Basarabeni.Ro

Portalul Basarabenilor din România

Avocat basarabeni.ro -Lăcătuș Igor
Campania Pro Cetăţenie Română
[o]

29 aprilie 2024, ora locală: 11:44

 

Vinurile moldoveneşti sunt gata să concureze chiar şi cu cele franceze

adăugat 03 martie 2008, 05:31, la Interviu / Reportaj

La 22 august 2007, şapte companii vinicole - Acorex Wine Holding, Vinăria Bostavan, Chateau Vartelly, DK Intertrade, Dionysos Mereni, Lion Gri şi Vinăria Purcari - au fondat "Ghilda Vinurilor Moldoveneşti". Despre motivele care au determinat apariţia noii organizaţii şi obiectivele pe care şi le propune aceasta ne-a povestit directorul executiv al "Ghildei Vinurilor Moldoveneşti", Veronica Russu-Marin. - De ce aţi decis să creaţi încă o asociaţie profesionistă a vinificatorilor? - Decizia a apărut ca urmare a conştientizării necesităţii de a promova un nivel mai bun de cunoaştere a vinului moldovenesc pe piaţa internaţională, în special, pe pieţele mature de consum de vinuri. Misiunea organizaţiei este promovarea vinului moldovenesc şi a imaginii Moldovei ca ţară producătoare de vinuri calitative, atât pe plan extern, cât şi pe piaţa internă. Experienţa mondială demonstrează eficienţa marketingului colectiv la nivel de ţară, în vederea promovării vinului atât pe pieţe noi, cum sunt cele din Lumea Nouă - Chile, Australia, Noua Zeelandă, cât şi în ţările Uniunii Europene - Ungaria, Portugalia, Spania etc. Organizarea activităţilor în cadrul Ghildei presupune atât eficientizarea utilizării resurselor financiare, care, la drept vorbind, sunt modeste, cât şi eficientizarea resurselor administrative şi celor umane (schimb de experienţă etc.). Fondatorii asociaţiei sunt şapte companii vinicole. Asociaţia este o organizaţie deschisă noilor membri, care întrunesc cerinţele Ghildei. La asociaţie au decis să adere întreprinderile care sunt gata să exporte vinuri de calitate înaltă şi stabilă şi pe piaţa europeană, fapt ce poate să nu corespundă intereselor unor companii moldoveneşti. Întreprinderile care s-au unit în Ghildă au deja produse ce corespund cerinţelor pieţei europene, deţin echipe experimentate de marketing, posedă o cunoaştere a pieţei. Ele sunt conştiente de faptul că ieşirea, în mod individual, pe plan mondial este foarte dificilă, datorită competiţiei dure. Din această cauză, s-a decis conjugarea eforturilor în vederea promovării în comun a produselor, deoarece numai la nivel de ţară putem face faţă competiţiei. Un exemplu bun este experienţa vinurilor din Chile, Argentina, Africa de Sud şi alte ţări care, până nu demult, nu erau cunoscute pe piaţa europeană. Este important să ajungem pe pieţele externe cu cei care sunt pregătiţi pentru a forma din start o imagine pozitivă în ţările unde nici nu se cunoaşte despre Moldova. Iar pentru ca eforturile de promovare să fie rezultative, trebuie, cel puţin, să înţelegi care sunt preferinţele consumatorului, care sunt tendinţele şi să corespunzi condiţiilor şi standardelor de calitate. Or, să recunoaştem, în momentul de faţă nu toate întreprinderile moldoveneşti sunt gata să facă faţă acestor condiţii. Asociaţia însă, promovează vinurile nu doar pe pieţele UE. Ne-am creat pentru a ieşi pe plan mondial, deşi piaţa europeană este în momentul de faţă lider la capitolul consumul de vinuri şi, de fapt, creează trendul. În acest sens, Europa este piaţa-cheie, unde noi ar trebui să apărem şi să ne prezentăm producţia pentru a ne face cunoscuţi. Am constatat însă, că în Europa nu suntem percepuţi ca o companie individuală, doar ca "vinurile din Moldova". Acest fapt a fost perceput de întreprinderile noastre foarte bine la etapa iniţială de penetrare a pieţelor din Europa de Vest. În calitate de companie individuală, se fac doar livrări, misiunea Ghildei însă, este de a poziţiona vinurile de origine moldovenească. Mai sunt întreprinderi din Moldova care corespund standardelor pentru exportul în UE şi care doresc să-şi lărgească pieţele de desfacere şi care, dacă vor, ar putea să devină membri ai Ghildei. O să mă repet, asociaţia este deschisă pentru toate întreprinderile vinicole, gata să-şi promoveze producţia în paralel cu promovarea ţarii noastre. Bineînţeles că asta prevede ca întreprinderile membre să ţină la reputaţia de producător de vinuri de calitate şi să contribuie financiar la activităţile de promovare a imaginii ţării, care nu este deloc o activitate ieftină. În