaţiilor Regale». «Timpul», «Şcoala şi Viaţa», «Orizont», «Familia», «Tribuna», «Steaua», «Folclor Literar» (Timişoara).
În volumul debutului în poezie Pasărea Sufletului (1981), Sandu-Timoc fructifică simbolul folcloric al perpetuării amintirilor celor morţi în gândurile celor vii. Peisajul este cel rustic, mai bine zis păstoresc, iar relaţia spiritual-amaterială tinde să restituie sensul unei comuniuni cu profunzimile. Tăcerea de piatră (1982) include o lirică a ruralului şi teluricului, proiectată pe ecranul unui relief aspru, pietros, în ambianţa căruia se descoperă credinţe, eresuri şi descântece, obiceiuri şi ritualuri specifice. Poetul evocă prezenţa strămoşilor, sugerând că existenţa se află sub semnul marii treceri şi al întoarecerii spre originar.
Crescut pe un fond de sensibilitate arhaică, versul exprimă sorul acut de integrare în fire şi se individualizează prin lumea descrisă, prin meditaţia asupra existenţei, prin simbolurile de esenţă folclorică şi structura mataforică, ca şi prin limbajul arhaizant, ferit de preţiozitate sau livresc. pe de altă parte, Sandu-Timoc este cel mai autorizaz culegător de folclor contemporan de la românii din Valea Timocului. Prima sa culegere, Poezii Populare de la românii din Valea Timocului (1943), conţine balade antiotomane, haiduceşt şi fantastice, care demonstrată, printre altele, rolul românilor timoceni în vehicularea cântecelor bătrâneşti, în transmiterea motivelor pe ambele maluri ale Dunării.
Culegerea Cântece bătrâneşti şi doine(1967) se impune atenţiei atât prin caracterul ştiinţific al alcătuirii, cât şi prin bogatul capitol de balade (peste 100 de piese) fantastice, vitejeşti, păstoreşti, haiduceşti, de curte şi familiale. Alături de baladele timocene, figurează şi câteva cu largă circulaţie în Oltenia şi Moldova. Ocarte de basme prelucrate, Casa din Dunăre (1974), cu punct de plecare tot în folclorul românesc de pe Valea Timocului, este urmată de Coroana munţilor (1983), concepută în acelaşi fel şi conţinând povestiri, basme snoave populare ce au ca sursă folclorul maramureşean, timocean şi aromân-macedonean, repovestite în limbajul şi stilul folcloric oral. Bun cunoscător al istoriei românilor din sudul Dunării, luptător pentru identitatea culturală a acestora şi a celor sin alte părţi ale Europei. Sandu-Timoc a publicat câteva cărţi referitoare la aceste aspecte: Isoria românilor timoceni (Dacia Aureliană) (1944), Tragedia românilor de peste hotare (9-13 milioane) (1995), Vlahii sunt români. Documente inedite (1997), precum şi broşura Memoriul românilor din Serbia de N-E Iugoslavia – The Memorial of the Romanians from North-West Serbia Yugoslavie, reprezentând comunicarea susţinută la Congresul FUEN de la Praga sin mai 1998.
SCRIERI: Casa din Dunăre, Timişoara 1974; Pasărea sufletului, Bucureşti 1981, Coroana Munţilor, Bucureşti, 1983, CULEGERI: Poezii populare de la românii din Valea Timocului, introd N. Cartojan, Craiova, 1943; Cântece bătrâneşti şi doine, pref. Tudor Arghezi, Bucureşti, 1967; Poveşti populare româneşti. Bucureşti, 1988.
REPERE BIBLIOGRAFICE: Emanoil Bucuţa, Glas de la românii uitaţi, «Timocul», 1943, 4; Perpessicius, Opere, X, 142-247; I. Oprişan, «Cântece bătrâneşti şi doine», RITL, 1967, 2; Bârlea, Ist. folc, 550; Ion Areişanu, Prezenţe literare: Cristea Sandu-Timoc, O, 1979, 39; Eugen Todoran, «Pasărea sufletului», O, 1981, 26; Alexandru Ruja, «Tăcerea de piatră», O, 1938, 9; Datcu, Dicţ. etnolog., II, 197-198.
ASTRA ROMÂNĂ, P-ţa Victoriei nr.3 ap. 14, Timişoara
astra_romana_timisoara@yahoo.com http://astraromana.wordpress.com
Rugăm călduros cititorii să urmărească site-ul www.timocpress.info, al fraţilor noştrii din Timoc Serbia, de unde veţi obţine imagini şi ultimele ştiri despre persecuţia românilor. Vă mai rugăm pe toţi să nu ne uitaţi şi să ne trimiteţi e-mail-ul prietenilor şi al tuturor celor care au e-mail-uri în fiecare sat. Noi facem toate aceste proceduri continuu, săptămânal şi gratis.
Dumnezeu să vă dea sănătate!
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
![[Valid RSS]](/v2_files/img/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=small}