momentul de faţă, nici autorităţile centrale şi nici producătorii nu sunt gata să aloce resursele financiare care ar echivala cu sumele alocate de către alte state pentru astfel de campanii de promovare. În acelaşi timp însă, întreprinderile au început să-şi revadă cheltuielile de marketing şi, la nivel de Ghildă, să combine eforturile financiare în scopul obţinerii unui rezultat mai mare cu cheltuieli reduse pe companie. De asemenea, organizăm o cooperare deschisă între întreprinderi, facilităm schimbul de experienţă, informare bilaterală despre canalele de vânzare etc. - Cât din cifra de afaceri ar trebui să fie alocat pentru promovare? - Este dificil să pronunţ o cifră concretă. Suma variază, în funcţie de companie şi de etapa de dezvoltare în care se află. În 2007, pentru activităţile iniţiale de promovare, Ghilda a alocat surse destul de modeste pentru expoziţii, organizarea vizitei jurnaliştilor, organizarea seminarelor despre Moldova şi vinurile moldoveneşti. De la constituire şi până în prezent, am organizat diferite ediţii publicitare despre Moldova şi vinurile autohtone în diferite reviste de specialitate, destinate presei şi reprezentanţilor comerţului - "Wine Business International", "Harpers", "The Drinks Business", "Wines&Spirits" şi altele. Suntem în pregătirea unui supliment la revista "Harpers", dedicat în totalitate Republicii Moldova şi vinurilor moldoveneşti. - A fost nevoie de mulţi experţi străini pentru a organiza promovarea în UE? - În vederea atingerii scopurilor pe care şi le-a propus Ghilda, evident, este necesară cunoaşterea experienţei internaţionale în domeniul promovării vinurilor. Este foarte dificil pentru noi, în lipsa unei experienţe pe aceste pieţe, să realizăm o campanie de promovare, fără a consulta experţi străini. Pentru fiecare piaţă, noi apelăm la experţi internaţionali, fie prin intermediul proiectelor internaţionale, desfăşurate în Moldova, fie ne adresăm, în mod direct, agenţiilor străine, persoanelor fizice care cunosc foarte bine piaţa şi cunosc cel mai bine metodele de ieşire pe această piaţă. În caz contrar, cheltuielile vor fi enorme, iar efectele minime. Este important suportul proiectelor internaţionale, precum CEED, finanţat de USAID, şi proiectul TACIS "Suport MEPO/MIDA". În unele cazuri, invităm experţi care vin în ţară special pentru a degusta şi selecta vinurile pentru anumite pieţe. Aşa ceva am făcut pentru piaţa Marii Britanii, pentru ţările Scandinave, Germania ş.a. Recent, a fost invitat un expert din Rusia, care a selectat o serie de vinuri pentru a fi prezentate la un master class pe vinurile moldoveneşti, organizat în cadrul expoziţiei "Prodexpo-2008". - Care sunt ţările-ţintă spre care v-aţi îndreptat acţiunile de promovare? - Vinurile întreprinderilor membre ar avea succes pe toate pieţele europene, pentru că noi suntem gata să livrăm vinurile de calitate şi pe gustul consumatorilor de pe toate aceste pieţe. Gama de produse este destul de variată, important e să cunoşti gusturile consumatorilor-ţintă. Vinurile întreprinderilor care fac parte din Ghildă ar putea să facă concurenţă loială chiar şi celor franceze, fapt confirmat de mulţi experţi care ne-au vizitat ţara şi au degustat vinurile noastre. Importante sunt ţările CSI, inclusiv Rusia, dar şi unele din UE, precum şi piaţa SUA, ultima fiind caracterizată prin cel mai înalt nivel de consum de vinuri în momentul de faţă. - Cum vedeţi rezultatele promovărilor organizate în ultima jumătate de an? - Este prematur să vorbim despre rezultate concrete. Totuşi, putem să spunem că, în grup, am reuşit, cel puţin, să ridicăm cu o treaptă nivelul de cunoaştere a Moldovei ca ţară producătoare de vinuri şi a vinurilor produse de întreprinderile din cadrul Ghildei. Din punct de vedere calitativ, a fost suscitat interesul faţă de Moldova şi vinurile moldoveneşti din partea criticilor şi specialiştilor în domeniu, dar şi reprezentanţi ai comerţului pe pieţele în care noi am fost prezenţi prin activităţile desfăşurate. Anul trecut, am participat la trei mari expoziţii - în Germania (PROWEIN), Marea Britanie ("London International Wine & Spirits Fair") şi Franţa (VINEXPO), la care participă reprezentanţi din Europa, Asia şi America de Nord. Bineînţeles că în urma acestor participări, a continuităţii apariţiei Moldovei cu stand unic, am obţinut un rezultat mult mai mare, decât participarea ocazională a companiilor, în mod separat. Dacă e să vorbim când ar putea să aibă efect vizibil activităţile de promovare iniţiate acum, ţinând cont de exemplele ţărilor care au avut succes, precum Chile, atunci este vorba de, cel puţin, vreo 10 ani. Asta însă, nu înseamnă doar activităţi de promovare, ci o abordare mai complexă de ajustare a producţiei la cerinţele pieţei de destinaţie, la standardele de calitate, o muncă de selectare a vinurilor, în colaborare cu experţii internaţionali etc. - Credeţi că Moldova va reuşi să exporte în Europa vinuri de calitate la preţuri chiliene, care sunt foarte mici? - La chilieni este altă situaţie. Ei au mers pe calea producerii în cantităţi mari, aplicând diferite măsuri pentru a minimaliza costurile de producere şi a obţine un vin de calitate stabilă pentru un consumator ordinar. Astfel, în scurt timp, au devenit competitivi la nivel mondial. Pentru Moldova, această cale este mai dificil de parcurs, deoarece ar trebui, în primul rând, să se revadă, la nivelul administraţiei centrale, direcţia de dezvoltare a sectorului vinicol: să se meargă pe cantitate, ieftin şi la un anumit nivel de calitate sau pe vinuri selecte, cu accent pe vinurile de soiuri rare, de calitate superioară şi la preţuri înalte. În relaţiile cu Rusia, s-a mers pe prima variantă. Însă ca urmare a embargoului, mulţi au decis să renunţe, deoarece imaginea negativă de producere a unui "vin ieftin şi la kilogram" nu mai este convenabilă. În Moldova se fac vinuri bune, fapt confirmat prin trofeele şi medaliile obţinute în urma participării la concursul din cadrul expoziţiei "Prodexpo-2008", precum şi în urma aprecierilor experţilor internaţionali care ne-au vizitat. Moldova are un potenţial foarte înalt de a deveni un furnizor de vinuri de calitate. La nivelul întreprinderilor vinicole din cadrul Ghildei, producem vinuri pentru consumatori cu gusturi rafinate. Acesta este, de fapt, şi motto-ul nostru şi facem tot posibilul pentru a-l confirma. - Experţii consideră că va fi greu de recucerit piaţa Rusiei... - Afirmaţia este foarte corectă. Noi înţelegem că nu mai putem să ne întoarcem pe aceleaşi poziţii, nici ca volum şi nici ca venit. Este clar că n-o să asigurăm cantităţile de acum doi ani. S-au schimbat şi jocurile pe piaţă, şi rolurile. Competiţia a devenit mai acerbă, au apărut mai mulţi furnizori, atât din Europa, cât şi din ţările Americii de Sud. Bineînţeles că preţurile de comercializare a vinurilor moldoveneşti pe piaţa Rusiei vor fi mai înalte decât au fost până acum, dar şi producţia livrată este selectată minuţios. Calitatea vinurilor este de nivelul care implică şi un preţ mai înalt. În prezent, preţurile de comercializare a vinurilor moldoveneşti în Rusia se ridică cu circa 30 la sută faţă de acum doi ani. Până la expoziţia "Prodexpo-2008" din Moscova nu am făcut promovări pe piaţa Rusiei, însă avem planuri să iniţiem o campanie de informare în presa rusească despre vinurile de calitate, adresată consumatorilor finali. Deşi am dominat această piaţă timp de mai mulţi ani, puţini dintre consumatorii ruşi pot distinge vinurile şi cunosc regiunile vinicole din Moldova. Suntem în etapa de negociere a unor acţiuni mult mai vaste privind programul de promovare şi informare, adresat consumatorului final. - Care sunt vinurile de calitate cu cel mai mare succes pe piaţa externă? - O serie de vinuri au fost selectate de către experţi şi critici în domeniu. Acestea sunt "Feteasca albă" şi "Rara neagră" din seria Carlevana, "Merlot Rose", din seria Firebird, "Bastardo", din seria Taking Root. De asemenea, "Roşu" şi "Negru" de Purcari. Câteva dintre aceste vinuri nici nu sunt prezente pe piaţa Moldovei, deoarece au fost create special pentru gusturile europenilor. Noi avem o gamă foarte largă de vinuri îmbuteliate în Moldova, însă, deşi consumul de vinuri pe piaţa internă este foarte mare - conform unui studiu, de piaţa vinului din Moldova, consumul de vin este estimat la 37 litri pe cap de locuitor -, cu părere de rău, consumul de vin îmbuteliat este relativ mic, deşi cererea este în creştere. Noi ne dorim ca şi consumatorul moldovean să cunoască vinurile moldoveneşti mult mai bine decât până acum, motiv din care preconizăm o serie de acţiuni în vederea informării consumatorului, care să contribuie, în fine, la ridicarea nivelului culturii consumului de vinuri în republică. - Vă mulţumim.

Autor: Stela IAŢCO
Sursa: www.flux.md


‹ înapoi la Ultimele Ştiri | sus ▲

Întrebări şi răspunsuri

Ultimele răspunsuri

  • #1 Lilyutza pentru natalita.popescu
    Odata ce esti si cetatean roman nu cred ca ai nevoie de acte din Republica Moldova, cel mai bine intrenati la starea civila din localitatea viitorului...

  • #2 Anusca pentru dorin1995
    dar daca depui direct la universitate si nu intri la buget sau eventual deloc mai poti depune si la consulat sau mu mai ai voie ?
    ...

  • #3 cielfanthom pentru dorin1995
    Salut!
    In acest caz aplici ca oricare alt absolvent de liceu, depunand dosarul la consulat(pentru a candida pentru unul din locurile pentru etnici rom...

  • #4 marinaian pentru Alina
    cei mai marsavi soferi sand pe ruta BRASOV-CHISINAU si sunt cei mai mari tepari. Evitari autobuzele lor de la orele 19:00 si 21:00. Eu de ultimu timp ...

  • #5 luminitacumpana pentru D0ina
    Ca basarabean cu diploma din rep. Moldova , nu e nevoie de echivalare dar ca romani cu diploma de la Moldova e necesar de echivalat la CNRED. Cu o ase...

  • #6 adaiulica pentru nicu_d
    salut, anul trecut nu a fost nevoie de echivalare de diploma cei de la universitate ocupanduse personal, dar trebuie sa intrebi la universitatea care ...

  • #7 lilik pentru Bogdanpop
    si tu ai scos vreodata bani de pe siteul asta?
    ...

  • #8 donici.vyiorel pentru Ciobanu_V
    Buna, lasa-mi un msg pe e-mail donici.vyiorel@gmail.com cu mai multe detalii gen, orasul in care ai vrea sa te transferi, la medicina generala/dentara...

  • #9 crinna pentru larisa2726
    aproape 10 media, ca sunt doar 5 locuri la masterat...

  • #10 adaiulica pentru Cornel
    deci poti in acest caz sa aplici pentru un liceu/colegiu in Romania, poti beneficia de locurile acordate de statul Roman ( astfel primind o bursa de 5...

Parteneri

Basarabeni.Ro

PROIECT realizat in cadrul OSB Timisoara

osb.basarabeni.ro

PROIECT administrat si intretinut de Basarabeni Media Grup

Interviu / Reportaj

Previziuni SUMBRE. Anatol Țăranu: „Schimbarea guvernării la Chișinău în anul 2018 ar putea într-un mod FATAL să deterioreze relația moldo-română”
Schimbarea guvernării în R. Moldova după alegerile parlamentare de anul acesta ar putea deteriora într-un mod fatal relația moldo-română, consideră analistul politic Anatol Țăranu.
Potrivit acestuia, România nu este doar un vecin pentru R. Moldova. „România devine, într-un ritm foarte rapid, o țară europeană, [...] mai mult
ȘALARU: „MILITARII PLEACĂ PE CAPETE DIN ARMATA NAȚIONALĂ, DEOARECE NU MAI VĂD PERSPECTIVE”

Fostul ministru al apărării despre blocarea participării militarilor moldoveni la exercițiile din străinătate. 



Militarii din Republica Moldova nu au mai participat la vreun antrenament în străinătate din luna februarie, când Igor Dodon blocase plecarea lor la un exerciţiu în România, ce avusese loc în cadrul [...] mai mult
USATÎI A FOST INLCUS ÎN "LISTA NEAGRĂ" A UCRAINEI
Preşedintele „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a fost inclus la 21 iulie, de Centrul de analiză şi cercetare „Mirotvoreţ”, în Lista persoanelor acuzate de infracţiuni comise împotriva securităţii naţionale a Ucrainei.

Centrul „Mirotvoreț” este cunoscut prin colectarea [...] mai mult
(video) Acasă la Maia Sandu. Candidata la președinție răspunde la 13 întrebări într-un interviu acordat în apartamentul său
Ziarul de Gardă a realizat un interviu video cu candidata la funcția de președinte al țării, Maia Sandu, la ea acasă, unde i-au fost adresate 13 întrebări.
În interviu, Maia Sandu vorbește despre zvonurile apărute în ultima perioadă la adresa ei, despre închiderea bisericilor, siucidul în rândul tinerilor din cauza [...] mai mult
REPORTAJ // La PAS prin satul de baștină al Maiei Sandu. De ce s-a SUPĂRAT politiciana?
Rădăcini // Descendenta unei familii de gospodari din Risipeni, Fălești, Maia Sandu se bucură de mare respect în satul de baștină
Pe un drum de țară, îngust și înnămolit, înaintând cu greu în cizmulițele lor de cauciuc și sprijinindu-se una pe alta ca să nu cadă, două fetițe, cu rucsacuri cât ele de mari în [...] mai mult
Victor Ciobanu: „DNA nu a trecut Prutul, dar Plahotniuc l-a trecut, în sens invers”
Unionismul nu a fost niciodată un proiect realist nici la Chişinău, nici la Bucureşti. A fost doar exploatat în diferite scopuri obscure şi pentru asta trebuie să aibă finalitate, afirmă editorialistul Ziarului NAȚIONAL Victor Ciobanu.
Într-un interviu pentru ziare.com, Victor Ciobanu avertizează în privinţa probabilităţii fraudării [...] mai mult
Morțile suspecte din „dosarul miliardului”
Pe par­cur­sul lunii noiem­brie 2014, peste 13 mili­arde de lei au fost scoși de la Banca de Eco­no­mii (BEM), Banca Soci­ală (BS) și Uni­bank și trans­fe­rați pe con­turi din stră­i­nă­tate. Pe 27 noiem­brie 2014, o mașină plină cu acte de la cele trei bănci [...] mai mult
Siegfried Mureșan: „Sper că în R. Moldova avem un guvern care să dorească să implementeze reformele”

Un interviu cu europarlamentarul român de la Bruxelles realizat de europalibera.org



La 1 iulie intră în vigoare Acordul de Asociere al Uniunii Europene cu Republica Moldova, semnat acum doi ani la sfârşitul lunii iunie… Ce ar trebui să urmeze? Şi a devenit sau promite măcar acest acord să devină cel mai important generator [...] mai mult
BANII DISPĂRUȚI ÎN ASFALT PRIN CONTRACTE ORCHESTRATE
Bugetul municipiului Chișinău a fost păgubit cu peste 8 milioane de lei prin semnarea, de către primarul Dorin Chirtoacă, a unui contract de împrumut cu o firmă din SUA pentru lucrări de reparaţie a unor străzi. Împrumutul a fost contractat ilegal, iar Primăria Chișinău a folosit drept „argument” [...] mai mult

randat în 	0.0615 secunde